Page 51 - 1959-12

t e i i Gaier Muncitoare fruntaşe de I demacralie p o p u lari
fabrica „Sebeşul“
început de august. La ne spune el — îşi ziceau Ce înseamnă aceasta
La Baofo.y se construieşte o mare
mina Petrila peisaj obişnu­ ei. pentru exploatare? Nu S e tu 4 c it u d

it. Turnul puţului principal Şi-au avut dreptate. mai puţin decît 900.000 lei fabrică textilă

de extracţie, domina toate Intr-una din zile, pe economii. La sfîrşitul anului se împli­

împrejurimile. Pe lingă el, cînd se aîiau în garaj, mai­ •?r La Baoton se construieşte o ţării maşini şi utilaje a căror nesc zece ani de la punerea In
mare fabrică modernă de textile funcţiune a fabricii de frigidere
turnul puţului secundar,7 strul a început să-şi dea De cînd angajamentul a care va fi înzestrată cu 100.000 montare va începe în curînd. de la Zlate Voravce, In Slova­
gînd urile pe faţă : de fuse şi 2.000 războaie de ţe­ cia.
de materiale, ce se află la — Măi bateţi, locomoti- fost luat, iosif Gaier nu sut. Fabrica va avea o capaci­ Noua întreprindere va 11 pri­
vreo 50 de metri mai site, mai era singurul care ră- tate anuală de producţie de 60 Anul acesta fabrica a produs
cu moletele-i golaşe, pare . vele astea trei parcă-mi; rnînea după şut în garaj! milioane metri de diferite ţesă­ ma fabrică textilă •din istoria 47.000 de frigidere, iar anul vii­
o jucărie.. In curtea exploa­ stau în gît. De-o vreme- tor ea va produce 62.300 frigi­
tării, zeci de vagoane de ricoace numai Ia ele mă turi. Pînă în prezent au fost Regiunii autonome Mongolia In­ dere. Pentru anul 1965 se pre­
cale ferată, unele goale, al­ gindesc... 1 vede o producţie de 130.000 de
tele pline cu cărbune, mi­ Rărnîpeau 14 oameni, pe construite mai mult de jumăta­ terioară. Constructorii fabricii frigidere.
şună de co!o-colo, trase de' — cSă auzim Gaier baci,
locomotive. îl încurajară ortâcii. care-i unea un singur gînd: te din principalele corpuri de desfăşoară întrecerea pentru exe­ In cadrul programului de
construcţii social-culturale se
La suprafaţă, zilele se — Ascultaţi ce zic eu... punerea în funcţiune cîl clădiri. Pe şantier sosesc necon­ cutarea lucrărilor de const/ncţie prevede ca pînă la 1 ianuarie
scurg parcă încet şi mono­ Noi am face o treabă faină 1960 fiecare comună din regiu­
ton. In subteran însă, fie­ dacă le-am pune din nou mai grabnică a locomoti­ tenit din diferite regiuni ale într-un termen cît mai scurt şi
care zi aduce ceva nou. pe roate.
Undeva se atacă o nouă velor. i. v *11 !a un nivel înalt. Peste 80 Ia
lucrare, în altă parte se — Dar de unde piese ?
mai înaintează cîţiva me­ — Stai că n-am termi­ Chibzuind încă din pri­ sută din brigăzile de-construcţie
tri, se termină de bătut un nat. Putem să ie reparăm
suitor, o transversală. fără să cerem nici o piesă mele zile, Gaier şi ortacii lucrează de pe acum în contul
de la magazie... săi au ajuns lâ concluzia
Tumultul şi însufleţirea — !? anului 1960. . i
generală i-a cuprins şi pe
cei de la sectorul Vil trans­ — Şi mai e ceva. Pen­ că din cele trei locomoti­
porturi^ deşi după cîte se tru că în orele de serviciu
zice, „ei nu sînt direct pro­ avem destulă bătaie de cap, ve de două tone, este bine Succesele radiodifuziunii şi televiziunii nea Kosice să fie înzestrată cu
propun ca toată treaba asta cîte o sală de cinematograf.
s-o fatem în timpul liber. să construiască două de
*
Discuţia s-a transformat patru tone, cu o capacita­ De curînd radioteleviziunea televiziune din R. P. Polonă. In Zilele trecute a avut toc In
într-o adevărată şedinţă. poloneză a sărbătorit a 15-a a- prezent, în afară de acesta func­ Saţa Congreselor din Parcul de
te de transport mult mai niversare a reînceperii activităţii ţionează posturile de televiziune cultură „Julius Fucik" solemni­
mare. sale de după eliberare. In cei de la Lodz, Gdansk, Katowice, tatea laminării diplomelor noii
15 ani de activitate au fost puse Pozna-n şi postul de retransmi- promoţii de absolvenţi ai Poli­
Cîte zile n-au ieşit din în funcţiune 23 de posturi de tere de la Wroclaw. tehnicii din Praga. Printre ab­
mină Ia terminarea şutului, radioemisie, dintre care cel mai solvenţi se află numeroşi tineri
Aurel Nichita, Ludovic Ma- puternic este cel de la Raszyn Conform datelor statistice, l-a
ier, Petru Băgăian şi toţi sfîrşitul lunii septembrie 3 .c. în
ceilalţi, numai ei o ştiu.
Destul că într-o zi, spre din apropierea Varşoviei, c u .o ţară existau 183.000 3e televi- sovietici, chinezi, coreeni, p olo­
sfîrşitul celei de a doua capadiate de 500 kW. Numărul zoare, iar la începutul lui de- nezi şi romîni. 71 din totalul de
ductivi". Minerii care trec Fiecare şi-a dat o părere, decade a lunii noiembrie,
pe lîngă garajul de loco­ abonaiilor de radio a crescut în cembrie numărul lor a crescu! 362 de studenţi au urmat cursu­
motive de la orizontul XII, a venit cu o propunere. au avut prima mare bucu­
l-au văzut nu odată pe Pînă Ia urmă, au întocmii rie. Bucuria împlinirii u- aceeaşi perioadă la aproximativ la 200.000. rile prin corespondenţă.
un angajament scris, pe nui fapt măreţ. Din garaj,
Brigada .condusă de comunistul loan Răşinar, 5.000.000.

