Page 52 - 1959-12
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 154 g
încheierea sesiunii a 14-a a x A ltu n e X e ş jjy X • jU tim a le ştiri . jjl&neta ştiri
Adunării Generale a 0»N.U.
NEW YORK 14 (Agerpres). Adunarea a ajuns în situaţia nistrului Afacerilor Externe al N . S. Hruşciov s-a înapoiat Rezoluţiile Congresului
— La 13 decembrie, ora 4,10 că pînă la încheierea lucrărilor U .R.S.S. şi şeful, delegaţiei U- la Moscova
(ora locală) şi-a încheiat lucră* ea nu a putut alege un membru niunii Sovietice, care a făcut bi al XVII-lea al P .G
rile sesiunea a 14-a a 'Adunării nepermanent al Consiliului de lanţul lucrărilor Sesiunii. Fieca MOSCOVA 14 (Agerpres). la Congresul al VIDIea al
Generale a O.N.U. In ultima zi Securitate. Datorită acestei si re regiune, a spus el, are tră TASS anunţă: La 13 decembrie P.M.S.U., N. S. Hruşciov a vi din S. U. A. . -»4
a sesiunii s-au ţinut 3 şedinţe tuaţii, între delegaţii au fost săturile sale proprii, particula s-a întors Ia Moscova, venind zitat regiunea subcarpatică, Lvo-
plenare aile Adunării şi s-a în duse tratative şi s-a stabilit de rităţile sale caracteristice. Sesiu din Kiev, N. S. Hruşciov, prim- vul, Tarnopolul şi Kievul. Şeful NEW YORK 14 (Agerpres). denţei pentru Porto Rico'.
cheiat discutarea Ultimelor punc comun acord ca Polonia să ră- nea a 14-a va intră' în istoria secretar al C.C. al P.C.U.S. şl guvernului sovietic a luat cu — TASS anunţă: Cel de-at
te de pe ordinea de zi. m-înă singurul candidat la locul O.N.U. ca o etapă importantă preşedintele Consiliului de Mi noştinţă de activitatea întreprin XVII-lea Congres al Partidului Programul electoral al Parti
de membru nepermanent al Con pe calea creării în Organizaţia niştri al U .R.S.S. derilor industriale şi instituţiilor Comunist din S.U.A. a aprobat
întreaga şedinţă din diminea Naţiunilor Unite a unei atmos ştiinţifice şl a vizitat colhozuri o rezoluţie care defineşte politi dului Comunist din S.U.A. pre
ţă şi o bună parte din şedinţa siliului de Securitate. In cazul fere de colaborare practică şi Inapoîndu-se din Ungaria, un din Ucraina. ca Partidului Comunist în ale
plenară din după-amiaza de 12 în care va fi aleasă, ea va deţi de căutări răbdătoare a unor de a condus delegaţia P.C.U.S. gerile prezidenţiale pe anul 1960. vede, în legătură cu problemele
decembrie au fost consacrate ne acest loc în cursul anului soluţii juste, acceptabile pentru
problemei algeriene, Adunarea 1960, iar la sesiunea a 15--a a toţi. Lupta pentru pace şi pentru interne, restabilirea drepturilor
neputînd lua nici o hotărîre în O.N.U. pentru încă un an va politica coexistenţei paşnice este
această chestiune. fi aleasă Turcia. Sîntem bucuroşi isă constatăm, punctul central al programului democratice, lichidarea comisiei
a spus în continuare V. V. Kuz- electoral al partidului.
