Page 49 - 1959-12
P. 49
H:vi ' un >-j / PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢT-VA! O nouă gospodărie
~;r^ ü a
colectivă în
raionul Hunedoara
'
Convinse de superioritatea
Ana Dragotă este m uncii în comun, un număr de
mie.zuitoare la sec 125 familii din comuna Teliucul
Amil XI Nr. 1548 Marţi 15 decembrie 1959 4 pagini 20 bani ţia turnătorie a Inferior au înfiinţat in ziua de
U. M. Cugtr şi este 13 decembrie a.c., o gospodărie
fruntaşă in produc agricolă colectivă, pe care au
denumit-o ,,30 Decembrie".
ţie. Ea îşi depăşeş
te in fiecare lună Pe lingă cele 250 hectare de
norma cu 15-18 la
sută şi dă miezuri teren agricol, noii colectivişti au
de bună calitate, mai adus In gospodărie 76 bo
Ieri, în regiunea Cu planul anual îndeplinit In clişeu: Ana vine dintre care 47 vaci, 29 cai,
noastră numeroase care, grape, pluguri,
Dragotă, lucrind la şi prăsitoare, 4 semănători şi
pregătirea miezu
rilor pentru maşina
-*r»r»r»r ® Din activitatea orga de cusut. două trioare.
După inaugurarea gospodă
La data de 12 decembrie, ora 22, -colectivul de muncitori,'< nizaţiilor de partid de la -stssas-
riei colective, elevii şcolii de 7
?i Pe şantierul bateriei tehnicieni şi ingineri de la furnalul nr. 2 — furnalul tineretu-^ impórtenle ani din comună şi brigada ar
tistică a întreprinderii miniere
r carbo>fiuid din Călan lui, din cadrul Uzinei „Victoria“ Călan a elaborat ultima şarjă'' uzina „Victoria“-Gălan din Teliuc, au prezentat un fru
mos program artistic.
de fontă din planul pe anul curent. Totodată, a fost redus pro (pag. 2-a) ;
în raionul
L Ieri, constructorii siderur- j @ Mecanicul de locomo
[, gişti din Călan au început n - ]
centul de declasate de la 5 la sută admis, Ia 3,46 la sută. Pînă . tivă (pag. 2- a) ;
l dicarea părţii metalice a cup- 1 la data de 14 decembre, la acest turnai au fost elaborate în con-v<, ® Ideeă lui Iosif Gaier
t torului nr. 1 carbo-fluid de -j tul anului 1960, 267 tone de fontă.
(pag. 3-a)
L la bateria nr. 2. Peste clteva ] ® De acolo a pornit ini
^ zile va începe înzidirea aces* 1 In fruntea întrecerii socialiste, s-au situat furnaliştii Albert^ ţiativa (pag. 3-a ) j Succese
(, tui cuptor, Mihai, Dumitru Jenariu, Ionaşcu Munteanu, Leontin V. Puş ® încheierea sesiunii a
C Cea de-a Il-a baterie carbo- ^ 14-a a Adunării Generale
tL fluid a sem icocseriei uzinei -j
caş, Marin Dumitru şi alfii. a O.N.U. (pag. 4-a). Hunedoara
(_ „Victorid“ din Călan va avea ] IOSIF FEKETE
[. 3 cuptoare. Cel de-al doilea J corespondent S) Aciiviiaie rodnică Comitetul raional de partid şl Co posibilităţi şl de puterea economică a S -a reuşit astfel Sa în ziuă de 7
(. cuptor va fi ridicat săptămina j mitetul executiv al Sfatului popular unităţilor respective, cantităţile de ce decembrie, să fie predate în întregim«,
Premieră cu piesa In anul acesta', subfiliala raional Hunedoara au avut în centrul reale ce urmează să fie contractate cu cantităţile contractate cu statul. La
[¦ viitoare. •) S.R.S.G. din Petroşani a dus preocupărilor lor cele mai importante statul. unele produse c a : grîu, floarea-soare.
