Page 50 - 1959-12

Pag. 2
egq” "»
Din activitatea organizaţiilor de partid
de la uzina „Victoria" — Calan
Comitetul de partid
anal izeazâ îndeplinirea
angajamentelor
In ultima sa plenară, comite­
tul de partid de la uzina „Victo­
ria“ din Călan a analizat modul
¦în care se îndeplinesc angaja­
mentele luate de către colectivul
uzinei în ce priveşte sporirea
producţiei şi realizarea de eco­
nomii. In urma acestei analize,
a reieşit, că pe lingă succesele
obţinute, unele secţii au rămas
în urmă cu îndeplinirea anga­
jamentelor. Pe baza analizei fă­
cute, au fost luate masuri pen­
tru sprijinirea concretă a sec­
ţiilor rămase în urmă, ca să
poată îndeplini în mai mare mă­
sură angajamentele ¦ce şi le-au
luat. Tot în această plenară s-a
hotărît ca pe viitor sarcinile de
plan să lie defalcate pe om, e-
chipă, schimb, z'i, lună şi tri­
mestru, ca ele să fie cunoscute
din timp şi îndeplinite întocmai.
Instruirea noilor birouri
ale organizaţiilor de bază
De curînd, Ia uzina „Victo­
ria“ din Călan s-a deschis cursul
de instruire a membrilor birou­
rilor organizaţiilor de bază nou
alese. In cadrul acestor cursuri,
se predau lecţii cu caracter teo­
retic şi practic, cu privire la pla­
nificarea muncii de partid, pre­
gătirea şi desfăşurarea adunări­
lor generale, repartizarea de
sarcini concrete membrilor şi
candidaţilor de partid, controlul
îndeplinirii sarcinilor şi hotărî-
rilor, munca birourilor organi­
zaţiilor de bază cu grupele de
partid şi activele fără de partid
eite. Datorită măsurilor luate de
comitetul de partid, cursurile se
desfăşoară în bune oondiţiunii.
ivS a v w .’N 'X v :-:-:^:
Realizări în
întovărăşirile
zootehnice
In regiunea Hunedoara au fost con­
stituite pînă acum 203 întovărăşiri zoo­ privi cu inima plină de bucu­
tehnice, care cuprind peste 20.000 de
familii de ţărani muncitori, crescători
de animale din satele de munte. în ­
tovărăşirile au în proprietate obştească
23.500 de oi şi numeroase animale
m ari, iar valoarea fondului lor de ba­
ză depăşeşte 6.000.000 lei.
Cu sprijinul statului, în întovărăşiri
au fost construite anul acesta 62 sai­
vane care pot adăposti peste 20.000 de
oi. Alte 60 de adăposturi pentru ani­
male se află în construcţie. Pentru rea­ cu de-ale mîncârii în staţie,
lizarea unor cantităţi mai mari de nu­
treţ necesar animalelor proprietate ob­
ştească, în numeroase întovărăşiri, iî-
neţele au fost recoltate în comun.
Datorită acestor măsuri, întovărăşiri­ tea în cabina frînei, sau în
le zootehnice din regiune au asigurat
condiţii bune pentru iernarca anima-'
le lor.
Brigăzi de înaintări rapide
V La exploatările carbonifere din Valea Jiului au lost cons­
t it u it e de curînd, în scopul obţinerii, jupei productivităţi înalte,
^brigăzi de înaintări rapide, care !ucreHi& în cele mai importante
'<locuri de muncă. Organizîndu-şi temeinic lucrul în subteran, bri­
g ă z ile obţin viteze sporite la înaintarea în galerii. La mina Pe-
•trila, bunăoară, brigada de înaintare rapidă, care lucrează Ia
!o galerie de la orizontul 12, a realizat Ia începutul lunii decem­
brie 0 avansare medie zilnică de aproape 3 metri liniari. Mem-
brii brigăzii folosesc pentru sprijinirea perforatoarelor susţină­
t o a r e telescopice care uşurează simţitor eforturile minerilor. De
i (asemenea, sîredelele perforatoarelor sînt prevăzute cu capete de­
ta ş a b ile care elimină întreruperile în lucru pentru ascuţirea cu­
jţitelor de tăiere.
Brigăzi de înaintări. rapide au luat fiinţă şi la minele Lu-
l(ipeni, Vulcan şi Uricani.