¦ Apoi Adunarea Generală a a- V. V. Kuzneţov, reprezentan nelov, că datorită unei colabo Camerei reprezentanţilor pentru
probat în unanimitate rezoluţia tul U .R.S.S., luînd cuvîntul în rări concrete între ţări, Sesiu In 1960, se spune în rezolu
cu privire la folosirea în scopuri această problemă a arătat că de nea a 14-a a Adunării Generale ţie, alegerile „capătă o nouă în cercetarea activităţii anti-ame-
paşnice a spaţiului cosmic, pre legaţia sovietică consideră a- a depus o muncă nobilă adop- semnătate în legătură cu schim
zentată de Comitetul Politic. A- ceastă soluţie drept provizorie. tînd o serie de hotărîri care ur bul de vizite dintre Eisenhoiwer ricane, eliberarea Comuniştilor
ceastă rezoluţie instituie un co Ea consideră necesar să sub măresc consolidarea păcii şi dez şi Hruşciov, în legătură cu pro
mitet pentru folosire-a în sco linieze că aceasta nu însemnă voltarea coexistenţei paşnice a Ajutorul U.R.S.S. acordat Yemenului punerile pentru dezarmarea ge care se află deţinuţi în baza le
puri paşnice a spaţiului cosmic cîtuşi de puţin că U .R.S.S. şi-a ţărilor cu sisteme sociale dife nerală, cu perspectiva reală a'
alcătuit din reprezentanţi a 24 modificat poziţia în problema rite. încetării „războiului rece" şi ou gii Smith, abrogarea legilor
de state. Sarcina Comitetului alegerii de membri neperma începutul instituirii coexistenţei
este de a studia măsurile prac nenţi al Consiliului de Securi Orientarea spre o colaborare MOSCOVA 14 (Agerpres), pregătească recomandări în pro paşnice în relaţiile internaţio Smith şi Mcoarran şi acorda
tice pentru aplicarea programu tate. Delegaţia sovietică, a spus practică a ţărilor pe baza în TASS anunţă: Uniunea Sovieti blemele irigaţiilor, lucrării pă-
lui do folosire în scopuri paş ţelegerii reciproce şi a căutării că va acorda Yemenului ajutor mîntului, luptei împotriva dău nale“. rea de drepturi depline partidu
nice a spaţiului cosmic şi de a ,V. V. Kuzneţov, va stărui de soluţii acceptabile îşi croieş în dezvoltarea agriculturii şi lu nătorilor şi bolilor plantelor a- In rezoluţie se subliniază că
acorda un ajutor multilateral în şi pe viitor să se pună capăt te cu tot mai multă siguranţă crărilor de irigaţie, a comunicat „gricole, să stabilească necesită lui comunist.
înfăptuirea programelor naţio discriminărilor faţă de ţările din drum în activitatea Naţiunilor corespondentului agenţiei TASS atiît în partidul republican cit şi
nale de cercetări ştiinţifice în Europa răsăriteană cu prilejul Unite. Acest luoru dă speranţe un reprezentant ai Comitetului ţile ţării de maşini, seminţe, în partidul demoorat există ele Programul cere trecerea în
domeniul studierii cosmosului. alegerii membrilor nepermanenţi popoarelor care doresc să vadă de Stat pentru relaţiile econo specialişti. în agricultură. mente influente care încearcă să
ai Consiliului de Securitate.. O în Organizaţia Naţiunilor Uni mice externe. schimbe sau să anihileze tendin proprietate obştească a întregii
• Datorită faptului că rezoluţia altă soluţie ar contrazice înţe te un organ cu prestigiu, efica Pe baza acestor recomandări ţa spre dezvoltarea coexistenţei
a fost adaptată împreună cu a- legerea realizată în trecut şi ar ce, care asigură colaborarea paş După cum a declarat acest re industrii atomice, a căilor fera
mendamentul delegaţiei belgie încălca principiul repartiţiei geo nică între statele cu orînduiri prezentant, în anul 1960 în Ye se prevede încheierea unui acord paşnice'.
ne, care limitează numărul par grafice juste a locurilor de mem politice şi sociale diferite. Da men va fi trimis un grup de spe în care se va stabili caracterul Rezoluţia arată că partidul te, a centralelor electrice, a in
ticipanţilor la viitoarea confe brii nepermanenţi ai acestui or toria O.N.U. este de a îndrep cialişti sovietici. Specialiştii so şi volumul ajutorului economic
rinţă internaţională pentru gan. tăţi aceste speranţe ale oame vietici vor avea ca sarcină să comunist îşi va propune candi dustriei de gaze şi a telecomu
schimbul de experienţă în dome nilor simpli din lumea întreagă. şi tehnic în valorificarea terenu daţii la alegeri acolo unde va fi
niul folosirii în scopuri paşnice Apoi a luat cuvîntul delegatul posibil, ia.r acolo unde acest lu nicaţiilor.
