Page 46 - 1959-12

D uim un sm rA E fm u L u t
Mama a intrat în colectivă
Multe gînduri au bătut-o, biata,
Numai ea povara lor s-o d u călî
Cit ulcelele-am răm as de tata,
Patru fraţi ca sîmburii-ntr-o nucă.
Ciucure de grîu cu bob amar,
Susura tristeţi de veacuri strînse.
Zîmbetul era un oaspăt rar
Peste faţa mamei mele plînsc.
Fug postate de-am iniirL. cum fug,
.Vălurindu-şi undele de apa t
— „De ne-or da vecinii astăzi plug,
Mîine, sigur, n-o să-avcm grapă..."
Sprintenă cu pas uşor ca ciuta,
Cu grumajii răni de muncă, vaca,
îi (u m e
Iubesc tinereţea ţării...
Şi clocotul mării
Şi farmecul zării
Scăldafe-n apusul de soare tihnit
Şi somnul ce-nvăluie. azi liniştit,
Copilul din leagăn.
Şi vişu-l iubesc,
Cutezanţa spre-a lui împlinire...
Şi-nalta gindire
A omului nou,
Şi-a zilei de mîine venire
A UR
Apusurile toamnei c.înd coboară,
Pe creştetul livezilor de-aramă,
Lumina printre ramuri se destramă,
In pulbere de purpură uşoară.
Aii 1 rumena livezilor com oară
Te-mbie arom ată şi te cheamă,
La poale de podgorii orice cram ă
De cînlece şi chiot se-nfioară.
Acasă la Grigoroaia Dumitru
au fost. 11 fraţi. Dintre aceştia,
3 sînt. acum aici in com binat:
el, Dumitru, maistru stagiar la
oţelăria tineretului, Constantin,
lucrează in secţia furnale, la
suflante, iar cel mic, Mihai, la
C.F.U.
Prima dată cină a început să
„stăpinească“ metalul, era în a-
telierul scoţii profesionale meta­
lurgice din Iţcani. O şcoală mi­
că, ce a fost ultenor desfiinţată.
Şi atelierul era tot mic. A în­
ceput Dumitru să înveţe meta­
lurgie, de la ciocan şi pilă. La
sfîrşitul anului, la examenul de
probe practice, Grigoroaia fă­
cea... cornpase lucitoare de m e­
tal. Şi era minăm de asta. A
plecat după un an la Hunedoa­
ra la şcoala profesională. A
început să lucreze în combinat.
Nu în cel pe care-l cunoaştem
cu toţii a s tă z i: cu impresionan­ re, cu atît se plăm ădeşte oţel cind uimitorul proces de elabo­
tele agregate ce produc zilnic
mii de tone de fontă, oţel şi la­
minate, ci- acel combinat care
pe atunci se construia de-abia.
In anul 1952, cînd ă început
să-şi facă practica la vechea oţe-
lărie, de-abia se terminase con­
strucţia primului furnal de ţna-
re capacitate. Dealurile din jur
erau săpate şi transportate aiu­
rea, lăsînd lmdocu-le să crească
schelăriile uzinei cocso-chimice
şi ale agtomeratorului. Mai în­
colo, pe malul Cernei, începuse
construcţia noii termocentrale.
Pe atunci, combinatul era o uzi­
nă ce începuse să se întindă, un
vast. şantier. Erau în combinat
pe atunci, oameni care începu­
seră să crească, să se transfor­
me.