Problemele producţiei ate de către comitetul de partid,
în discuţia comuniştilor
Acum cîteva zile a avut loc garea problemelor teoretice de
adunarea generală comună a or­ sarcinile practice ale construcţi­
ganizaţiilor de bază nr. 1 şi 2 ei socialiste în ţara noastră, con­
de la turnătoria uzinei „Victo­ stituie o preocupare de frunte
ria" din Călan. In cadrul aces­ pentru propagandist şi cursanţi.
tei adunări generate, ing. Du­
mitru Bucur, a prezentat un re­ problemă teoretică cu privire la
ferat cu privire la desfăşurarea industrializarea socialistă, sau
întregului proces de producţie
din secţie. Analizînd lipsurile şi
greutăţile care împiedică desfă­
şurarea normală a procesului de
producţie, membrii şi candidaţii
de partid particip amţii ta discuţii Congresul al Il-lea al partidului
au arătat că la sortimeqte/le lin-
gotîere, radiatoare şi cazane de
încălzire centrală, sortimente
care au cea mai mare pondere
în producţia globală a secţiei,
rebutul esté cu mult depăşit
peste cel admis, ba depăşirea
rebutului a contribuit îaiptul că
oalele de turnare nu au capaci­
tatea cerută, nu sînt bine între­
ţinute şi din această cauză nu
se poate’ face o turnare corectă
Un ailt factor al procentului ridi­
cat de rebuturi îl constituie lipsa
unor materiale necesare desfă­
şurării muncii în bune condiţii.
Creşterea rebuturilor se mai dă-
toreşte şi faptului că uscătoria
nouă de miezuri nu funcţionea­
ză cum trebuie şi de multe ori
miezurile puse la uscat „au fost
arse.
In urma discuţiilor purtate
şi a propunerilor făcute,, aduna­
rea generală a luat hotărîri co­
respunzătoare pentru îmbunătă­
ţirea şi desfăşurarea în bune
condiţiuni a procesului de pro­
ducţie, pentru reducerea rebutu- Ighiu, Mihalţ, Galda de Jos şi
. rilor.
Cerc de învăţă mint cu curs încă puţini tineri.
activitate bună
Printre cercurile şi cursurile Sfatului popular raional Albă, a
de învăţămînt de partid oare au luat măsurile necesare pentru
fost organizate şi funcţionează intensificarea muncii cu partea
ia uzina „Victoria“ din Călan,
se numără şi- cercul de economie
politică. Datorită măsurilor lu-
La ora de geo­
grafie, elevii loan
Skrabăn şi Ema
Straus, din clasa circumscripţiei din Bretea Ro­ s-a acordat o atenţie deosebi­ grupul de şantiere nr. 2 Peştiş
Xl-a, secţia ma­ mână, raionul Haţeg,- îşi des­ tă; De asemenea, dintre locui­ al I.G.S.H. şi grupul de •lami­
ghiară, a Şcolii me­
dii serale din Pe­
troşani, au dat
răspunsuri exacte.
De fapt, ei sini
consideraţi fruntaşi colectiv îi acordă asistenţa me­ tru prevenirea bolilor.
la învăţătură.
In clişeu: Munci­
torii elevi loan
Skrabăn şi Ema
Straus, in faţa hăr­
ţii R.P.R.
MECANICUL DE LOCOMOTIVA
Cu treizeci de ani in urmă
a văzut lumina zilei loan
Man, fiul ceferistului lacob
Man din Teiuş. Tatăl său îl
rie. Visul său atît de mult do­
rit s-a împlinit. Avea băiat...
...Anii au trecut, loan Man
a cunoscut viaţa plină de ne­
cazuri şi lipsuri, la care erau
supuşi muncitorii în tinvpul
stăpînirii burghezo-moşiereşti,
încă de cînd a început să per­
ceapă lucrurile din jurul lui.
La vîrsta de 7 ani era trimis
unde tatăl său muncea de la
vîrsta de„ 15 ani. De multe
ori treceau cîte 2-3 zile fără
ca tatăl său să vină acasă.