a cosmosului la ţările membre S.U.A., Lodge. El a declarat că Nu ne-am îndeplini datoria', rilor agricole. cru nu va ii posibil, ca rezultat
ale O.N.U. şi instituţiile de spe pe viitor trebuie să se evite dacă nu ne-am exprima în ace al legilor antidemocratice, sau In şedinţele din seara de 11
cialitate, V. V. Kuzneţov, şeful astfel de impasuri şi să se des laşi timp regretul în legătură cu din cauza altor restricţii, va ac
delegaţiei sovietice, a făcut o făşoare alegerile in conformita faptul că şi la această sesiune ţiona alături de alte grupări pen decembrie şi din dimineaţa de
declaraţie în care a subliniat în te cu principiul repartiţiei geo a Adunării Generale s-au făcut tru ă contribui prin toate m ij
că o dată că această conferinţă grafice juste. El a dat asigurări încercări de a învenina atmos loacele posibile la cauza păcii 12 decembrie, Congresul a apro
trebuie să fie deschisă pentru Adunării că S.U.A. nu vor mai fera. şi progresului.
toate statele oare vor dori să avea o atitudine discriminatorie bat de asemenea rezoluţia .in
participe' la lucrările ei. faţă de vreo anumită ţară sau Părăsim această sală pe deplin Programul electoral al parti
jsi In şedinţa din seăra de 12 de o regiune a lumii, inclusiv faţă convinşi că se va întări şi va dului comunist, cere, de aseime- problema sindicatelor, rezoluţia
cembrie Adunarea a examinat de Europa răsăriteană. In spri realiza progrese cauza păcii, că nea, dezarmare generală, aplica
o serie de rapoarte prezentate jinul soluţiei de compromis s-au „războiul rece“ va fi înmormîn- rea unei politici de pace şi prie cu privire la situaţia cetăţeni
de Comitetul de Tutelă şi a a- pronunţat delegaţii Poloniei, tal definitiv, că ideea coexisten tenie cu toate ţările, stabilirea
doptat pe marginea lor rezoluţii Turciei, Canadei, Braziliei şi An ţei paşnice va deveni o bază de unor relaţii normale cu R. P . lor de culoare şi rezoluţia cu
corespunzătoare. Printre altele, gliei. neclintit în politica tuturor sta Chineză, neamestecul în trebu
a fost adoptată în unanimitate telor, că dezgheţul care a' înce Lup tele dan A lg e ria rile Cubei şi acordarea indepen p'rivire la situaţia în agricultu
rezoluţia care propune organiza După aceea s-a trecut la vot, put în zilele noastre se va' tran
rea unui plebiscit, pe teritoriul candidatura Poloniei fiind spri sforma într-o primăvară înflori ră. '1
de sub tutelă, Camerunul de jinită de 71. de delegaţii. toare spre bucuria întregii ome
nord, aflat sub administraţia niri. Sperăm că O.N.U. îşi va ţională au participat Ia 15 lupte In rezoluţia cu privire la sin
Angliei, pentru stabilirea viito Apoi au fost aleşi cei doi aduce aportul demn la cauza şi au organizat 10 ambuscade
rului acestui teritoriu. membri ai Consiliului de tutelă consolidării păcii şi securităţii CAIRO 14 (Agerpres). La împotriva convoaietoi militare dicate se constată avîntul luptei
avînd în vedere faptul că la 31 generale. Cairo a fost dat publicităţii co franceze.