Trei ani a lucrat Dumitru
Grigoroaia in vechea oţelărie,
ca topitor. A arătat dragoste
pentru meseria sa şi i-a priceput
Nr. 1547
iSSSSWSS^SSS S
Despre cei ce nu se văd Folclor hunedorean (A A /W W W W W V W V W W W W W AVW
în timpul spectacolelor
UITE-AŞA-N T1RNAVEANU VIOREL' - Foit, vrea să fie o invectivă la adresa
NOUL , PUŢ Bate cel .de-al treilea gong, sub ochiul spectatorului, ca în­ GOSPODĂRIE raionul O răştie: „Te aştept să vii“, unuia care-şi iroseşte timpul fără
„OH. GHEOR- spectacolul începe, totul decurge firipată dintr-un miraj. Vreţi să comunică sincer sentimentele ţăra­ folos. D ar poezia este simplistă, nu \
0 H1U-DEJ" DIN 'b in e : decoruri, lumină, joc în ştiţi cine sînt aceşti maeştri pri­ Fost-am fosi cioban la oi, nului colectivist care întîmpină iar­ ne conduce la concluzia aşteptată*
ANINOAŞA scenă, apoi, ultimele aplauze şi cepuţi Ce fac luni şi stele din Şi,am dormit pe muşuroi, na cu podul plin de bucate, bucu­ Există şi uncie obscurităţi (în stro- <
spectatorul pleacă mulţumit Pe carton, din scîndurâ ? Amintesc Şi-am dormit pe draga bîtă ria celui care a scăpat de exploa­ fele 1 şi 2 ), exprimări im proprii:
VI OR EL VA SILE drum pî'nă acasă, împreună cu doar cîţiva : Chirită, Bi linschi; Şi-a. curs apa ca prin sită. tarea chiaburească şi a devenit stă- „opintit cu am ar /mereu lîngă
Cercul de artă plas­ prietenii, încep discuţiile: „Cu­ Farmazon, .Martin, Tănase. şi Dar acum e viaţă nouă pîn pe soarta sa. P ăcat că poezia pahar/ furi v rem e. în zadar“.
tare actor a fost aşa, cutare aşa, alţii. Nu m-atlnge pic de rouă, nu este pe deplin realizată din punct Cum se poate opinti cineVa pentru
tică Lupeni rolul acela a fost interpretat Cînt din fluierul meu,drag de vedere artistic. Este scrisă în- a bea un pahar îl
bine, sau realizarea lui a fost Spectacolul decurge liniştit şi Cel făcut din fir de fag. cîlcit, cu greşeli gram aticale, for­
minoră, forţată, nefirească“. normal şi nimeni din sală poate Şi-mi abat mindre mioare mulări greoaie etc. Vă rugăm să vă orientaţi spre o
Poate nici un actor din cei care nu-şi dă seama în acele clipe de Pe poienele. cu soare. I Sentimentele şi ideile tratate în poezie actuală în cel mal propriu
Ne plătea cu m ila ei, cornuta, au apărut pe scenă nu rărrune clocotul din culise ,care nu are. Treaba merge la noi strună, ' poezie se cer exprimate într-o hai­ înţeles al cuvîntului. D acă vreţi să
Opintindu-se în jug, săraca. j necomentat. Dar rar, deosebit de astîmpăr, care nu se poate tem­ Luăm brinza împreună, > nă artistică frumoasă. Deci, trebuie continuaţi a scrie satiră, „ascuţP
; rar, se găsesc oameni care să-şi pera decît odată cu ultima că ­ Şi-o-mpărţim apoi frăţeşte să daţi şi formei ca şi conţinutului,' ţi-vă" mal bine condeiul.
Mersul nl-1 oprea-ndărătnic, hatul 'Lărgească părerile şi asupra ce­ dere de cortină. Doar cu cel care munceşte. o atenţie mai mare.
Şi-am crezut, copii ce-am fost, în b asm ; lor care pe scenă nu se văd, dar Uite-aşa-n gospodărie, OSTAP GHEORGHE — Simerla:
Lume-nchisă-n patru zări cu satul, 'fără de care, spectacolele n-ar D ar,' iată că în sală, printre Ciobănie să tot fie. JU D E T. IOAN —' Valea 'Iepii, Dintre poeziile ce ni le-aţi trimis
Peiec strimt de vis şi-entuziasm ... putea fi. Şi sînt mulţi din aceş­ cei mulţi, se pot observa doi raionul O răştie: Este demnă de ne-a reţinut atenţia „Pluguşorul".
tia . E destul de numeroasă ar­ spectatori parcă mai deosebiţi, (Auzită de la ION B lJA , laudă intenţia de a închina un cîn- U rarea dum neavoastră de Anul Nou,'
Holda noastră — coamă cenuşie, mata celor care din culise urmă­ retraşi mai la un colţ şi care Chitid — Hunedoara) tec de slavă partidului („P e tine cum este şi firesc, vorbeşte despre
Surghiunită în hotar departe, resc toate mişcările actorilor, parcă trăiesc cu mai multă in­ te slăv esc"). Nu aţi găsit însă tim­ transformările revoluţionare care
Semăna, aşa-m i păruse mie, 'suportă emoţiile, lor, trăiesc ală­ tensitate evenimentele scenei. Să STRIGĂTURI s-au petrecut în viaţa satului nos­
Sem ăna c-un om trudit de m oarte. ne apropiem o clipă de ei. Unul brul propriu pentru a transpune tru în anii de după eliberare. Rea­
turi de ei bucuria aplauzelor, e regizorul artistic, altul e pic­ Foaie verde iasomie lităţilor triste din trecut, dumnea­
Azi de-ăm vrea să socotim avutul torul scenograf. Prin mintea lor Lucrăm în gospodărie, poetic această tematică m ajoră. voastră Ie opuneţi bucuria omulur <
Mari de grîu ne-nneacă şesul, dealul, sau amarul insucceselor. a trecut mai întîi tot ce se pe­ Şi trăim la noi acasă, Cele scrise de dum neavoastră nu in casa carm a s-a statornicit ferii- ?