maistrul Iosif Gaier de Ia care l-au înaintat comitetu­ a ieşit alunecînd uşor pe a realizat pînă la data întocmirii ultimelor evi­ Radiodifuziunea' poloneză e- Combinatul metalurgic din Stalinstadt
sectorul VII, printre ma­ lui de întreprindere. Anga­ şine, spre galeriile orizon­ denţe, econom ii¦în valoare de 3.496 lei. mite zilnic trei programe desti­
nate întregii ţări, în afară de
şini, cînd trebuia să fie de jamentul poartă Data de 5 tului XII, prima , locomoti­ IN FO TO ; Lntscji Ana, muncitoare In brigada programele posturilor de radio- La Combinatul metalurgic din hotărârii luate Ia cel de-al trei­
mult plecat. Dă mereu tîr- emiisie locale. Totodată sini lea congres al P.S.U.G., şi-a ri­
coale pe lîngă cele trei lo­ august. In el se arată că vă construită conform an­ amintită, îşi depăşeşte zilnic norma în m e­ transmise cu regularitate emi­ Stalinstadt s-a obţinut de la în­ dicat continuu producţia. In pe­
comotive L.A.M.-2, propu­ 14 muncitori de Ia sectorul gajamentului. die cu 25 la sută. siuni în cîteva limbi destinate ceputul anului pînă în prezent rioada planului septenal combi­
se pentru degradare. Orta­ VII transporturi, în frunte străinătăţii. un milion tone de fontă. Aceas­ natul va ti lărgit prin adăugarea
cii îl cunosc obiceiul aşa cu maistrul Iosif Gaier, vor — Să transporţi cărbune tă producţie a fost realizată cu unor oţelarii şi laminoare.
că nu se miră. Ştiu că ori mult şi bun ! a exclamat In anul 1954 la Varşovia a 16 zile mai repede decît anul
de cîte ori îi vine vreo î- pune cele trei locomotive Gaier. fost inaugurat primul centru de trecut, cînd combinatul a depă­ Atesta reprezintă cel mai
dee, nu-i chip să-l scoţi din în funcţiune pînă la data şit pentru prima dată cifra de semnificativ şi mai larg program
de 1 ianuarie 1960. că e- Acum, lucrează la a doua Freze cu comandă un milion tone de fontă. de investiţii din cadrul industri­
garaj şi nici să stai de vor­ locomotivă. Este aproape automata ei oţeltilui dirr R.D.G., oînă în
bă cu el. xecntarea reparaţiilor se terminată. In curînd, va Combinatul, a cărui construc­ 1965*
va face numai în timpul urma şi ea drumul celei­ ţie a început în 1950, în urma
liber şi fără a scoate piese lalte.
— La urma urmei, toi noi de ia magazie.
CiH. COMŞUŢA