După aceea, Adunarea a tre decembrie a.c., expiră termenul municatul Comandamentului su greviste în S.U.A. şi ofensiva
cut la alegerea unui membru împuternicirilor Indiei şi Haiti. In ceea ce priveşte Uniunea prem ai armatei de eliberare Pierderile trupelor franceze
neperirianent al Consiliului de Trecîodu-se la vot, India a fost Sovietică, poporul sovietic şi gu naţională a Algeriei cu privire se cifrează în această perioadă monapoliştilor care urmăreşte
Securitate şi a doi membri ai realeasă, iar în locul statului vernul său, nu vor precupeţi e- la 114 morţi şi 57 răniţi. 11 au
Consiliului de Tutelă. Haiti a fost aleasă Bolivia. forturile pentru a se obţine slă ia operaţiunile militare care tomobile militare franceze au subminarea mişcării sindicale
birea continuă a încordării inter s-au desfăşurat în Algeria între fost distruse. A fost capturată
La şedinţele precedente ale A- Ordinea de zi a. celei de-a 14-a naţionale, dezvoltarea relaţiilor 5 şi 9 decembrie. In comunicat pe baza unei legislaţii restric
dunării Generale au fost puse sesiuni a Adunării Generale a de bună vecinătate între toate se spune că în această perioadă o mare cantitate de muniţii.
la vot candidaturile Poloniei şi O.N.U. fiind epuizată, s-a dat tive. '¦
Turciei pentru unul din locurile cuvîntul reprezentantului Peru, statele, traducerea în viaţă a unităţile armatei de eliberare na
membrilor nepermanenţi ai Con Victor Belaunde, preşedintele A- ideii dezarmării generale şi to Congresul a adoptat de ase
siliului de Securitate. Se ştie că dunării Generale. Adoptarea în tale şi instaurarea unei păci trai
candidatura Poloniei a fost pro unanimitate a rezoluţiilor cu nice în hurie. menea rezoluţia cu privire la si
pusă de comun acord de către privire la dezarmare şi spaţiul
ţările din Europa răsăriteană cosmic, a spus el, creează o at După cuvîntările rostite de tuaţia cetăţenilor de culoare şi
pentru locul oare revine pe drept mosferă de înţelegere şi colabo alţi delegaţi, preşedintele Adu
acestei regiuni a lumii. Pentru rare care favorizează studierea nării Generale a declarat închi la situaţia fermierilor. !
a nu îngădui alegerea Poloniei, şi rezolvarea acestor probleme. să cea de-a 14-a sesiune a A-
dunării Generale a O.N.U. Comisia de validare a Con
S.U.A. au propus în acelaşi Fie ca încheierea acestei Adu
Plenara C .C . gresului a comunicat că la cel
timp candidatura Turciei. S-au nări a păcii să fie un semn bun
a! P, S- LL O . de-al XVII-lea Congres al P ar
ţinut în total 51 de tururi de pentru oonferinţa şefilor guver
BERLIN 14 '('Agerpres). — Batista recrutează mercenari nazişti tidului Comunist din S.U.A. par
scrutin, în favoarea candidatu nelor marilor puteri, la oare vor Agenţia ADN a transmis comu
nicatul cu privire la plenara or ticipă 220 de delegaţi cu vot de
rii Poloniei s-au pronunţat pînă fi discutate probleme de cea mai dinară a C.C. al Partidului So
cialist Unit. din Germania care BONN 14 (Agerpres). Fostul de foşti membri ai Wermachtu- liberativ şi consultativ, repre-
la 48 de delegaţii şi ea şi-a mare importanţă şi care va fi a avut loc intre 10 şi 13 decem dictator al Cubei, Fulgencio Ba lui hitlerist, cărora li se oferă
brie. tista, recrutează .veterani nazişti un .contract pe termen de .2 .ani, zentînd 10.000 de membri de
menţinut preponderenţa asupra urmărită ou cea mai mare aten pentru armata pe care,o pregă plata cheltuielilor , de. transport
In comunicat se spune că la teşte în vederea invadării Cubei. pînă în Republica Dominicană partid din 40 'dé state.