Şi de-am vrea să socotim avutul trece acum pe scena şi de aceea Viaţă dulce şi frumoasă. depăşesc simpla relatare cotidiană, circa, rod al muncii în colectiv 5
Obosim o zl întreagă calul. Pe scenă se conturează să zi­ privesc din penumbra ' în care Dar azi totul s-a schimbat
cem un colţ de natură superb, s-au aşezat, toate mişcările, toa­ (auzită de la M 1R0N TALABA, nu-1 em oţionează pe cititor. Nimeni Ornu-i, om adevărat.
ANA SOIT cu profil de munţi, pe o margine te manevrările, ascultă tonul Strei-O haba •— H unedoara)
de zare. O lumină de seară, replici, contemplă combinaţia de —O— nu va putea spune că versurile ur-i Ţărănimea muncitoare
poartă peste pomii risipiţi la în- lumini şi tresar ori de cîte ori m ătoare nu conţin idei juste, scum­ Ară astăzi cu tractoare.
tîmplare, faldurile amurgului. In ceva apare altfel decît fusese Pate vintul, bate, bate,
acest cadru, vine cîntăreţul, îşi stab ilit Nu sînt deloc prea Duce vestea peste sate pe nouă: Celelalte poezii: „Dragostea a-
execută melodia şi pleacă apoi ca lm i; examenul celor pe care Că plugarii din cimpie Azi în ţara mea iubită, m anţilor săraci“, „Iubitei mele“
c.ulegînd aplauze. Cortina cade i-au instruit nu-i deloc uşor. iar Au făcut gospodărie. Partid, eşti conducător „D ragostea nopţii", nu sînt reali­
şi cînd din nou' s-a ridicat, pei­ zate. Multe versuri sînt lozincarde
sajul e altul, bunăoară un colţ pentru ei e cu atît măi greu. (auzită de la NICOLAE Viaţa noastră e mai bună iar altele se pierd în afirmaţii sen­
însorit al unei mări albastre, Dacă cei pe care i-au învăţat PADUREANU, Streisîngeorgiu
greşesc, înseamnă că n-au mun­ Şi traiul vieţii mai uşor. timentale bombastice. Temele tra­
cu pescăruşi şi palmieri. Puţini Hunedoara) D ar de la o poezie se cere mai tate sînt minore.
sînt care sub impresia acestei cit bine cu ei, -că nu i-au învă­
rapide schimbări, gîndesc o frîn- ţat îndeajuns. CURSURI SE­ mult. Un poet trebuie să „vorbeas­ Pe viitor să citiţi şi mai mult
tură de timp barem şi la cei care RALE. din poeţii noştri contemporani şi să
înfăptuiesc în maxim de viteză, Dar, despre cîţi din cei care MICLEA PROFILA că “ altfel decît urt om obişnuit. trataţi teme din munca şi viaţa en­
nu dorm nopţi întregi pînă se Cercul de artă plas­ tuziastă a oamenilor muncii.
pe dimensiunile unei scene, ima­ naşte un spectacol, şi care Străduiţi-vă să oreaţi /măguri fru­
gini de oraşe, dealuri şi păduri, nu apăr pe scenă, nu se pot tică Lupeni
castele ridicate ameţitor pe mar­ vorbi lucruri frumoase. In for­ moase, care să spună mult mai
gini de genuni, puţini sînt acei fota lor de dincolo de cortine, mult decît afirmaţiile.
care gîndesc la febrilitatea, tran­ aştern dragoste, pasiune, artă,
spiraţia şi energia care s-au în­ BU CU R CALINA — D e v a : Nu
tâlnit dincolo de cortină lăsată apoi, cînd sună gongul, dispar
pe parcursul cîtorva minute. în cutele culiselor, lăsînd pentru putem publica poezia „Unui prieten“.
tine spectator ule, ca pe un oma­
iată, să intrăm acum pentru giu, ca pe un prinos, frumuse­ După cît ne-am dat seama, aceasta
cîteva clipe în culise, să zicem
SC ... în timp ce se joacă sceneta „Şi ţea muncii lor pline.
de-o fi“ din spectacolul muzical V. DAN.