//C c! din tarmă// o muncă susţinută de culturali probleme economice din viaja satelor lui şi cartofi, s-au predat statului mal
M^ Prin intrarea în funcţiune j uncitorii, tehnicienii şi ingi zare a oamenilor muncii din Va şi comunelor. Mobilizînd pe toţi mem Dar munca de lămurire a ţăranilor multe produse decît cele contractate.
a acestei baterii, producţia se- 1 nerii Ocolului silvic Do- Colectivul Teatrului de Stat brii de partid şi pe toţi deputaţii la muncitori pentru încheierea de con
ţ m icocseriei din Călan va eres- -j „Valea Jiului“ din Petroşani a lea Jiului. rezolvarea acestor probleme, comitetele tracte cu statul pentru vînzarea de ce
4 bra, au realizat planul de pro prezentat sîmbătă, 12 decem Numai în cadrul celor 5 lec comunale de partid şi sfaturile popu reale nu s-a oprit aici. Comuniştii şi
f ie considerabil. brie a.c., în premieră, spectaco lare din raionul Hunedoara, au obţinut deputaţii au dus o spsţinută muncă
lul „Cei din urmă“ de Maxim ţii politico-scciak, au fost orga succese însemnate în asigurarea cu de la om la om, în care, un roi im
LC Magazin renovat }¦* ducţie pe anul 1959. La produc Gorki. Spectacolul a fost mon nizate 800 de conferinţe la ca produse agricole a fondului centralizat portant l-au avut şi colectivele de agi Demnă de evidenţiat este munca des
ţia globală, planul a fost înde tat în regia lui Marcel Soma. re au participat peste 60.000 de al statului, în încasarea la timp şi în tatori şi activele fără de partid. făşurată în comunele Sintandrei, Ra-
auditori. întregime a muncilor S.M.T. în natu poltu Mare, Băcla, Călan, Nădăştia
l Magazinul textil nr. 1 de J plinit în proporfie de 102,23 la Din distribuţie fac parte acto ră, în îndeplinirea planului la cotele Periodic, Comitetul raional de partid
rii Gh. Iordănescu, Ion Pavles- Un alt fapt pozitiv al activi obligatorii de produse animale. în în şi Comitetul executiv al Sfatului popu de Jos etc.
L pe strada Dr. Petru Groza din ] sută, iar la' producţia marfă în cu, Elisabeta Bel bă, VI. Jurăs- tăţii subfilialei S.R.S.C. din Pe casarea impozitelor şi realizarea con lar raional au analizat modul cum se Un sprijin substanţial în această
t oraşul Deva, şi-a primit ie r i) cu, Eugenia NedelcU, Anca Le- troşani îl constituie şi organiza tribuţiei voluntare şi în muncă. desfăşoară această muncă. Pentru a
cumpărătorii într-un local ' proporfie de 106,38 la sută. dunca, Şt. Iliesou, Ştef an ia Don- rea unui număr de 69 conferin susţine mereu vie munca politică pen muncă au adus şl cooperativele de
P. 1LINCARU ea, Emilia Pantazopol, Romeo ţe în rîndui ţăranilor muncitori Astfel, asigurarea de cantităţi cît tru încheierea de contracte cu statul, consum din raionul Hunedoara. Bună
^ complect renovat. Lucrările -j Mogoş, Mircea Zabalon, Ana din satele Văii Jiului, precum mai mari de produse agroaiim entare membrii Comitetului executiv al Sfa oară, faptul că magazinele cooperati
corespondent Niculesou şi Stela Popescu. şi formarea unei brigăzi ştiin la fondul centralizat al statului, a tului popular raional au fost reparti
(_efectuate, dau un aspect cu ^ ţifice care se deplasează în co constituit una din preocupările de bază zaţi să răspundă de un grup de co
munele şi satele raionului. ale organizaţiilor de partid şi sfaturi mune şi sate.
Ctotul nou şi modern magazi- j * lor populare din raionul Hunedoara. velor au fost aprovizionate din a -
R. BALŞAN Iri acest scop, încă de la începutul Roedsîe unei munci bundenţă cu produsele Industriale ne
Ş1 nului. Astfel, el a fost înzes- 1 i colectivul staţiei de radio corespondent anului, organizaţiile de partid si sfa politice susfinufe cesare, a stimulat mult încheierea de
ficare din Simeria şi-a în turile populare au desfăşurat o sus contracte.