Alegeri Iu organizaţiile U. T* Pînă Ia siîrşitu! acestui an, Uzinele Muncitorii vietnamezi depăşesc !t«, ¦
de maşini-unelte ) Csepel, din R. P.
U ngară, vor fabrica în serie de probă planurile de producţie '
freze cu comandă automată.
• In adunarea generală cadrul dezbaterilor, a fost nării de dare de seamă şi Muncitorii vietnamezi- au. ob- -. Volumul producţiei industriei de
alegeri în organizaţia Prototipul frezei cu comandă auto­
pentru dare de seamă şi a- evidenţiată contribuţia ute- U.T.M. de nod,' au fost m ată electrică de tip M.U. — 320, ţinut importante succese în în- stat se va mătâ cu 62 la sută.
legexi a organizaţiei de miştilor la executarea lu­ dezbătute mai multe pro­ realizat la Uzinele de maşini-unelte
bleme privind îmbunătăţi­ din Csepel, a suscitat un viu interes deplinirea planului pe anuk.. Datorită îmbunătăţirii condu*
rea vieţii de organizaţie şi la tîrgurile de la Leipzig, Viena şi
bază U.T.M. din G.A.G. crărilor din gospodărie şi s-au adoptat măsuri cores­ 1959. La data de 5 decembrie,- : cerii întreprinderilor indusiuriale,
punzătoare. Cu prilejul a- Brno. .
Da ia', raionul Sebeş, a fost munca, voluntară depusă cestei adunări, au fost de, 69 de.uzine, fabrici, mine şţ-şan- introducerii tehnicii noi' şi per-,
asemenea criticate atitudi­ Această maşină prezintă avantajul
analizat aportul adus de pentru prâşitul porumbului, nea de" indisciplina şi mo­ că muncitori! com andă operaţiile cu tie-re îşi îndepliniseră planurile fecţionă-rii tehnologiei producţiei,
dul- necorespunzător de ajutorul unei instalaţii electrice auto­
cei 125 utemişti la lucrări­ căratul griului, efectuarea comportare al unor tineri m ate şl nu trebuie să depună muncă de producţie şi au început să kt- in primele 9 luni ale anului ou-
m anuală decît In momentul schimbării
le din gospodărie, 1a con­ însilozărilor etc., fapt care utemiştii de la revizia de pieselor prelucrate. Pentru a satisfa­ creze în contul anului 1960. ronţ productivitatea muncii a'
vagoane Simer-ia-Triaj şi ce comenzile primite din U .R .S.S. şl crescut cu '10 la sută în compa­
strucţia canalului Daia- a făcut să se economiseas­ alte ţări, muncitorii de la Uzinele din Anul acesta valoarea produc­ raţie cu primul semestru al1 a-
depoul de locomotive. 'Adu­ Csepel s-au angajat să livreze seria ţiei industriei de stat şi meşte­ nului trecut, iar preţul de cost
Sebeş, a căminului cultu­ că un mare număr de zile- de probă pînă la sfîrşitul anul"1. şugăreşti va creşte cu 41 la stită al producţiei a scăziff cu 5 Ia
narea a recomandat orga­ în compara
ral etc. In adunare au 'fost mun-că. In adunare au mai
nizaţiilor de bază U.T.M.
dezbătute şi alte' probleme fost discutate problemele
respective să acorde mai
privind munca şi activita­ participării tinerilor la în­
multă atenţie educării a-
tea de viitor a organizaţiei văţământul politic, la . acti­
cestor tineri în spiritul dis­
de bază. Ga secretar ai or­ vitatea tuiturală precum şi
ciplinei socialiste.
ganizaţiei de bază U.T.M. lips,urile- ce s-au manifes­
MAR1A C. POPA
a fost ales candidatul de tat în munca de organiza­ corespondentă

