Page 47 - 1959-12

Nr. 1547 DRUMUL SOCIALISMULUI T V ; Pag. 3

[ ff rrrfraggm tS3S&L5S3m ¦eemgM|W^ « OgBB«MBBMImq^anfTO»/B3«»ygaran

.M ai am il iui Le-c m lelim uî? Veşti Je la Filatura MM Cu fripturi...

Lucrurile se repetă de mai din Simeria. Aici, omul şi-a că­ in stare de ebrietate la serviciu Lupeni ym: m m -, m-ai frip tP
bine de un an, !a intervale di­ pătat o bogată experienţă de — acestuia i s-a desfăcut con­
^ r; Vă spuneam că de curind
ferite si cu diagnostice diferite. conducător. Nu putea nimeni din tractul de muncă. In schimb, şe­ , og , : r - , n l i ‘ Prin Miercurea-băi trecind
M-a tentat un gind galant,
Odată că are un început de ul­ subalterni să-i reproşeze un cu- ful, a avut'grijă să complecteze Curs de minim tehnic W M JA U Uval. Să intru in restaurant.
cer, altădată anemie, mai pe ur­ vînt, că primea imediat riposta : locul lui în schemă cu un „om Nu puteam doar să prevăd
mă că-i bate inima prea tare etc. „A ! Eşti bolşevic? Nu vrei să de nădejde" pe nume Petru Mi- Din iniţiativa comitetului De curiad, minerilor din Valea Jiului le-a fost pusă la dispoziţie o nouă Ce-o s-aud şi c e o să văd.
etc. Toate diagnosticele i-a-u fost execuţi ordinele statului ? Cul- ciău. Om „Iscusit" şi acesta ca U.T.M. al fabricii de fire şi fibre cabană modernă, situată la poalele muntelui Paringul, pe locul numit Rusii. Mă temeam, ce-i drept îi clrept,
stabilite cu multă ingeniozitate şi Alexandru Olteanu, că doar sintetice „Filatura“ din Lupeni, Că voi fi lăsat s-aştept.
de către unii medici din Sone­ cat!,.// Şi .aşa treceau zilele şi nu degeaba a fost un înflăcărat în colaborare cu cabinetul teh­ Noua cabană dispune de locuri suficiente, pentru cca. 130 persoane. De Upii ospătari... pismaşi,
ria, bineînţeles în schimbai unor anii iar el, Alexandru Olteand, simpatizant ai legionarilor, nic, a luat fiinţă un curs de mi­ asemenea, cabana posedă o cantină-restaurant, o sală de club, lumină Nu „prind firul" mintenaş.
favoruri cu... ceva locuinţe. Şi continua să-i trîntească cu bur- nim tehnic, la care participă ii- electrică, băi, terase, garaj, ele. In curiad va fi amenajată o sală de popi- Pin-aduc mi antricoţ,
chiar dacă n-o îi aşa, ce parcă ta de părnînt pe fiii’ muncitorilor Ei, dar povestea asta e lungă norii din întreprindere. Lecţiile, . Sufletul din om îl scot.
poţi să te ’pui cu medicii ? ceferişti, din Simeria şj oamenii cinstiţi din cadru! care urmăresc ridicarea nivelului, Dar contrar acestui mocf,
Aşa şi-au zis mulţi muncitori profesional’ şi cultural al munci­ Tradiţional, comod,
cinstiţi de Ia sectorul de clădiri in fine, după ce cu bunăvoin- sectorului îşi pun mereu între­ torilor filaturii; sînt predate de Ochi de vulturi vigilenţi,
din Simeria. E drept că au fă­ ţii lui îoan Faur şi a Măriei To- barea : Oare ce-o ti avînd ingi- ingineri. M-au ochit printre clienţii
mescu şi-a luat în primire pos- nerul Îoan Faur cu muncitorii Ospătarul Îoan Maniţ
tul de şef de sector, — adică nu cinstiţi şl în special cu membrii Mă som ează: ce doriţi?
.Nui răstit ca straja-n post,
cut ei ceva intervenţii pentru ««—-K»™» de partid, că doar numai datorî-i Pînă în prezent au fost pre­ Ci am abil şi cu rost.
stabilirea unui diagnostic obiec­ Bucuros, spre el m ă-niorc:
¦ tă muncii for, pe semestrul I date 4 ore de matematici şi 2 — Vreau două fripturi de porc,
Pîine, cinci, ' şase fetii
tiv, dar îăî;ă şanse de cîşiig. , ! sectorul a fost declarat fruntaş ore'de desen tehnic. cărie. Şi-un vin bun de masă, ştii...
Cabana modernă de la poalele Paringului este cea dé-a 4-a construită — S-a făcui, ripostă el.
Alexandru Olteanu, şeful sec­ pe regională ? Chemare îa întrecere Calculînd în carneţel,
