Page 45 - 1959-12

K ur.ecfoaré
vmulsocialismului
Anul XI Nr. 1547
rgwiTfmuwBSM
SUB CONDUCEREA PARTIDULUI
-S P R E NOI SUCCESE IN MUNCÂ
Pufeiti produce
mai multe
preparate de carne
Colectivul. nostru de muncă a
luat cunoştinţă cu multă bucu­
rie de hotăririle plenarei C.C.
al P.M.R. din 3-5 decembrie,
care trasează pentru anul
viitor sarcini măreţe şi munci­
torilor din industria alimentară.
In urma discuţiilor avute cu
muncitorii secţiei noastre, am a-
juns la concluzia că aceste sar­
cini sini pe deplin realizabile.
Mărturie stau şi rezultatele ob­
ţinute pînă acum. Astfel, numai
la sortimentul conserve, planul
la zi pe luna d ecem b rie'a fost
depăşit cu-5 tone,- la-preparate
de porc în suc propriu cu 8
tone etc.
Analizînd posibilităţile de ca­
re dispunem şi pe baza sarcini­
lor trasate de plenară, am ho-
tărît ca planul pe anul 1959 la
toate sortimentele să-l realizăm
pînă la 22 decembrie. Sîntem
siguri de acest lucru întrucît
colectivul nostru este un colec­
tiv entuziast gaia să facă tot
ce-i stă în putinţă pentru înde­
plinirea hotărîrilor partidului şi
guvernului. Acest luciu consti­
tuie o garanţie că şi în anul
care vine, secţia noastră pocde
produce mai maţte preparate
de carne pentru consumul popu­
laţiei.
Ing. LIVIU CRIŞAN
şeful. secţiei preparate de carne
şi conserve liR.I.C. Deva
Cu anual îndeplinit
Pr,intr-o telegramă -¦sosită la
redacţie, muncitorii, tehnicienii
şi inginerii de la Uzina meta-
lurgico-chimică Zlatna, ne a-
nunţă că în ziua de 10 decern-
brie şi-au îndeplinit planul anual
la producţia globală şi producţia
marfă pe anul 1959.
Succesul se daforeşte avîntu­
tui cu care a muncit întregul co­
lectiv.
-k .
In seara zilei de 11 decem­
brie, un alt colectiv din regiu­
nea noastră a sărbătorit Anul
Nou. Este vorba de colectivul
Întreprinderii miniere de talc
Hunedoara-Zlaşti. Pînă la a-
In contul lu n i februarie 1980
Brigada de mineri condusă de
comunistul Aurel Berindei de la
sectorul I al minei Lonea, dato­
rită eforturilor depuse, şi-a rea­
lizat şi depăşit lună de lună sar­
cinile de plan. Nu de mult, a-
ceastă brigadă şi-a realizat in­
¦®a*
Duminică 13 decembrie 1959
Hotârîrea siderurgiştilor
hunedoreni
Oamenii au asaltat chioşcurile di­
fuzării presei, au ascultat cu atenţie
emisiunile radioului consacrate trans­
miterii expunerii tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R,
din 3-5 decembrie a.c. Şi aceasta peste
tot şi mai ales la Hunedoara. S-a
com entat în cercuri restrînse, apoi în
secţii, lingă furnal, cuptor, baterie sau
strung. Cifrele proiectului planului de
stat pe 1959, căile de atingere a a-
cestor cifre, au fost găsite posibil de
realizat şi depăşit.
Dezbaterile pe m arginea lor, au con­
stituit un nou prilej de afirmare a gîn-
dirii creatoare a siderurgiştilor din
Hunedoara. Sînt necesare mai multe
tone dc fontă, mai mult oţel, mai
multe laminate î Vom da !
Şi oamenii, mecanic, topitor, Ingi­
ner sau director, au gîndit, au căutat
noi posibilităţi, noi rezerve. I.a lami­
noare va trebui mărită temperatura
lingourilor pentru a se putea lucra la
presiuni mai m a ri; la furnale va tre*
bui ridicată temperatura aerului in­
suflat; tot aici ar fi indicat să se
treacă la folosirea aglomeratului aulc-
fondant; la cuptoarele oţelăriilor va
trebui să se respecte strict profilul ve-
trelor...