^ trat cu mobilier nou, care a- ^ nr ţinută muncă politică de m asă în rîn Discuţii despre importanţa contrac
^ sigură o expunere vizibilă a -j dui colectiviştilor. întovărăşirilor şi ţă tărilor de cereale cu statul au fost Dar muncă nu s-a oprit âlcl. Odată
l mărfurilor. De asemenea, a j deplinit planul anual în propor Muncitoarea Do ranilor ai gospodării individuale, ară- organizate cu -cetăţenii de către agita cu îndeplinirea planului de contractări^
rina Sugar de la tîndu-!e multiplele avantaje pe care !e tori şi deputaţi, cu cele mai diferite în satele raionului H unedoara au în
L fost pardosit cu plăci de mar- 1 ţie de 107,03 la sută. Astfel, e- fabrica „Vidra" din oferă contractarea de cereale cu sta prilejuri. De asemenea, în cadrul că
Orăştie lucrează la lul. Munca politică desfăşurată a îm
t moră, iar iluminatul interior phipa de liniori a întreţinut, pes
^ şi al vitrinelor se face cu tu- j te prevederile planului anual, o ceput încă de pe acum pregătiri în vede
(_ buri cu lumină fluorescentă. 1
C In prima zi, magazinul a J reţea radiofonică în lungime de rea încheierii de noi contracte pentru
C. cunoscut o afluenţă deosebită j aproape 7 km. predarea de produse agricole statului
L de cumpărători. Colectivul de -j In afară de sarcinile planifi din recolta anului 1960. Experienţă
l deservire este format în în- j cate, liniorii stafiei de radiofi- de pînă acum va fi o garanţie în
i tregime de lucrători tineri. ] care din Simeria au mai efec plus că se vor încheia contracte pen
C- De aceea, el a fost declarat J tuat schimbarea reţelei radiofo tru vînzarea unor cantităţi sporite de
L „Magazin al tineretului'', al ^
cereale. •.¦ip »•
L cărui gestionar este comunis- -j nice pe stîlpi noi în cartierul S i Succese au fost obţinute ş! în cele
L tul Teofil Ursu. ] meria Veche şi pe strada Andrea lalte activităţi ale muncii sfatului popu
lar raional Hunedoara. Astfel, dato
I J u ^ u J v J w /t-K iu - /» — . , 1 Mureşan.
S-a deschis învăţămagricol maşina de călcat şi brăcat cele' mai diferite forme. In pri minelor culturale, s-au prezentat ex rită muncii deputaţilor, s-a reuşit ca
întins pieile. Folo mul rînd, în cadrul organizaţiilor de puneri pe această teriiă. De flecare pînă la 7 decembrie, plata muncilor
sind din plin cele bază de partid şl a sesiunilor sfatu dată, comuniştii, agitatorii şl deputaţii, S.M.T. să fie încasată în întregirile la
i de masă 480 minute ale zi rilor populare comunale, s-a arătat au folosit cele mal convingătoare e- produsele grîu, orz, ovăz, floarea-soa-
lei de muncă, de comuniştilor şi deputaţilor sarcinile ce xeinple, demonstrînd praotic avantajele reluî şl cartofi. De asemenea, roadele
păşeşte cu regula le stau în faţă pentru asigurarea fon pe care le au ţăranii muncitori. D ar muncii politice de m asă desfăşurată de
In zilele de 11 şi 12 decem făşurare a învăţămîntului agri ritate norma cu 20 dului centralizat de produse' agricole mai convingător în această muncă a comuniştii şl deputaţii din satele re-
brie, la gospodăriile agricole col de masă, s-a:u stabilit din ta sută. al statului. Cunoscînd cerinţele eco fos+ exemplu! personal. Primii oare au ionului, s-au arătat şl în ce priveşte
coleotive din tieoagiu şi Gel- timp tematicele, responsabilii de In clişeuTova nomiei naţionale, comuniştii şi depu încheiat contracte cu statul au fost îndeplinirea sulă la sulă a pianului de
mar, s-a deschis învăţămîntul cercuri (în majoritate recrutaţi răşa Sugar la ma taţii au desfăşurat apoi o m uncă sus comuniştii şi deputaţii. cote obligatorii la carne şi lînă.