pentru mineri în ultimii ani. Minerii din Valea Jiului dispun in prezent de HoQus-pocus, pus în plus,
torului (căci despre el şi diag­ (-a luat nici acum dar salariul Ar trebui — pentru că este — Treizeci şi-unu lei, mi-a spus,
10 cabane in care îşi pot petrece in mod plăcut timpul liber. Zic atunci, puţin înfipt:
nosticul Iui este vorba) continuă :i merge *irj a început omul să | şţ timpul — să se vadă-că toa- In cinstea zilei de 30 Decem­ IN CLIŞEU: Vedere de la noua cabană modernă situată la poalele — Cu fripturile... m-ai fript ?
Ori cu vinul m-ai turnat ?
şi acum să step îfl.......concediu" îacă şi aici „ordine". II „durea" te aceste ieşiri au o e x p lica ţie :’ brie, brigada de tineret condusă Calculul nu-i prea c-urat.
medical. Dar cine este acest, Ol­ inima cînd vedea locuinţele mun­ aceea că Inginerul îoan Faur, de tînăra candidată de partid munţilor Paring. Caicului ulterior,
A ieşit inferior:
teanu ? citorilor nereparate, fapt ce! a fiind înconjurat de o seamă de Mariana Mihai, din cadrul sec­ — Două’şitrei — şopti naiv...
In 1958, sectorul de clădiri dus şi la... internarea iui în spi­ elemente necinstite, consideră că ţiei depănat a „Filaturii“ — Lu­ Dar cu data... inclusiv.
din Simeria a trecut Ia secţia tal. Adică,, vorbă să fie. Aceas­ este tot mare antreprenor de ex­ peni, a lansat o chemare la în­ La cerinţa mea apoi,
L VII Deva. Nu a trecut mult tă: internare este însă cu tîic. ploatare a pădurilor ca pe tim­ trecere către toate brigăzile de Mi-a adus tacîmuri noi,
timp de la acest eveniment şi la Comuniştii şi muncitorii cinstiţi puri. Muncitorii de Ia sectorul tineret din fabrică, pentru depă­ Numai că, privind atent,
din cadrul sectorului au obser­ M-a izbit un supliment.
secţie s-a prezentat un om sv'elt, vat matrapaslîcurile la care se de locuinţe din Simeria doresc şirea planului, sporirea producti­ Simfonia din pădure temperatura plantei depinde în între­ Furculiţa printre dinţi
bine pus Ia punct, „modest" deda Alexandru Olteanu şi au ca pentru asemenea elemente vităţii muncii şi reducerea preţu­ gime de temperatura mediului încon­ Mai păstra sosuri fierbinţi,
după împrejurări şi cu aere de început să-I tragă Ia răspunde­ care încadrează în funcţii de lui de cost. In pădurile africane de accacia o- jurător. Acum s-a stabilit că la plan­ Mici fărîm e de cotlet
mare specialist în domeniul lu­ re. Deci, roata ..se întorsese Si. răspundere, oameni cu trecut du­ dată cu adierile vîntului pot fi auzite tele bolnave temperatura „corpului“ e Şi unsoare berechet.
crărilor de întreţinere. Era e!.; pentru a scăpa cu faţa curată. bios şi nesocotesc capacitatea Chemarea a fost primită cu triluri de flaut. Pe localnici acest lucru rriai ridicată, iar „respiraţia" m ai in­ Totul strălucea de gras
Alexandru Olteanu, pe atunci un celor cinstiţi, să nu se găsească nu-i înspăimîntă. Interpretul nu tre­ tensă, decît la planta sănătoasă, afla­ De la alt client rămas.
mult entuziasm de către toţi ti­ buie căutat printre păsări, animale sau tă in aceleaşi condiţii. Mi-e necaz, nu mă a b ţin :
insecte. Privind cu atenţie ram ura de — Dragă, spală-le puţin.
simplu funcţionar al sectorului. Alexandru Olteanu a luat calea nici pentru ei un loc în... sche­ nerii fabricii. acaccia, printre frupzeie fine, penate, Ţermomefru viu El mi-aruncă, din am nar:
După tradiţionala întrebare: spitalului, aşteptînd cu sufletul mă. slîrnă spini lungi, care de cele mai — N-ai batistă-n buzunar,
VAS ILE ŞAL APA multe ori sînt sfredeliţi de cari şi Greierul obişnuit poate servi drept Sau cravată bleu în dungi ?