In secţii, au începui deja să prin­
dă contur planurile de măsuri tehnico*
organizatorice.
In cunoştinţă de cauză, siderurgiştii
ceasta data, oi şi-a realizat pla¦
nul anual la producţia globală
in proporţie de 106,3 la sută,
la minereu brut în proporţie de
106,2 la sută şi la minereu mă-
runt în proporţie de 106,5 la
sută. In acelaşi timp, producti-
vitatea muncii a fost realizată
în proporţie de 108 la sută şi
s-au realizat economii la preţul
de cost în valoare de circa
•100.000 lei.
Printre cei care au contribuit
mai mult la obţinerea acestor
realizări, se numără tovarăşii
Viorel Costinaş, Vasile Herman.
Aron Achim, Petru Popovici şi
alţii.
tegral sarcinile de plan pe anui
în curs. In prezent, ea lucrează
în contul zilei de 18 februarie
1960,
MIHAI PETRICA
corespondent ză cu cele mai noi şi moderne
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
® Literatură şi artă g illll ¦W W )|p -l llll« H
(pag. 2 -a)
TFi
• Mai aveţi un loc în m
schemă? (pag- 3-a) ( Comunistul Du­
mitru Brinzei lu­
> • La O.N.U. — Contribuţii ( crează la oţelăria
Martin nr. I a
>de seam ă ale delegaţiei R.P.R. i C.S. Hunedoara In
la rezolvarea problem elor in- s calitate de maistru
şef la întreţinere.
4 pagini 20 bani >ternaţionale (pag- 4-a) L Fiu de ţăran să­
rac, el însuşi !ost
*¦ A A A / ' A A / ^ agricultor, a venii
In 1948 la Hune­
Ieri. regiunea l u s t r i doara hotărit să-şi
croiască o viaţă
A 150-a şarjă nouă. Datorită stră­
daniilor depuse, a-
De la darea în exploatare a furnalului nr. 1 reconstruit, de la u zin a> junge după ciţiva
„V ictoria“ din Călan, a trecut o perioadă destul de scurtă. Prin elanul în ţ ani maistru, bucu-
5 muncă şi eforturile depuse de furnal iştii de aici s-a reuşit ca pînă i e r i / rtndu-se de conside­
ţ planul de producţie să fie depăşit cu 229 tone fontă. Tot ieri a fost ela- raţia tovarăşilor săi
nu mai aşteaptă zilele lui 1960. Zile borată cea de-a 150-a şarjă de fontă de la darea în exploatare a furnalu- de muncă.
întregi, Ia furnale, oţelării, laminoare, { lui nr, 1.
se lucrează după cifrele de plan ale a- Fotoreporterul nos­
nulul viitor. Şi nu fără rezultate. La Zi de salariu ză a fi distribuite colectiviş­ tru a surprins cite­
laminorul de 800 mm., schimbul Ingi­ tilor pentru zilele-muncă e- va aspecte din mun­
nerului Eugen Păcuraru realizează ime­ ca şi viaţa tovară­
diat după apariţia expunerii tovarăşu­ La uzina „Victoria“ din fectuate în anul acesta. Ast­ şului Brinzei.
lui Gh. Gheorghiu-Dej, cel mai înalt Calau a fost ieri zi de plată
vîrf de producţie, laminînd 116 lin­ a salariilor. Muncitorii, teh­ fel, colectivistul Vasile Popa, Iată-l in clişeul
gouri şi blumuri de oţel. In ziua- de nicienii, inginerii şi funcţio­ de sus explicind o-
B decembrie, oţelării din secţia Il-a narii din cadrul uzinei şi-au pentru cele 506 zile-muncă, ţelarilor funcţiona­
Martin, a combinatului elaborează 10 rea aparatelor in
şarje de m are tonaj, atingînd un In­ primit răsplata muncii depu­ va primi 3.000 kg. porumb şi cabina de comandă.