Zile şi nopţi lacob Man stă­
vagonul de bagaje, însoţind
trenurile spre Sighişoara sau
Cluj. Vara pe căldură înăbu­
şitoare, sau iarna cînd gerul
crăpa pietrele, cu nedespăr-
iitu-i cufăraş din lemn, el se
îndrepta spre staţie, sau abia
tîrîndu-se pe picioare, se în-
m im tm $&8Mm&vLui
cursanţii participă cu regulari­
tate la expuneri şi discuţii. Le­
De pildă, cînd se discută o
transformarea socialistă a agri­
culturii, aceasta se face în sfrîn-
să legătură cu sarcinile puse de
şi cu hotărîrile plenarelor G.C.
al P.M.R. ţinute după Congres,
cît şi în strânsă legătură cu sar­
cinile concrete ce revin munci­
torilor din secţiile uzinei.
GH. SPERIOSU
IOSIF CRAŞCA
corespondenfi
Consfăt uire
cu bibliotecarii
In vederea îmbunătăţirii mun­
cii cu cartea, la sediul bibliotecii
raionale din Alba Iulia, a fost
organizată de curînd o consfă­
tuire zu toţi bibliotecarii din ra­
ion.
Din discuţiile purtate în jurul
rapoartelor, a reieşit că o mare
parte din bibliotecari au depus
o muncă susţinută pentru atra­
gerea tinerilor la concursul „Iu­
biţi cartea“, dar că rezultatele
obţinute pînă în prezent nu sînt
încă satisfăcătoare. De pildă, la
bibliotecile comunale din Meteş,
altele, au fost înscrişi la con­
In urma analizei făcute, sec-
1 ţia de învăţămînt şi cultură a
în perioada de iarnă.
MARIA BOLDURA
corespondent
Vn colectiv
Da ’dispensarul medical al tiv,, cărora, în ultimul timp, li conducerile celor două părţi —
făşoară activitatea un harnic
colectiv de, mejdici şi surori.
Populaţia din cele 10 sate apar­
ţinătoare circumscripţiei, este
mulţumită de felul cum acest
dicală.
Munca de educaţie sanitară a
populaţiei, asistenţa la naşteri,
acordarea la timp a ajutorului
medical solicitat, activizarea
grupei sanitare şi a cursurilor
G.P.A.S., sînt numai cîteva din
aspeotele muncii acestui colec-
torcea de la serviciu.
După loan — primul fiu —
au mai venit încă două feti­
ţe. Grijile şi lipsurile au înce­
put să-şi g ă­
sească tot mai
mult loc în ca­
sa ceferistului
Man.
Tînărul loan
Man, ori de
cîte ori era tri­
mis în staţie,
întîrzia cîte 2-3
ore. Nu odată
a mîncat bă­
taie pentru a-
semenea lucru­
ri. In staţie pri­
vea îndelung manevrele loco­
motivelor sau cum impiegatul
de mişcare cu paleta în mi­
nă, dădea cale liberă trenuri­
lor.
încă de pe atunci, pe fiul
ceferistului îl frămînta ghidul
cum să ajungă mecanic de
locomotivă. Cînd auzea fluie­
rul unei locomotive sau cînd
vreo locomotivă se oprea în
staţie, el se apropia de ea şi
o privea pe nesăturate. „Ce
frumos e să fi mecanic, se
gîndea el. Toată lumea se
uită după tine. Ce bine ar fi
ca atunci cînd voi fi mare să
conduc o locomotivă. As mî-
na-o cu o viteză...
. Aceste gloduri îl frămîn-
tau mereu. Nu odată t-a asal­
tat pe tatăl său cu întrebări
despre locomotivă.
...Timpul a trecut. Au venii
şi anii de şcoală. Jată-l pe
loan Man elev la şcoala pri­
mară, apoi la gimnaziul in­ ... 1 februarie 1958. Ps lo­ societăţii.
dustrial din Deva, Blai si comotiva 50.712, tînărul me-
O demonstraţie practică la oră de mecanică. Tovarăşul
ing. loan Neagii, profesor la şcoala profesională de ucenici
din Călan, explică ucenicilor construcţia şi modul de funcţionare
al s c r i p e t e l o r . ____________________________
C lădirea nimănui
Clădirea administrativă a gru­
pului de laminoare Peştiş (C.S.
Hunedoara) este o' clădire se­
meaţă, cu aspect exterior plăcut.
Să pătrundem înăuntru.