prezintă mici canale. Vîntul pătrunde termometru destul de precis. După Pînă unde vrei s-ajungi?
„Nu aveţi un loc mai bun în la gură sosirea noului an, pen­ I. MANEA corespondent prin aceste întortochiate canale Bînd cum se ştie, el ţîrîe la anumite inter­ Hei, mi-am zis, dacă vreun for,
naştere la sunete asemănătoare celor vale de timp. S-a stabilit că ţîrîitul e Te-ar lua cumva la zor
schemă ?", a avut o scurtă con­ tru că inginerul îoan Faur i-a de flaut. Arborele e şi denumit — cu atit mai des, cu oît tem peratura Pentru astfel de purtări,
versaţie cu îoan Faur, pe atunci promis că-i va face rost de un flaut. Cînd vinful se întăreşte, pădu­ aerului- e mai ridicată. Pentru a alia l-ai răspunde... cu-întrebări ?
şeful secţiei, actualmente ingi­ alţ loc. în schemă. Succesele minerilor din Vulcan rea răsună, ca o orchestră puternică. temperatura cu ajutorul acestui „ier-,
mometru viu", trebuie să numărăm de T. BULBUCAN
ner cu întreţinerea Ia acelaşi loc La secţia L VII din Deva, po­ In prima decadă a lunii de­ denţiat brigăzile conduse de Mi­ Febra plantei cite ori ţîrîie greierul în decurs de 15
de muncă şi cu Maria Tomescn vestea cu „nu aveţî un loc mai cembrie. sectoarele II şi III de hai Huniady, care şi-a depăşit secunde şi la acest număr să pdăugăm / M E llIlM B ilB E
lucrătoare Ia serviciul de cadre, bun în schemă ?" continuă. Este la mina Vulcan, lichidînd rămî- planul de producţie cu 392 tone Planta bolnavă are „fetiră" ca şi a- cifra 37. Rezultatul obţinut, după cum
om de nădejde* al fasciştilor. o poveste lungă al cărui susţi­ nerea în urmă, au extras peste de cărbune ş i. Mihai Socaci cu nimalele cu singe cald. Vreme înde­ ne asigură cercetătorii, ne indică tem­ 14 DECEMBRIE 1959
Conversaţia s-a soldat cu o ex­ nător nu e altul decît inginerul plan 505 şi respectiv- 726 tone de o depăşire de 230 tone. peratura aerului în grade Farenheit.
plozie dc bucurie, Ia care îoan îoan Faur. Merită, de pildă, a cărbu .c. lungată, pînă la invenţia aparatelor D E V A : Umbrela lui Sf. P e tru ,' AL’-*
Faur, în calitate de şef, nu s-a fi luată în seamă şi povestea ,Succesele obţinute de colecti­ precise de m ăsurat s-a considerat că BINPMBRAMUL. BE BA IU LIA : Frumoasele nopţii; Q n-
putut abţine să nu adauge: maistrului îoan Stanca, om cin­ Printre cele mai bune brigăzi vele sectoarelor II şi 111 se da- tăreţul m exican ; B R A D : Prietenul ret
„B rav o! Eşti omul de care a- stit, comunist devotat bunului de la'sectorul II se numără bri­ toresc în mare parte măsurilor găsit j IL IA : Săgeata albastră; O-
vem nevoie. Chiar de mîine iei gada condusă de Titu Toma, luate de conducerea exploatării, R A Ş T IE ; Evadare din um b ră; Seret
în primire conducerea sectorului mers a! treburilor în sector. Dar, care. a dat peste prevederile pla­ pentru asigurarea condiţiilor op­ nada străzii; HAŢEG : Mingea ; HU­
de clădiri din Simeria". lui îoan Faur nu-i plac ochii a- nului 151 tone de cărbune, cea NEDOARA: Teodora: PETROŞANI:
cestuia. Nu-i plac pentru că a- condusă de Emanoil Bordea cu time de muncă brigăzilor din a- Ultim a aventură a lui Don J u a n ; U l­
Şi intr-adevăr, îoan Faur şl cest om a avut îndrăzneala să-l un plus du 347 tone şi cea.con­ tima prim ăvară > S E B E Ş : ¦Prim a met
cadrista Maria Tomescu şi-au critice pe ef, ca set. într-o şe­ dusă de Gheorghe Drob. ,, .. bataje. lodie; SIM ERIA : Escadrila „Liliacul"!
frecat mulţumiţi mîinile că în dinţă de organizaţie. De aceea,' LO N EA : T rapez; ZLA TN A : Dezertot
fine au reuşit să promoveze în- şeful a şi luat unele măsuri or­ D e 'ta sectorul HI s-au evi­ AUREL HOZU ru l; TE1UŞ : Patima • BARU M A RE:
corespondent