dice mediu de 9 tone oţel pe m.p. va­ se. Bunăoară, turnătorii din Al doilea clişeu il
tră. La cuptorul I, record pe cuptor, echipele conduse de Emil Li- grîu, 1.822 kg. cartofi, 32 kg. înfăţişează la bi­
oţelărie şi ţa ră: 11 tone oţel pe m.p. bich şi Dănilă Marou, care blioteca clubului.
vatră şi zi calendaristică... zahăr, 5.000 kg. furaje şi Clişeul al treilea
reprezintă o seară
întrebaţi, siderurgiştii răspund că peste 4.000 lei. A. OŢOILJ plăcută: soţia, îm­
sarcinile vor fi îndeplinite. La fel spun preună cp una din
şi cifrele. O sum ară enum erare a can­ corespondent fiice, brodind, in
tităţilor de produse siderurgice date timp ce tatăl, cu
peste plan în zilele urm ătoare apari­ au obţinut o depăşire a nor­ Proces literar cealaltă fiică, ur­
mei de producţie de 25 şi 30 măresc o revistă
ţiei expunerii — numai 4 zile — în la sută, au primit salarii în­ In sala căminului ouiMural Ultimul clişeu infă-
tre 1.150 şi 1.400 lei. din comuna Ighiu, raionul ţişează familia Brin-
condiţiile unor sarcini de plan mari, Alba, un colectiv din cadrul
GH. SPER IO SU şi I. FEK ETE comisiei A.R.L.U.S. a cole­ zei, Ia magazin, du­
c de natură să convingă : 352 tone de
corespondenţi pă cumpărături. Du­
fontă peste plan la furnalele 1-4, 344
Impari veniturile giului de avocaţi din oraşul pă cile se vede, în­
tone la furnalele 5 şi 6, 215 tone oţel Deva, a prezentat ieri un
tregii familii ii
la oţelăria Martin nr. 1, 255 tone la In cursul zilei de ieri, la proces literar pe terna roma­
gospodăria agricolă colecti­ place să fie bine
oţelăria electrică şi nu e nici o greşeală, vă „30 Decembrie“ din Teiuş, nului „Păniînt desţelenit“ de
s-au stabilit definitiv reparti­ îmbrăcată.
1.607 (orie oţel peste plan la oţelăria ţiile de produse ce urinea- M. Şolohov. Procesul literar
/WvW' F o to : 1. TEREK
Martin nr. 2. s-a bucurat de un frumos
succes. w vv (
Optimism, avînt, creaţie. Aşa a fost
şi în noiembrie ’58 şi în iulie ’59, cu
prilejul apariţiei hotărîrilor plenarelor
C.C. al P.M .R. Aşa e şi acum. Şi
dacă în urma plenarelor amintite suc­
cesele hunedorenilor au fost frumoase
(azi 10 secţii ale combinatului lucrea­
ză in contul anului viitor, iar la pre­
ţul de cost s-a depăşit angajam entul
anual de 40.000.000 lei econom ii), nici Brigada de sondori de la sonda 5.628 Bărbăteni, a între­ 200 abonamente într-o zi concursului a fost • romanul
în anul viitor nu va fi altcum. prinderii de explorări miniere din Lupe'ni, condusă de maistrul .?Străinul“ de. Titus Popovici.
Ioan Diaconescu, obţine în iiecare lună o depăşire a sarciniloi Conducerea oficiului P.T.T.R.
Aşa au hofărît siderurgiştii Hune­ Haţeg, î-n colaborare cu comi­ Publicul participant a aplau-
doarei, şi aşa va fi. de plan de 25-30 !a sută. tetul raional al femeilor şi sec­ dat îndelung răspunsurile fru­
IN CLIŞEU : Maistrul Ioan Diaconescu Ia locul de lucru. torul de difuzare a presei, a or­ moase date de.cei patru concu­
A. JURCA ganizat zilele trecute o acţiune renţi: Vasile Mariş, Maria Du­
pentru colectarea abonamentelor mitru, Maria Herbei şi Petru
Noua m aşin i do cusut „Ileana“ la diferite publicaţii. In acest Katka. Cîştigătorii concursului
scop, au fost formate trei bri­ au fost pionierii din grupa nr. 1,
Maşina de cusut „Ileana" re- vadă grăitoare în această pri- nerii — creatorii şi făuritorii găzi care au colectat um însem­ preşedinte IosTf Ostrovean. Au
nat număr de abonamente în fost distribuite premii în cărţi
prezintă un nou tip de maşină vinţă o 'constituie şi faptul că noii maşini de cusut — desfă- oraş. S-a evidenţiat îh mod deo­ şi alte obiecte.