Pe ouloare, un continuu d.ute-
vino. Prea calld
nu-i, pentru că
o bună parte
din geamuri, şi
mai ales cele
din comparti­
mentul scărilor,
lipsesc. Acestea
în general. Şi a-
cum, să ne-aprim
puţin la ultimul
etaj, în care
pînă acum cîteva z ile . se aflau
birourile grupului 'de şantiere
nr. 2 Peştiş din cadrul I.G.S.H.
Prima uşă pe stînga. Aici a
lost biroul contabilului şef, pro­
babil un om cu mult spirit in­
ventiv, . deoarece nemaiavînd în­
cotro, manevra întrerupătorul
de lumină cu cheia de la ser­
tar. Prizele au ajuns şi ele de
torii comunei, aproape că nu e-
xisiă unul ou care medicul A-
lexandru, Teşa, sau surorile de
la circumscripţie, să nu fi stat
de vorbă, indicîndu-le căile pen­
Avînd în vedere activitatea natorii, pentru că nu le-a fost
bună pe care o desfăşoară, cetă­
ţenii din Bretea Romiînă spun
cu mândrie că la circumscripţia
lor sanitară lucrează un colectiv
harnic.
N1COLAE ROŞU
corespondent | lui obştesc?
Aiud. Şi viaţa muncitorilor
s-a schimbat în acest timp.
Şi, deşi ar fi putut să ur­
meze acum vreo facultate
’’U’TţI pentru a deve-
’ V ni inginer sau
profesor, nu a
făcut-o. Atrac­
ţia locomotivei
a fost mai pu­
ternică. Anii
1951-53, ani de
lăcătuşerie şi
de fierărie in
depou, îi pă­
reau că nu se
mai termină.
Ardea de ne­
răbdare să se
vadă elev la
şcoala de mecanici de loco­
motivă.
Pînă la urmă visul i s-a
împlinit. A absolvit şcoala
de gradul III de mecanici din
Cluj cu calificativul bine.
In sfîrşit s-a văzut şi pe lo­
comotivă. De dala aceasta în­
să, ca mecanic. Prima lună
— după regulile de circula­
ţie C.F.R. — a făcut-o la
manevră, în staţia Teiuş. Ar
fi trecui de zeci şi chiar de
sute de ori cu locomotiva
prin faţa staţiei să-l vadă lu­
mea că el, loan Man, fiul
ceferistului lacob Man, con­
duce o locomotivă. Să-l vadă
şi prietenii din Teiuş că a a-
juns m ecanic!
Deşi trecuseră abia două
săptămîni de cînd era la ma­
nevră, ii părea că-i de-un an.
Dorinţa de a conduce primul
tren devenea tot mai arză­
toare.
Wx ¦Vw
nefolosit, lampa fără bec, clan­
ţa de la uşă stricată...
Nici restul încăperilor ou sînt
intr-o stare mai lăudabilă. Dar
cine să le repare ? Lamlnatorii ?
Ri nici n-au preluat clădirea de
la constructori,
deşi o folosesc
de peste un an
de zile. Şi, eum
n-au preluat-o,
n-.au nici fonduri
pentru întreţine­
re. Constructorii
pe de altă parte,
constructorii! n-au părăsit-o
încă. Atunci,
s-o
repare
Nici
gînd. Ei
doa-r încep să nu mai ai­
bă nevoie de ea. Destul că
au construit-o. Că s-a mai
stricat ,,cîte ceva“ pe ici pe colo,
cît au folosit-o, ce-s ei de vină ?
b'aminatorilor, dacă le trebuie,
n-au decât să şi-o repare...
întrebăm atunci de. ce nu le-au
predat-o lor, laminatorilor, să
şi-o administreze cum vor ? U-
şor de zis, greu de făcut, vor
răspunde cei în cauză. Cine pre­
ia o clădire dacă nu-i în bună
stare ?
Şi iacă-aşa timpul frece, iar
noare Peştiş, C.S. Hunedoara —
nu iau nici o măsură pentru e-
xecutarea reparaţiilor clădirii.
Constructorii, pentru că au în­
ceput s-o părăsească, iar lami-
încă predată. Deşi deserveşte
două unităţi, solădirea a rămas
totuşi a nimănui.