agricol de masă. La cele 4 dintre inginerii Staţiunii experi şina de călcat. ţinută de la om la om. Bunăoară. în In această acţiune s-a desfăşurat o Fiind mereu în mijiocu! cetăţenilor
cercuri — agrotehnic, zootehnic, mentale pomiode din Geoagiu), adunările generale ale membrilor gos largă muncă de popularizare a frun şl mobilizîndu-l la înfăptuirea a o sc
pomicol şi legumicol — ale gos sălile în oare cercurile îşi vor podăriilor colective şi întovărăşirilor, taşilor, fnlosindu-se cele mai variate rie de lucrări obşteşti prin contribuţia
podăriei colective din Geoagiu, desfăşura activitatea 'etc. De a- cu ocazia întocmirii planurilor de forme c a : panourile de onoare, ga în m uncă voluntară, cetăţenii au rea
sînt însorişi 149 de cursanţi, iar semeneă, din fondurile gospodă [ producţie, s-iati votat, ţinînd seam a de zetele de perete, conferinţele la cămi lizat lucrări căre au schimbat mult
în cercurile: zootehnic, agro riilor colective s-au procurat re nele culturale, sesiunile şi alte adu
tehnic şi legumical, de la G.A.G. chizitele necesare cursanţilor. Penfru o producfivifafe cîf mai înaltă în indusfria exfracfivă nări obşteşti etc. aspectul satelor. Deosebită atenţie s-ă
Gelmar, sînt însorişi 131 de dat în cadrul contribuţiei în m uncă şl
cursanţi. ANA BORZA Rămfnerea In urmă ou lucrările de prsg Datorită acestei munci politice, s-a muncii voluntare, lucrărilor de întreţi
corespondentă reuşit ca în raionul Hunedoara, să se nere şl reparare a drumurilor şl p *
Prima lecţie „Consolidarea creşterea productivităţii m u o i încheie contracte cu statul pentru vin- durilor. Important este faptul că pla
şi dezvoltarea sectorului socia In seara zilei de 12 decembrie zarea a 800 tone griu, 10 tone floa- nul contribuţiei voluntare şi în muncă,-
list al agriculturii — factor im a fost deschis învăţămîntul a- Anul aceista Plenara C.C. al P.M .R. din 3— 5 decembrie 1959 a dezbătut şi aprobat în urmă. Lucră rea-soarelui, 264 tone cartofi şi 369,5
portant pentru sporirea produc griool de masă şi la gospodăria munca în secto prloectul planului de stat pe anul 1960. In proiectul de plan se prevede rile de nivelare a fost îndeplinit şi depăşit cu m ult
ţiei agricole“; a fost predată de agricolă colectivă din Bobîlna, rul nostru n-a o oreşiere a producţiei industriale în anul 1960 cu 11 la sută, a producţiei între punctele tone porumb. La baza succesului a Semnificativ este faptul că în raionul
tov. Gheorghe Săbău, secretar raionul Orăştie. La cele trei mers întotdeauna siderurgice cu 28 la sută, a industriei energiei electrice şi termice cu 20 la 801 şi 802 sînt stat şi faptul că în raion, peste 90 Hunedoara, planul' privind întreţinerea
al Comitetului comunal de par: tocmai cum tre sută. Se prevede de asemene*; ca pesto 80 la sută din sporirea producţiei să încă nstermina,- ia sută din suprafaţa arabilă, este co- drumurilor a fost depăşit cu 29 la
tid Geoagiu. Lecţia a fost ur cercuri -— agrozootehnic, zooteh buie. In trimes se realizeze pe calea ridicării productivităţii muncii. te. operativizată. sută.
mată de vizionarea filmului do trul II, de pildă,
cumentar „Creşterea bovinelor“. nic şi legumicol, sînt însorişi 60 ami realizat un In faţa colectivelor de muncă din industria extractivă se ridică deci Trebuie însă Dar munca pentru predarea de pro Toate aceste succese au Fost posi
de colectivişti. randament de penfru anul viitor sarcini deosebite. .să arăt că lu duse agricole statului nu s-a oprit bile datorită muncii susţinute desfăşu
Prin grija colmitetului comu crările de pregă aici. Odată cu începerea recoltărilor, rate de sfaturile populare, sub îndru
nal de partid pentru buna des Irig. IOAN PETRAŞ munca politică a fost îndreptată înspre m area permanentă a organizaţiilor de'
partid. Acestea sînt realizări cu care
corespondent convingerea ţăranilor muncitori de a întregul raion se mîndreşfe. Faptele
preda cantităţile de cereale conlradate
numai 1,065 tone tire merg greoi direct de la batoză sau imediat ce a* de mai sus au situat raio.nu! Hune
pe post, faţă de 1,201 tone pe corea a o serie de posturi ne şi dintr-o altă cauză, ce nu a- cestea au fost recoltate.