sebit brigada condusă de tov.
cie cusut pentru folosinţă cas- deşi producţia in serie a înce- şoarâ o vie întrecere pmtru a Petru Hobeanu, care a reuşit V1RG1NIA DOBROTA
să colecteze un număr de 85 a-
nică, realizat la Uzinele meta- put doar de citeva luni, uzina întimpina ziua de 30 Decem- bonamente pe termen de 3, 6 şi Produse agricole
12 luni. Rezultate bune a ob­ achiziţionate
luraice Cugir. Acest nou tip constructoare a şi primit o co- brie, a 12-a aniversare a pro- ţinut şi brigada condusă de Io-
sif Brad, care a colectat 40 de Numai în cursul zilei de ied,
de tmaşină de cusut — rod al mandă de 10.000 bucăţi maşini clamării R.P.R. cu noi şi i n ­ abonamente. Astfel, într-o singu­ cooperativa „9 Mai“ din Teiuş
ră zi, s-a reuşit să se colecteze a achiziţionat de la producători
activităţii creatoare a muncito- de cusut pentru export. portante succese în muncă, un număr de 200 abonamente 2.000 kg. tiloarea-soarelui, 700
în valoare de 2.137 de lei. kg. rădăcimoase, 227 kg. păsări
rilor, tehnicienilor şi ingineri- La această maşină se folo- La corpul maşinii, la plac , şi 1.800 kg. .tier vechi. .
IOAN ORDEANU
lor acestei uzini — se remar- $esc ace de cusut sistem 705, g raifer sau suveică, la apre- O. ADRIAN
Intr-o colectivă tinără
că atît prin precizia mecatiis- cele mai răşpîndite. Cu ea se lur^> vopsitorie, la turnătorie 'U n JS ta ,
melor cit şi prin aspectul său pot coase cusături fine. şi extra- şi tîmpîărie, la montaj şi recep­ Deşi tînără, gospodăria agri­
fine, pinzâ şi materiale obiş- ţie, peste tot se lucrează cu colă colectivă „Tudor Vladimi- Numai îa
modern şi atrăgător. rescu“ din Brîznic, raionul Uia, clasa-niîia
Noua maşină de cusut „Ilea- mute de bumbac, stofe de m â­ entuziasm. Colectivul vrea să a obţinut succese importante.
na", datorită calităţilor ei tehni- tase şi de casă, piază şi mă- livreze noul lot de maşini aflat Colectiviştii de aici au muncit Dimineaţă oarecare. In saia de
în fabricaţie înainte de ter­ cu multă însufleţire la construi­ aşteptare, coadă la casa de bilete,
ce şi de funcţionare, rivalizea- tăsuri groase, stofe fine de li­ men. Munci.tor.ii Stan Pata, .de rea grajdului, care în prezent, întuneric şi frig. După aşteptări nu
nă, stofe de iînă şi postav este ridicat în roşu şi se lucrea­ tocmai plăcute, ghişeul casei de bi­
ză Ia acoperiş. De asemenea, lete se deschide şi o voce somno­
tipuri de maşini de cusut de semi-gros, folosindu-se bi- ^a reS^Î> Uimie Trifu, i ico ae colectiviştii au muncit la con­ roasă întreabă:
pe piaţa internaţională. O do- neînţeles numărul de ac itidi- Bura, Constantin Ciori ea, e a strucţia noului maga’zin sătesc. —¦Ce doriţi ?