Ii întrebăm pe cei în cauză :
cum rămîne cu păstrarea avutu­
canic de locomotivă loan
Man, un băiat înalt, bine le ­
gat', cu ochii măslinii, privea
îndelung spre uşa biroului de
mişcare. Viscolea cu fulgi
mici de zăpadă. Geamurile lo­
comotivei erau îngheţate. A-
burul învăluia locomotiva a-
semenea Unui nor de ceaţă.
Odată cu trecerea minute­
lor, inima tînărului mecanic
bătea tot mai tare... Iată că iu
uşa biroului de mişcare apă­
ru impiegatul ţinînd în mină
paieta si autorizaţia de par­
curs. Salută după ce im piega­
tul îi dădu liber, puse mina
pe regulator şi garnitura se
urni din loc.
loan Man privea cu inima
plină de bucurie, la staţia
Teiuş, răm asă în urmă, la
fiecare casă'sau stîlp de te­
legraf, care „fugeau" prin fa­
ţa lui. Deşi era frig, el pri­
vea satisfăcut pe geamul lo­
comotivei.
Timpul a trecut. Nu a ţinut
evidenţa trenurilor conduse
spre Cluj sau Blaj. Un lucru
însă îl are tot timpul în
gînd. Să nu dezmintă încre­
derea care i-au acordat-o co­
muniştii atunci cînd l-au pri­
mii în partid. Lună de lună,
mecanicul loan Man a eco­
nomisit zeci de tone de com­
bustibil convenţional. In re­
petate şedinţe a fost eviden­
ţiat.
loan Man este mulţumit.
Visul lui de a deveni mecanic
de locomotivă s-a împlinit.
Acum, singura lui dorinţă ar­
zătoare este aceea de a deveni
şi mai folositor . partidului şi
FLAVIU ISTRATE
SPO R
Minerul Deva a ctştigat
,Cupa C. R. F .“
Peste 1.000 iubitori ai fotbalului din
oraşul Deva au ţinut să asiste dumi­
nică la ultimul meci oficial de fotbal
din acest an, finala Cupei C.R.F., din­
tre echipele Minerul Deva şi Dacia
Orăştie.
Meciul a plăcut în general, ambele
echipe desfăşurînd un joc dinamic, cu
faze spectaculoase. Cei care au atacat
mai mult în tot timpul Jocului au fost
localnicii. De altfel, în min. 9, d
şi-au concretizat superioritatea prin go­ (cel mal bun de pe teren), Danciu şi
lul înscris, de Magheţ, care a reluat
o centrare de pe partea dreaptă. Du­
pă alte 23 min., Belea înscrie cel
de al doilea gol.
La reluare, oaspeţii par hotărîţi să
modifice scorul. Ei creează tot mai
multe atacuri şi pun deseori în dificul­
tate poarta echipei din Deva. La o a c­
ţiune de poartă, Csikos atacă neregu­
lam entar în careu, pe un jucător de la
Dacia, iar arbitrul acordă 11 m. Lovi­
tura este transformată de Brăileanu.
Din acest moment, localnicii pun iarăşi
In etapa de duminică a „Cupei 30
Decembrie“ la baschet, organizată de
cercul pedagogic al profesorilor de
educaţie fizică, pentru elevii din oraşul
Deva, s-au înregistrat următoarele rezul­ clasamentului la fete se află echipa
tate: LA FETE: Şcoala sportivă IV
— Şcoala sportivă I 29—56 (9—30) ;
Şcoala sportivă III — Şcoala sportivă
II 23—18 (13—8).
LA BĂIEŢI: Şcoala medie nr. 2
(I) — Şcoala sportivă II 115—25
(67—12); Şcoala medie nr. 2 (II) —
Şcoala medie nr. 1 58—73 (26—42);
Şcoala sportivă I — Şcoala medie nr.
3 20—0 (neprezentare). Echipa Şcolii
Volei
Consiliu! regional U.C.F.S. Hunedoa­
ra, împreună cu comisia de volei de
pe lingă U .C .F.S . raional Alba, a or­
ganizat duminică, în sala de sport
„1 M ai“ din oraşul Alba lulia, o fru­
m oasă întrecere la volei dotată cu
„Cupa 30 Decembrie“, rezervată echi­
pelor de băieţi şi fete din regiune. Au
participat echipele de volei băieţi din
Hunedoara, Brad, Cugir, Haţeg, Pe­
troşani, Deva, Sebeş şi Alba lulia, Iar
la fete, echipele din Brad, Cugir, Ha­
ţeg, Deva, Alba lulia şi Simeria.