Ce-nalţă mai sus Z. al revistei, prezentată de curînd
Luceafărul roş al Comunei- de către Teatrul de Stat de es­ ----- - O -
tradă Deva, care s-a intitulat
Ce n-are apus. „Revista e a noastră“. Cei doi E P IG R A M E
Iubesc prietenia, trainic cuvînt, interpreţi, Radulîan Lucian şi
Şi-al păcii avf.nl Mari-a pocăiţi, în faţa cortinei, Unei oasieriţe;
Ce scaldă azi lumea cîntă. In sală, spectatorii urmă­
resc atenţi şi totul pare liniştit, La casieriţa cu pricina
Şi noul cînt nimic’ nu mişcă. Dar dincolo de Un lucru-i demn de remarcat:
cortina lăsată, se aleargă, se ri­ Nu se. încurcă bat-o, vina
II iubesc, dică’ şi se plantează piramidele Dectt cînd are resi de dat /
egiptene, palmieri. Regizorul teh­
Şi stelele ce-n cosmos nic, Rubei Petrache, dirijează, Unui frizer care a re­
dă com enzi: acolo soarele, a- fuzat bacşişul s
Noi drumuri croiesc.
colo piramidă, acolo palmierii Gestul Lui azi mă surprinde
R. SELEJAN . Şi în faţa lui mă-nchin,
etc. Şi aşa, pe timpul oferit de Dar mirarea mă cuprinde
Cînd îmi spune „prea puţin“.
lungimea unei melodii, se pune
De aur pare creanga-hipovărată V. GH1ND0VEANU
Şi frunza treenită pe cărare. la ‘ punct un crîmpei din însori-,
Şi totul ca-n poveste se arată.
ta vale a Nilului, care, după ce
Ce rumene sînt poamele, tezaur.
Chiar cei ce le culeg ou-nderrtnare cortina se dă în lături, apare
Au straiele şi mîinile de aur.
TRAIAN FIL1MON
OOOCOCOOCCOOOOOOCXXXXXXÎOCOCOOQCXXiOOOOCOÎXXXXXîOOOOt DCCOOOOGCOOCXXXíG00030CXXXíOOOCCC<XXX>OíXXXTCO^OOÜOa CCCOTXXJCOOGCOOCOCOOOCOOOC ÎCQCOG
toate tainele. Toate ? Aşa i se lungi lopeţi materialele, apoi, la versari ai oţelului mult, bun şi
părea, căci şcoala profesională fel de lin şi tăcute se lasă în ieftin. Şi zilnic, ei se întrec cu
o terminase cu succes, iar mun­ GRA F jos, acoperind gura căscată din tim pul; acele ceasornicului ur­
ca mergea bine. Dar iată că în- m va despărţi fierul de impurităţi. priceput, ştie să strunească fo­ care ies limbi de foc. m ăresc şi socotesc nu numai mi­
tr-o zi este scos de pe platfor­ A lucrat acolo citva timp cu cul şi metalul. Prin munca sa
un maistru mai bâtrin, încărcind de zi cu zi, a dibuit şi a desci­ In cabinele de comandă, apa­ nutele, ci şi secundele. Oţelării
ma oţelăriei şi trimis la şcoala c-orfele de minereu ş i . cocs cu frat tainele plămădirii oţelului,
lopata. Apoi, a trecut jos, pe te­ cum să facă pentru ca din cup­ ratele înregistrează automat ci­ au învăţat să preţuiască timpul,
de maiştri. Alegerea n-a fost In­ nr. 3 unde va lucra ca prim-to- renul de descărcare a furnale­ toare să se scurgă oţel mai mult
lor. Acolo, a privii cum încăr­ şi mai bun. fre şi. linii drepte, frînte şl curbe, au lichidat m işcările de prisos.