—-U n bilet la Deva.
cat pentru materialul respec- moniai> Sabin Racotţa, mais- Materialele necesare construc­ — N-aVem depit la clasa iniţial
tiv. Maşina de cusut „Ileana" tru la recepţie, Maria Urbănes- — Bine, dar...
cu, de la şlefuirea la umed a ţiei acestui magazin au fost pri­ —¦ Ce dar, tovarăşe? Altul la
se poate de asemenea folosi şi capului maşinii de cusut, bri- rină...
pentru brodat, în care caz, se mite de la cooperativa „Mure­ — Vă rog vizaţi-mi foaia de
va utiliza un gherghef. Pentru gada de lăcătuşi de la apie- şul“ din Uia, iar munca de con­ drum.
strucţie a fost efectuată de că­ — N-am timbru şi stampilă to­
iluminarea locului de mutică, [ur^ l n Î'un^e cu aiaisu ul Ti a- varăşe/ Luaţi-vă bilet t
maşina este prevăzută cu un ian Râşinaru, Ioan Puţan, tim­ tre colectivişti. Zidarul colecti­ — Păi cum. Se poate?
bee de 6 volţi montat în capul ptar, specialist in executarea — Altul la rind...
vist Traian Dănilă, împreună cu Vociferări, busculadă (trenul a
maşinii si care se poate utili- m ese^or Pentru maşina de cu- alţi zidari, au efectuat zidăria sosit in staţie) şi oamenii, vrind-
şi tencuitu! localului, Alexandru nevrind, iau bilete ¦la clasa iniţia,
za 'la. o relea electrică de 110 sut' Ana » 'ag ota miezuitoare Albii şi Gheorghe Andrica au sau după caz, renunţă la foaia de
sau 220 volţi. Pasul cusăturii la turnătorie, Gheorghe Dră- executat voluntar acoperişul. drum.
ghici, Remus Drăgoţel, Cornel Toate acestea se întimplă la sta­
0 este reglabil, iar direcţia de cu­ Haţeganu, turnători, sînt doar Colectiviştii din Brîznic au ţia Geoagiu-băi din neglijenţa can­
sut — înainte şi înapoi. Deci ciţiva din cei care prim munca tonierului şi a S.B.F. Simeria. Si
In clişe u : Mun­ se poate coase în atiiebeie sen­ hotărît ca în primăvara anului dacă-ar fi vorba doar de un călă­
citorul Stan Paţa, lor aduc zi de zi o contribuţie tor sau doi... Dar, aceştia sini cu
membru de partid suri. Maşina este dotată şi cu tot mai mare la făurirea maşi­ viitor, prin contribuţie volunta­ zecile.
lucrează la reglarea un aparat de bobinat, aţa cu ră, să termine electrificarea sa­ Pînă cînd ?
noii maşini de cu­ nii de cusut. tului.
sut „Ileana“. declanşare automată. întrecerea ce se desfăşoară
Maşina de cusut „Ileana" se Concurs „Drumeţii
aici are ca obiectiv principal veseli“
poate livra cumpărătorilor pe calitatea, precizia execuţiei pie­
o masă tip populară, fie pe o La Şcoala de 7 ani din Gura-
masă tip mobilă, după dorin­ selor de care depinde funcţio­ sada, raionul IHa, a avut loc un
ţă. In aurind, gospodinele îşi narea ireproşabilă a maşinii de
vor putea procura această nouă cusut. Este vorba doar de pres­ concurs „Drumeţii veseli“, or­
maşină de cusut prin m agazi­ tigiul uzinei, de prestigiul ţă­
nele comerţului de stat. Fiecare rii .noastre. De aceea, atenţia ganizat între pionierii detaşa­
cumpărător va putea să aibă tuturor muncitorilor, tehnicieni­
astfel in casa lui o maşină fo ­ lor şi inginerilor este îndrep­
lositoare şi în acelaşi timp o tată spre executarea ireproşa­
bilă a tuturor mecanismelor,
mobilă frumoasă.
spre fabricarea maşinii de cu­
Cuvinte despre sut corespunzător cerinţelor
constructorii noii maşini tehnicii moderne. Şi, realizări­
le de pînă acum confirmă că
In sectorul de fabricaţie al muncitorii, de aici au reuşit să
maşinii de cusut de la U. *W. făurească o maşină de cusut
Cugir, producţia se desfăşoară modernă, aspectuoasă şi care
pe bază de flux tehnologic., funcţionează cu preciz'e
Muncitorii, tehnicienii, si irigi- . N. BAD1U f
D .-w w W v ( mentului 3 (clasa VII-a).* Tenia