In meciurile decisive - - finale —
echipa de fete din Alba lulia a cîşti-
Bogată activitate de cercetare
Colectivele muzeelor din regi­ lele meşteşugăreşti din Haţeg şi
unea Hunedoara desfăşoară o altele. In sala „Unirea" din ca­
bogată activitate de cercetare drul muzeului din Alb^ lulia
menită să scoată în evidenţă s-a deschis recent o expoziţie cu
trecutul istoric al acestei regi­ caracter permanent cu tema
uni şi realizările obţinute în a-
nii de democraţie populară. Mu­
zeul regional din Deva a fost
îmbogăţit anul acesta cu un fru­
mos tezaur de arta feudală des­
coperit în raionul Haţeg. Colec­
tivul muzeului din Alba lulia a
descoperit recent în hotarul sa­
tului Drîmbar, din raionul Alba,
o aşezare datînd din epoca fle­
rului, importantă atît ca întin­
dere cît şi ca sistem de fortifi­
caţii.
AAuzeologii din Deva au ela­
borat o serie de lucrări de cer­
cetări istorice pe plan local,
printre care aspecte ale mişcării
muncitoreşti din regiune, bres­ giunii şi din ţară.
Nr. 1548
stâpînire pe joc şi obligă echipa dlrf
Orăştie să practice un joc strict de a-:
părare. Ei nu reuşesc însă să stăvi­
lească atacurile jucătorilor de la Mi­
nerul oare în min. -76 înscriu din nou
prin Belea. Scorul final de 4— 1 este
pecetluit de L asca, în ultimele minute
de joc.
Prin jocul prestat s-au « m a r c a t de
la Deva, M agheţ, Adam, Csikos, Olaru
şi Petică, îar de la Orăştie, Brăileanu
Găină.
Arbitrajul lui L’. Pavel (D ev a), nu
s-a ridicat Ia nivelul jocului. El a
fluierat ofsaiduri imaginare, nu a apli­
cat corect legea avantajului şi a fost
permanent în dezacord cu arbitrii de
tuşă.
După sfîrşitul jocului, echipei Mine*
rul i-a fost îrunîriată „Cupa C .R .F.“,
iar jucătorilor ambelor echipe, diplome.
V. PIŢAN
C. ARMEAN
C ftfl E Y
medii nr. 3, neprezenitndu-se la două
etape, a fost scoasă din competiţie.
înaintea ultimei etape, In fruntea
Şcolii sportive I cu 9 puncte, iar la
băieţi echipa Şcolii medii nr. 2 (I) cu
12 puncte.
O frumoasă comportare au avui la
feie G. Răduş, M. Bogdan, A. Cosina,
0. Maglaşiu şi A. Martin iar la băieţi
D. Puşcaşu, FI. Păunescu, N. Giurgiu
şi alţii.
pro!. STELIAN POPESCU
corespondent
gat ou scorul de 3 —0 (3, 11, 5) în
faţa echipei din Deva. La băieţi, me­
ciul final s-a întrerupt în setul al pa­
trulea. După trei seturi, Alba lulia
conducea cu 2 — 1. In setul al patru­
lea, Alba lulia conduce din nou iar la
punctajul de 6 — 2, echipa din Hunedoa­
ra părăseşte terenul.
Au fost declarate cîşligătoare ale
„Cupei 30 Decembrie" echipele de bă­
ieţi şi fete din Alba lulia.
D. CH1RILA
corespondent
„Construirea socialismului". La
muzeul din Deva se lucrează fa
amenajarea în 5 săli a unei sec­
ţii de istorie contemporană, cu-
prinzînd aspecte din trecutul de
luptă al clasei muncitoare din
regiune, precum şi din viaţa
nouă de astăzi a oamenilor mun­
cii din această parte a ţării.
îmbogăţirea muzeelor cu noi
documente a trezit mult interes
în rînduf publicului. In ultimele
trei luni muzeul regional din
Deva, de pildă, a fost vizitat de
peste 34.000 de oameni ai mun­
cii din diferite localităţi ale re­
¦m - -----------------