timplătoare. Căci ¦Dumitru Gri­ pitor şi maistru stagiar. Alături, cătura solidă, amorfă şi etero­
genă pe care o introdusese prin Cină noua oţelărie a intrat în reglind temperatura, debitul, Fiecare zi, fiecare şarjă, le
goroaia a arătat prin slrguiriţa ta cuptorul nr. 2 , lucrează to- gîtul furnalului, s-a despărţit in funcţiune', a trecut aici. A lucrat
şuvoiul de zgură greoaie şi în intr-o echipă, întîi ca omul HI, presiunea şi consumul de aer, descoperă o nouă taină din mi­
sa şi prin priceperea sa pe plat­ piiprul şef Brinzei Mihai. torentul de foc al fon tei: metal apoi ca omul I I : cel ce stă la
A plecat Mihai Brinzei tot dur şi omogen. aburi şi combustibil. Inversarea racolul plămădirii oţelului. Şi cu
forma de încărcare a cuptoare­ orificiul de descărcare a cupto­
lor, că este capabil să smulgă dintr-un sat din nordul Moldo­ A început să lucreze cu lopa­ rului, slobozind şuvoiul de lavă. focului se face automat, şubere- pricepere, răbdare şi sirguinţă,
ta la încărcarea furnalului. Apoi, Apoi a ajuns topitor şef.
cuptoarelor oţel mult şi bun. Şi vei şi a ajuns tot aici, pe plat­ a cunoscut procesul de topire al le se deschid şi se închid auto­ Dumitru Grigoroaia şi Mihai
Drumul parcurs de Dumitru
cu cît priceperea este mai m a­ forma modernei oţelării, condu- fontei, ajunglnd să minuiască Grigoroaia şi Mihai Brinzei nu mat, datorită declanşării apara­ Brinzei descifrează aceste taine,
aparatele de reglare a aerului, constituie o excepţie, nu prezintă
a gazului şi combustibilului, a nimic deosebit faţă de drumul telor mecanice şi electrice. care fiecare aduce în plus m ă­
învăţat să destupe şticul şi să parcurs de sute de tineri sosiţi
mai mult şi mai bun. rare a oţelului, sloboadă şuvoiul de fontă. A în­ aici, din toate colţurile ţării. Ce sim plu! Simplu ? Nu, căci car o tonă de oţel. Iar graficele
ceput să lucreze ca muncitor ne­
Trei ani, Dumitru Grigo­ Drumul străbătut de el a fost calificat şi acolo, la locul de lată-i pe amîndoi, Dumitru toiul este foarte complicat. în ­ urcă, înregistrind nu numai creş­
muncă, a început să se descurce Grigoroaia şi Mihai Brinzei, ta
roaia şi-a împărţit timpul în­ oarecum deosebit de cel al lui in hăţişul complicatei meserii masa de comandă a puternice­ tregul proces trebuie condus la terea producţiei, ci şi creşterea
de jurnalist, ajunglnd ajutor de lor agregate. S-ar părea că aici,
tre băncile şcolii de maiştri Grigoroaia. Dumitru Grigoroaia topitor şi apoi topitor. la noile cuptoare Martin, mun­ cel mai înalt grad de perfecţiu­ nivelului de 'pregătire al acestor
şi marele atelier unde făcuse a învăţat meseria prin şcoli. A ca de elaborare este simplă. To­
In anul 1953, a trecut topitor tul este făcut doar de maşini. ne. O greşeală cit de mică, o prometei ai zilelor noastre.