tr-o muncă de răspundere un ganizatorice. Prin adresa nr: 51
om „forte", cu reale „calităţi". 5.689. comunistul îoan Statica
F.rau siguri de succesele lui A- este retrogradat din’ postul de 14 DECEMBRIE 1959
lexandru Olteanu. Avea omul maistru şi trecut pe post de Programul / : 7,15 Cîntece despre
tractorişti î 8,00 Din cîntecele şi dan­
experienţa vieţii, experienţă. pe muncitor. „Asta, .pentru bţinul U nij.dirij,;i ai caselor surile popoarelor; 9,30 Un tăciune
şi-un cărbune: „Chiperi, voinicul lu­
care şi-a. acumulat-o îp decursul mers aj. treburilor j— spunea tn raionale tfe cultură, m ii" — poveste populară: 11,03 Mu­
zică de e stra d ă; 12,40 Piese pentru
anilor ca membru a! partidului^ .gine.rul Îoan Faur şî ca în- ' ' ^0 jga Iaţî ' ' lîenţrli a pian de C hopin; 13,45 Cotele apelor
D unării; 14,40 înainte, la muncă, emi­
hri'Tîtel Pefrescii.-Apoi a căutat văti,re de minte pentru*cei’care1’ dâv'-?ridrinităH uitfeto- siune de cîn tece; 15.45 Ce e nou în
să nu st.ea ,,'pas.iv.". faţă_______ d. e pro­ m „v! Wiitoa -r vor mai_____ : avea________ cu. . . raj.u- li dice corurilor căm i-' L ib rării; 16,Q0. C oncert simfonic : 18,00
blemele vieţii;. EI, continua să-şi să mă V,critice"- vGomii iiisfii! 'Au-, nedor culturale,, n Jocuri populare romîneşti din -Moldo­
îmbogăţea.sc$ .această experien­ rel TîmOîtc 'însă' — ' sî ca el încă se (iepTasează pe îc - v a ; 19,15 Teatru la m icrofon: „Don
ţă .în ._ speciei, în domeniul 4 membri de partid — îjiif, s-au. * ren cu lunile. Carlos" dc Fr. Schiller; 21,29 Viaţa
conducerii O mai. era omul învăţat minte si au continuat* nouă a patriei oglindită în creaţia com­
să critice atitudinea inginerului DIR/JOrOl : pozitorilor n o ştri; 22,30 Muzică din
născut pentru a comanda loan Faur de subestimare a or­ •— Atenţiune; în­
ganizaţiei de partid. Ca iirm W cepem repetiţiile / operete.
si gete 'De aceea nu a ezitat Programul II: 14,30 Potpuriuri de
a acestei îndrăzneli — cit şi în . i >• - •;
deloc atunci cînd sub regimul urma unui pretext al inginerului iîT