partid Nic-olac Cibu. ţie. ' în hotărîrtea adoptată,

IULIAN IONAŞ sînt prevăzute1măsuri fien- Dezvoltarea
învăţămîntului seral
corespondent tru îmbunătăţirea întregii ş i prin corespondenţă

0 Nu de mult, a avut activităţi a organizaţiei de Folosind din plin timpul de lucru, bobinatoa- Larga reţea de învăţămînt pentru
rea fruntaşă Elisabeta Filimon, îşi depăşeşte adulţi creată în Albania oferă m uri-.
loc adunarea generală pen­ bază U.T.'M. IOAN PO PESC U citorilor posibilitatea de a frecventa
zilnic norma cu peste 1 2 la sută. cursurile şcolilor de toate gradele. A-
tru dare de seamă şi. ale­ corespondent Fotografia de faţă o reprezintă pe tovarăşa nul acesta, cursurile şcolilor serale şi
prin corespondenţă vor fi urmate de
geri a organizaţiei de bază Elisabeta Filimon în timpul lucrului. aproximativ .25.500 persoane.

U.T.M, din G.Â:G. Mărfi--: e La nodul de cale fera­ Statul acordă mari înlesniri munci­
torilor oare doresc să-şi continue stu­
neşti, raionul Orăştie. In tă Simeria, în cadrul adu- diile: consultaţii date ed profesori îna­
inte de examene, program de muncă
D e acolo a pornit iniţiativa BSHPUOGUAM'UL BE redus în zilele de şco ală, fără nici o
reţinere din salariu. La safe au fosi
'Acolo, lingă gurile cuptoare­ locul de muncă, iar partea a gata, a sosit şi ziua mult a ş­ organizate şcoli serale acolo unde sînl
teptată a începerii cursurilor la mai mult de doi învăţători şi şcoli s e '
lor, în care zi şi noapte cloco- doua se referă la însuşirea unor care au participat 229 de oţe-- 16 DECEMBRIE 1959 rale de 7 clase unde se >prezintă cel /yW>.
tari. puţin 8 elevi.
teşe metalul, s-a format o şcoală, noţiuni de cultură generală prin PROGRAM UL: I : 6,30 Cân­ ATENŢIUNE! Oferîe de serviciu
Înainte de acest eveniment, tece colhoznice ; 8,00 Din presa 7 EIHEMBf BH1FIEE
o şcoală în toată puterea cuvîn- cursuri teoretice. Fam văzut pe olelari, pe r'înd, de astă z i; 9,30 Vreau să ş tiu ; /. R. „COMBUSTIBILUL"
în toate cele trei schimburi, lin­ 10.20 Concert de muzică din o* 16DECEMBRIE 1959
tului, cu profesori şi elevi. Este In aflarea acestei iniţiative, gă cuptoarele Martin, elaborind pere ; 11,30 „Veseli noi c.întăm" DEVA: Umbrela lui Sf. P e­
şarje de oţet. Era tocmai ziua — emisiune pentru pionieri; tru ; ALBA IUL IA : Frumoasele
şcoala oţelarilor hunedoreni ca­ muncitorii de la O.S.M. nr. 1, cînd secţia şi-a îndeplinit pla­ 12.20 Meridiane ; 13,05 Concert nopţii 1 Clntăreţul m exican: Prin echipele n
nul anual. Bucuria era mare. de pirînz; 14,45 De l-a fluier la BRAD :' Prietenul reg ă sit; I-
re a luat fiinţă la propunerea ţi­ au fost foarte entuziasmaţi, şi au Oamenii se felicitau reciproc') marile ansam bkiri;' 45,10 Din LIA : Cei 4 4 ; ORĂŞTIE: Eva­ distrugem rozătoare, angajează
tliîndu-şi noi angajamente pen­ viaţa de concert a Capitalei; dare din umbră ¦ Serenada stră­
nui grup de ingineri. cerut să înceapă cursurile cit mai tru sporirea producţiei de o- 16,15 Vorbeşte Moscova; 18,00 z ii; TIATEG: M ingea/ HU­
(et. Iri slujba patriei; 19,05 Radio- NEDOARA: Pentru 100.000 de
Această şcoală are drept scop curlnd; reporta j : Iarna pe uliţă ; 19,45 m ărci; PETROŞANI: Ultima a- 'gîndaci, insecte. un revizor c-ontabil cu un sa­
' După terminarea schimburi­ Cînteee despre rachetă şi sate­ ventură a lui Don Ju a n ; Taman-