doara, fruntaş pe regiune.
post c.ît era planificat. productive, mai ales la persona parţine sectorului nostru. Este
Principala cauză a rărnînerii lul în regie. De asemenea, s-au vorba de halda dc steril, care
în urmă a fost insuficienţa fron luat măsuri ca cele 480 minute de la bun început nu a fost a-
turilor de lucru pentru brigăzile de lucru să fie utilizate din plin. menajată cum trebuie. Terenul
direct productive. In trimestrul In această direcţie, am ajuns ca alunecă, haldarea se face defec
II, în loc să extragem cărbune la toate locurile de muncă schim tuos şi drept urmare, ni se tri
din abataje, am fost nevoiţi să bul să se facă la faţa locului. mit vagonete goale pentru ste In unele între prinderi dfn regiunea noastră
ne îndreptăm toată atenţia în Rezultatele nu s-au lăsat aş ril în cantitate insuficientă. nw se dă atenţia cuvenită luptei împotriva re
spre lucrările de pregătire. Am buturilor.
săpat 4 suitoare, o galerie teptate. In trimestrul III, pro Ar fi bine, după părerea mea,
ductivitatea muncii a sporit cu ca conducerea exploatării să se
transversală etc. Toate acestea 0,026 tone de cărbune pe post îngrijească de rezolvarea cît
s-au făcut însă destul de greoi, faţă de cea planificată, iar în lu mai urgentă a acestei probleme, trasa no»5gBBgfceflWT»gC?!; PRODUCŢIA :
deoarece am avut de transversal nile octombrie şi noiembrie cu deoarece ea lezează şi alte sec - — D ar preţul de
0.124 tone pe post. toare. 1 ____ Li—
o serie de lucrări vechi. i1 LÁíü hMp -n P** 'Ş r
După ce ne-am pus oît de cît Nu vreau sa spun că reali Sîntem liotărîţi să nu părăsim m T E CmrmP2a
zările sînt foarte bune, deşi drumul bun pe care am început . -ţ— !
la punct cu pregătirile, a fost s-a făcut un pas "mare înainte. să mergem. Sub îndrumarea bi
necesar să reorganizăm munca Ceea ce ne frînează încă sînt roului organizaţiei de bază şi cu -- ------------------- -
în sector. Au fost antrenate toa tot lucrările de pregătire. Ele sprijinul comitetului sindical 'de
te brigăzile din abataje în în n-au ajuns să ţină pas cu rit sector, vom lua toate măsurile
trecerea socialistă pe baza ini mul tot mai viu al lucrărilor de pentru a' crea atît brigăzilor din
ţiativei minerilor de la Aninoa-
sa. Totodată s-au făcut schim exploatare. De aceea, trebuie că abataje cît şi celor de la pregă cost cum o fi ?
buri de locuri de muncă între în perioadă actuală; să ne în tiri, condiţii optime de muncă, REBUTUL:
brigăzile bune şi cele rămase în dreptăm atenţia' din nou asupra astfel îneît să obţinem o pro — Ca şi mine,
urmă. Spre exemplu, brigada lut lor. Mă refer mai mult îă pre ductivitate mereu crescîndă. A'- u m flat!
Traían Molnar a trecut de la un gătirile ce trebuie făcute "pentru ceasta, cu atît mai mult cu cît
Tovarăşul Ş lef Zaharie, de la fabrica „Ardeleana“ din Alba alt abataj, la abatajul 701, a oroducţia din anul viitor, cîn’d economia noastră naţională, con
Iulia se numără printre fruntaşii fabricii. Prin buna organizare lui Mihâi Dorneanu la abata sarcinile ce ne revin sînt mai form planului de stat pe 1960,
a muncii, el depăşeşte zi de zi norma, in medie cu 15-20 Iq. jul 903, a lui Gheorghe Vanciu mări. are nevoie de cantităţi tot măi
sută. la 801, abataje cu condiţii grele mari de cărbune.
de exploatare. Pentru amil viitor; se preco
IN C LIŞEU : Ştef Zaharie la locul de muncă. nizează ca în blocul nr. 8 să SAM OÎLA PRINŢ !"
Pentru a obţine o productivi exploatăm cu un 'abataj frontal.
tate sporită, am trecut la redu- Pregătirile necesare sînt rămase maistru principal de sector la
sectorul II al minei Lonea