anfonescian â fost numit comaii-

darifui orgaririaţiei de premiiitarî Faur cum că maistru! a venit [

z i . v'ăprezentăm muzică u şo ară; 15,45 Muzică populară Atentatul; APOLDU DE S U S : Nau-
romînească ; 16,50' Vorbeşte Moscova ; ris î C A LA N : Casa liniştită.
.17,5b Fideismul contemporan şi ştiinţa;

ECHIPA DE FO TBAL „C O R V IN U L ” H U N E D O A R A 19.00 Program muzical dedicat frun­ m im m ream oG h
taşilor în producţie din industrie şi
In acest an, în prima parte a campionatului de fotbal al ca­ pozitiv trebuie amintit că in componenţa lotului au fost introduşi formau un tot unitar, se datoreşte în primul rînd •priceperii şi agricultură; 20,20 „Noapte bună, co­ 'PEN TR U 24 ORE
tegoriei B, echipa clubului sporiiv Corvinul din Hunedoara, a jucători tineri; care au activat în campionatul regional şi în e- strădaniilor antrenorului Ilie Savu. pii“ ; 21,15 Interpreţi de muzică uşoa­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
avut o com portare foarte bună. A ceasta o dovedeşte din plin chipele de juniori, şi care în m area lor m ajoritate au dat satis­ ră : 22,00 Ciclul „Simfonii de com­ mult acoperit, temperatura uşor va-
faptul că la term inarea turului, hunedorenii ocupă primul loc în facţie. Cifric, activitatea echipei Corvinul se prezintă astfel:.-13 me­ pozitori so v ietici"; 23,15 Concert de riabiiiă ziua va urca între 4 — 8 grade,
seria II l-a a oategoriei B. ciuri jucate, 8 cîştigate, 3 egale şi două pierdute. A înscris 30 noapte. iar noaptea între minus 1 — ,4 grade.
Faptul că echipa ere acum un sistem propriu de joc şi că de goliţri şi a primit. 12, Lotul echipei Corvinul este format din V'înt potrivit cu intensificări de la nord-
Cele mai frumoase partide jucate au fost în compania echi­ cei 11 jucători care primeau sarcina de a apăra culorile clubului 20 jucători, lată lotul: 15 DECEMBRIE 1959 est şl est. Vor mai cădea ploi slabe.
pelor C.S.A1. Baia M are, A.M .E.E.A. şi C .F.R . Arad. Ca un fapt Programul 1 : 7,30 M uzică distracti­
v ă ; 8,45 Cîntece : 9,45 Muzică, de ca­ PENTRU URMĂTOARELE
meră de B occherini; 11,03 Concert

sim fon ic; 12,30 In faţa h ă rţii: Portu­ 3 ZILE

galia ; 13,05 Concert de muzică din o- Vreme închisă eu temperatura în
pere ; 14,40 Noi înregistrări de cîntece scădere.
primite dc la Radiodifuziunea sovieti­

i o t erte de serviciucă ; 15j45 Sblişti de muzică populară

romînească ; 16,15 Vorbeşte M oscova ;

18.00 Revista economică rad io: Raid 1. R. „COMBUSTIBILUL“

prin Întreprinderile care şi-au îndeplinit ~DEVĂ~
planul an u al; 19,40 înregistrări de mu­

NICULESCU NEBELA NICUI/ESCU COICIU ŞTEFAN, NACU MIHAI, POPESCU MATEI, MOLNAR BALINT ŞTEFAN, TATARU VAS1LE, PIRVU ABA G IU ,, zică uşoară primite din: partea R adio­ angajeaza
difuziunii Ju gosln ve; 21,00 Muzică
CONSTANTIN !, NICOLAE, CONSTANTIN II, fundaş.- Arc 25 de stoper. Lucrează ca stoper. De profesie . NICOLAE, mijlocaş. Esle^ mac- mijlocaş. Deşi are înaintaş. Joacă la ( populară sovietică : 22,30 Muzică uşoa­ un revizor contabil cu un sa­
ră ; 23,00 Concert de muzică precla­ lariu tarifar lunar de 1.000 lei.
portarul cclupei. portar. De profesie fundaş, asie elev lâ.ani. Lucrează la hormator la oţelă- 'rectificator la uzina'func^a?- Lucrează la stru al sportului, numai 21 de ani, Hunedoara de 6 , sică.
Condiţii de an g ajare: stu­
Are 29 ani şi eslc funcţionar. Are30de şcoala de maiştri cuptoare industriale. ria< electrică. Are oţelăria .Martin ca Are 32 de ani şi joacă la Corvinul ani. Este de pro- , Programul II: 14,07 Cîntece de dii medii şi 2 ani vechime
luptă ale popoarelor: 15,00 Prelucrări în munca contabilă.
de profesie avocat, ani. Joacă la Ha-şi arc 24 de ani. Se ' numără printre dg ani Q0red cocsochumC(I- I:stl:\iiormator, fiind foar- esie cel m i con. de... 12 ani. A ju- fesie tehnician la , de folclor ale compozitorilor noştri Muncă de teren, 20 zile lu­
17.00 Vechi melodii populare romîneşti nar.
Este portarul de nedoara din anul Deşi joacă in echi- jucătorii mai vechi şi disciplinat, a a- cel mai iinăr ju- te apreciat pentru 'ucâtor al e- Ca^ ^a ^Eci> juniori fabrica de aglotne- 17,25 Cefaleea sau durerea de cap
17,30- Em isiunea m uzicală pentru- co­ Cei interesaţi se vor adresa
bază al echipei. In 1947. In meciurile pă nuniai din acest ai echipei. A cores- vut o comportare câtor al echipei şi seriozitatea. sa atit chipe'i. Joacă atit şi apoi a fost pro- rare. Are 33 de ani. secţiei cadre a întreprinderii
^ multe meciuri a a- jucate a dat do- an, s-a încadrat puns in toate par- in producţie cit şi movat in prima e- Este un jucător teh-