să pregătească din rîndul oţe­ S-au făcut mai întîi pregăti­ lor, pe aceiaşi oameni i-am în- l i t ; 21,00 Şcoala şi viaţa; 21,30 g o ; SEBEŞ : Prima m elodie; lariu tarifar lunar de 1.000 lei.
tîlnit într-una din sălile noului Concert de muzică populară ro­ SIM ERIA: Escadrila „Lilia­
larilor cadre de muncitori cu o rile necesare. Oamenii au fost club din Hunedoara. Miinile lot mânească ; 22,50 „Balada pen­ cul“ ; LONEA: T rapez; ZLAT- Adresaţi-vă ca Condiţii de an g ajare; stu­
deprinse cu răngile, cu focul tru cor şi orchestră“ de Petr NA : Dorinţa . TE1UŞ : Fatima ; încredere cooperativei dii medii şi 2 ani vechime
înaltă calificare şi cu un nivel împărţiţi pe grupe de învăţă- dogoritor, au prins acum cărţi, Eben ; 23,15 Muzică de estradă. BARU M ARE: Lupta nu s-a în munca' contabilă.
caiete şi creioane. Alături de ti- sfirşit; APOLDU DE SUS : Na-
politic, idelogic şi cultural ridi­ mînt după sistemul de organiza­ nărul llie Pelin, se afla şi Pirva PROGRAMUL I I : 14,07 Mu­ uri 's; CĂLAN: Pe acelaşi drum.
Gaşpar, cu pletele albite de ani, zică populară românească ; 14,30
cat, corespunzător necesităţilor re la locul de mutică. S-a întoc­ prim-topitorul Simian Mihăilă, Lectură ghicitoare : Eroi din li­ !merit mreamima de invalizi Muncă de teren, 20 zile lu-
topitorul Ştefan Gîdar şi alţii. teratura sovietică.; 15,20 Melo­
dezvoltării continue a procesului mit apoi un program de materii Erau aici toţi, toţi oţelaiii de la dii populare olteneşti; 16,15 te*' 9t29t01C} iOţ'
O.S.M. nr. 1, care şi-au manifes­ Muzică distractivă de compo­
de elaborare a oţelului. şi lecţii ce vor fi predate. Acest tat dorinţa de a învăţa conti­ zitori rom-î-ni;' 16,50 Curs de „D RU M N O U “ . Cei 'interesaţi se vor adresa
nuu, pentru a fi în pas cu noile limba ru să; 18,05 „Poemul a-
Şcoala oţelarilor din Flune- program cuprinde problem e de condiţii tehnice ale elaborării o- murgului“ de Gheorghe Dumi- Secţia D eva ' secţiei 'cadre a Întreprinderii
ţelului. tresou ; 19,00 Balade şi jacuri
doara, al cărui prim an de în­ elaborare a oţelului, noţiuni de populare româneşti; 19,30 Tea­ regionale „COMBUSTIBI-
La catedră s-au perindat pe tru la microfon: „Dacă vei fi LUL“ — Deva, str. 23 Au­
văţămînt va dura pînă ta 23 geografie, matematici, anatomie rind, predirid diferite lecţii, in­ întrebat“ de Dorel D orian; 21,19 Sîr. Dragoş Vodă, nr. 10
ginerii Gheorghe Şerban, Mihai Muzică uşoară ; 22,30 Carnet de
iunie 1960, are. două p ărţi: pri­ şi igienă, problem e ale construc­ Grigore şi Cornel Deheleanu, i- scriitor. însemnări de Călin gust nr. l i .
niţiatorii acestei şcoli va­ G ru ia; 23,15 Ciclul „Cvartete
ma parte cuprinde problem ele ţiei socialiste în ţara noastră loroase. In glasul fiecăruia se
vedea bucuria de a învăţa, de de Beethowen".
practice ale elaborării- ¦oţelului; eto. a învăţa tot mai mult pentru
binele lor, aî combinatului şi al BULETINE DE Ş T IR I: 5,00,
probleme ce vor fi discutate la Cînd toate pregătirile au fdst ţării întregi. 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
------------------------------- ;.[»¦ Oţelarii de la O.S.M. nr. 1, (programul I), 14,00, 16,00,
18.00, 21,30, 23,00 (programul
Cărţi apărute sînt minări că această valoroasă II).