la vechea oţelărie Martin. Aici,
practică şi care era însăşi oţelă­ ajuns ta o muncă de răspundere procesul de producţie era parcă Maşini complicate alunecă lin întirziere de secunde, poate peri­ De vei întilni pe stradă, acasă
mai complicat. Aici, fonta, acel şi cu repeziciune de-a lungul
ria. Ceea ce cu puţin în urmă tot absolvind o şcoală, împle-, metal cu duritate şi mal'eabili- halei, semnalizînd din clopot şi clita întreaga şarjă. seu în sălile clubului pe cei doi ti­
taie încă nesatisfăcăioare, trece zvîrlind în gurile lacom e în­
¦i se părea simplu, i se părea tind cele învăţate acolo cu ex­ iar prin îmbrăţişarea violentă a cărcătura de fier vechi. Podurile Stăpinii focului şi ai metalu­ neri oţelari —topitorul şef Brinzei
limitat, finit, acum i se părea perienţa muncii practice. focului şi se transformă in oţel. rulante poartă uriaşe oale din
A înţeles Mihai că-i trebuie cu­ lui ştiu bine asta. Cind şi cit Mihai şi prim-topitorul Dumitru
noştinţe mai multe şi s-a înscris care fonta lichidă, — şuvoi de
cu totul, schimbat. Era ca şi. cum Mihai Brinzei a învăţat direct la un curs de calificare, pe care foc deasupra căruia joacă în ( socotit cn minutele), trebuie Grigoroaia — nu-ţi va veni d e­
ar fi descoperit că simplul fir de de la marea şcoală a muncii l-a urmat timp de un an. Om roiuri miriade de stele şi cără­
buşi de aur, curge In plntecele făcută încărcarea, cum trebuie fel în minte să-i compari cu le­
mereu avid al cuptoarelor. Au­
aţă nu mai este acei simplu şi practice şi şi-a ridicat califica­ tomat, uşile cuptoarelor se ridi­ întocmită încărcătura şi cum gendarul prometeu, stăpinitorul
unic fir, ci rezultatulîm pletirii rea, urmînd, complimenfar şi ne­ că, lăsînd oamenii care se rotesc
în cerc prin faţa lor ca într-o trebuie aşezată pe vatra cupto­ focului. Dar, iatăi-i in faţa agre­
nesfirşifă şi misterioasă proce­
unui număr infinit de microsco­ părăsind o zi munca, cursuri de siune, să arunce in cuptoare cu rului. Socotirea la gram a adau­ gatelor pe care le conduc şi că­
pice firişoare, Care , sini legile specializare. surilor în timpul topirii şi afi- rora, cu priceperea lor, mereu
acestei împletiri ? Cum trebuie Drumuri diferite şi totuşi a- nării, conducerea focului, elabo­ îmbogăţită de muncă şi învăţă­
făcut ca firul să fie mai trainic? celaşi dru m : al muncii şi învă­ rarea şarjei, toate trebuie soco­ tură, le smulg necontenit tot
Cu un cuvînt, a învăţat Dumitru ţăturii. tite cu secundele. Depinde de mai mult oţel. Da, sînt acum
Grigoroaia că firul se poate des- ¦ Chemat de fratele său mai asta calitatea oţelului., depinde intr-adevăr întruchiparea omului
pica totuşi in patru. mare, Brinzei Dumitru, azi mai­ întreaga şarjă. încărcătura tre­ care a supus stihia focului şi
Cu lăcom ie a început să re­ stru în vechea oţelărie Martin, buie să vină ta timp şi. reţetele , a supus-o nevoilor omului.
descopere tainele, ce i se păreau Mihai Brinzei a venit la Hune­ respectate întocmai. Aparatele Ca o cascadă de foc şi aur se
de mult descoperite, ale elabo­ doara şi s-a angajat ca munci­ termotehnice trebuie să funcţio­ revarsă oţelul incandescent în
rării oîelidtti. A învăţat cum să tor necalificat la fum ate. A lu­ neze perfect. Fiecare părticică calele de turnare. Şi parcă in
scurteze timpul de elaborare a cră! întîi pe terenul ele sus al din uriaşul şi complicatul agre­ luminozitatea imensă a cascadei
şarjelor, potrivit celor mai îna­ vechilor furnale, acolo unde se gat trebuie să răspundă fără în­ de oţel, desluşeşti luminile vii­
intate procedee. tehnice. A învă­ face dozarea încărcăturii şi în­ tirziere şi precis la fiecare sem­ toare ale vieţii.
ţat cum 'se face oţelul de btlnă cărcarea furnalelor. Adică, a por­ nal al aparatelor controlate de Calmi, siguri, cu simplitate,
calitate. A >îrtMţat cum se con­ nit de acolo de unde începe om. Oalele de turnare' trebuie pe platforma de încărcare a
duce şi se organizează munca drumul oţelului, acolo unde ma­ pregătite din vreme. imenselor cuptoare, tinerii oţe­
la cuptoare. Anul trecut. Grigd- teria primă am orfă — minereul, In această bătălie pe care o lari Dumitru Grigoroaia şi Brin­
rcaia a absolvit şcoala de mai­ cocsul şi calcarul — sînt cintăi- desfăşoară omul, timpul, rebu­ zei., Mihai, doi dintre sutele de
ştri. rite după reţetă şi împinse în tul şi risipa, trebuie infrinte. oţelari, se pregătesc pentru o
Iată-l pe. platforma noii otelă- gura furnalului, primind cea Mihai Brinzei şi Dumitru Grigo­ nouă şarjă.
rii Martin, in faţa cuptorului dinţii îmbrăţişare a focului ce roaia cunosc bine pe aceşti ad­ CATINCA SPATARU