vut o comportare'vadă de o bună foarte bine în joc Udele in care a ţons/an/ă de-a Iun- foarte talentat. . \re ^ terenul de joc. ln apărare cit şi ciiipă. Lucrează la nic, cu şut puter-

excelentă. pregătire. si a dat randament, jucat. gul campionatului. 19 ani. Are 24 de ani. in atac. oţelăria Martin. nic.

pii : „E roşie cravata mea ca focul" regionale „COMBUST1BI-

de Matei Socor (lecţie) > 19,00 Cînţă LUL“ — Deva, str. 23 Au­

Victoria I.ya.nova şi Georg Otts. gust nr. 1 1 .

an m & a faäcssti
Ä Ä fO ß S ,

POP TEO FIL, ANTON IOAN, ZAPIS DELIOS RADU TUDOR, , GAVRILA OPREA MATEI STANILA [LIE SAVU,

înaintaş. .4 fost înaintaş. Are 22 CONSTANTIN, GAVRILA, înaintaş.^Are 30 de N ICO LAE, DUMITRU, CONSTANTIN, G HEORGHE, antrenor. Intr-un \

promovat dintr-0 de ani şi este de fiijţiiier construc- înaintaş. A fost ani şi este de pro- l-nadda^ jucaj înaintaş. Este de are 2 0 : de ani şi timp relativ. scurt,'
profesie lăcătuş la lucrează la noua 'Ull ocaş. Lucréazüi el a reuşit să im-
echipă de calcgo- profesie normator. tor. Arc 34 de ani promovat din cam-fesie larhinator. A , .
rie regională. A- A fost promovat şl mai este an ju- pionatul regional, ihscris 11 goluri, m campionatul re- se^.a jurnaie. 0ţeiărie 'Martin. A- la laminorul de 800 prime echipei Cor-

jutat de de câtor de bază al Arc 22 de ani şi fiind golgcterul c- St0'ial' Arc a Are 25 de ani. Este tunci cînd- a jucat, mm. Are 19 ani şi vinul un stil pro

S săi, iel a tă. echipei, creatorul a este rfe profesie lă- chipei. Este jucă- ani' 0rolc un jucător tehui,Q, a dovedit că , pro a !osi promovat pdu de joc, fapt t

\ un !urător de bază mernnir tn nC- mOVatea IUI llltf-0 lu~caTe exPhcă succe­
in echipă. :a- numeroase ¦ faze căluş mecanic. Este torul care participă ' talentat şv cu per- '?alegorici superioa- ^tn ec^lf/a

de ani si este de rc a V,cal a co-spectaculoase. un jucător cu per- activ <la toate !a-lualL,l campionat a spedive. rd> a josj jusjjfi. n‘or‘ a colectivului sete înregistrate in\

profesie jurnalist, respuns aşteptărilor. A înscris 7 goluri, spectivâ. zele de atac. înscris 1 gol. .. A înscrisă goluri, cată. • sportiv Corvinul.- actualul campionat. pi' m m mm m ia

u b u w m tară