MIHAIL SADOVEANU Hanu tografii în afara textului iniţiativă a pornit de la ei, din PENTRU 24 ORE ': « ^ jsssa b sS ii#«?
Ancuţei („Biblioteca pen­ 7,40 lei ; 11 iei cart. Vremea rămîne închisă şi u-
tru toţi") Hunedoara, de acolo de unde a medă cu cerul mai mult noros.
144 pag. — 1,85 lei Ed. tineretului Vor cădea ploi slabe, iiar în re­
E.S.P.L.A. DUMITRU MIC.U Romanul ro- pornit şi întrecerea pentru a da giunea de munte va ninge.
Temperatura în uşoară scăde­
MIHAIL SADOVEANU Zodia mînesc contemporan (1944- patriei cit mai mult metal. re ; ziua . va oscilla între 1—6
cancerului sau Vremea Du- 1950) Realizări, experienţe, I. MANEA grade, iar noaptea între minus
direcţii de dezvoltare 1—4 grade.
căi-Vodă — 1929, roman 440 pag. — 9,10 lei Vînt potrivit din seotoruil nord
istoric. şi nord-vest.
E.SiP.L.A. PiENTRU URMĂTOARELE
392 pag. — 5,90 le i;
11,60 iei cart. RATA NICOLAU Străbătînd In­ TREI ZILE:
dia —- note de drum („In Vreme schibătoaire, cu cerul
Ed. tineretului jurul lumii") noros. Temperatura staţionară.
144 pag. + 18 pagini cu
ION BAIEŞU Cei din urmă — fotografii — 5,50 lei.
povestire. Ed. tineretului
130 pag. — 2,40 Iei
Idem, în colecţia „Albina" VERON1CA PORUAtBACU în­
— 1,90 lei. treg- şi parte — versuri
108 pag. — 4,65 lei.
Ed. tineretului v . E.S.P.L.A.

BARBU BREZIANIJ Nicolae VAS!LE REBREANU In plină
Grigorescu („Oameni de zi
seamă") 176 pag. — 3,60 lei.
E.S.P.L.A.
228 pag. +. 48 pag. cu fo­

(