Turciei în 42 de tururi de scru ţie de întreaga omenire. lucrările plenarei au luat parte unde se antrenează această ar
şi peste 100 de oameni de ştiin Agentul principal de recrutare al mată, îmbrăcăminte, precum şi Răscoala din Paraguay
tin. Apoi a luat cuvîntul V. V. ţă specialişti în domeniul agri lui Batista, un om ,ode afaceri un salar de 20-35 lire sterline
vest-german din America de BUENOS AIRES 14 (Agerpres). După cum anunţă agen
Kuzneţov, prim locţiitor al Mi- culturii, cunoscuţi zoolehnicieni pe lună. O copie după un ase
sud, Siegfried Waller, a trimis ţia France Presse, guvernul Paraguayan a confirmat că grupuri
şi brigadieri, lucrători din apa armate de răsculaţi au atacat forţele guvernamentale atît la
agenţilor săi din Germania oc menea contract a fost reprodu frontiera cu Argentina, cît şi la cea cu Brazilia. Ştirile în le
ratul de partid şi de stat. Ple
cidentală şi Austria o telegramă să de ziarul vest-german „Die- gătură cu desfăşurarea luptelor sînt confuze. In timp ce guver
nara a examinat sarcinile legate în care le cere să recruteze 500 Zeit“. nul Paraguayan afirmă că „controlează situaţia“, cercurile exi
de îndeplinirea planului septenal ------------------------- ----------------------------------- laţilor paraguayeni din Buenos Aires declară că primele obiec
în agricultură. H. Peichelt, mi Tratativele Dillon — Adenauer tive ale răsculaţilor au fost atinse şi că numărul acestora, în
prezent de 3.000 de oameni, se va ridica în curînd la 7.000. Un
nistrul Agriculturii Şi Silvicul BONN 14 (Agerpres). — Pre lile militare cu 1,8 miliarde post de radio clandestin a adresat un apel poporului Para
sa vest-germană acordă o deo mărci. Comunicatul oficial dat
turii, a prezentat raportul cu sebită atenţie tratativelor care publicităţii în legătură cu trata guayan chemîndu-l la luptă împotriva „tiraniei lui Stroessner
am avut loc la Bonn între Dil- tivele dintre Dillon şi Adenauer
privire la sarcinile in domeniul lon, secretar de stat adjunct al trece sub' tăcere această proble şi a zbirilor săi“. Potrivit unor informaţii din oraşul argenti
S-.U.A. pentru probleme econo mă deşi, după cum rezultă din
creşterii animalelor. mice şi Adenauer, cancelarul informaţiile presei, ea a fost to* nian de frontieră, Pesadas, operaţiunile răsculaţilor au fost or
R.F.G. ganizate de conducătorii organizaţiei „Mişcarea dTn 14 mai“,
In comunicat se subliniază că tuşi discutată. Guvernul, scrie
încă înainte de sosirea lui ziarul „Die Welt", a lăsat să care, după exemplul „mişcării 26 iulie“ din Cuba, au hotărît
la dezbateri au luat cuvîntul Dillon la Bonn, presa a subli se înţeleagă că el este gata să
mat că el intenţionează să ceară participe în mare măsură la să răstoarne pe dictatorul Stroessner pe cale revoluţionară, du-
peste 40 de persoane. Tovarăşul R.F.G. să-şi sporească cheltuie cheltuielile N.A.T.O. în Europa. cînd un război de guerilă. Răsculaţii au lansat o proclamaţie
în care Stroessner şi lacheii săi sînt declaraţi trădători de pa
Walter Ulbricht, rostind cuvîntul Congresul consiliilor municipale din Brazilia trie. La Asuncion, capitala Paraguayului, armata şi poliţia au
cere reducerea cheffuielilor militare fost puse în stare de alarmă. Guvernul a arestat 12 persoane
de închidere, a sintetizat expe acuzate că au întreţinut legături cu răsculaţii.
rienţa înaintată şi a vorbit des --------------- B l ----------- -—
pre sarcinile principale. Divergenţele franco-americane
Noi proteste împotriva ruşinosului Tovarăşul Gerhad Gruneberg M ONTEVIDEO 14 (A gerp res). Du chek în care se cere ca guvernul bra în cadrul N.A.T.O.
pă cum relatează ziarul brazilian „Co- zilian să sprijine de îndată propunerea
proces de la Düsseldorf a prezentai raportul Biroului reeio do Povo“, cel de al V-lea Con cu privire la convocarea unei confe PARIS 14 (Agerpres). Recen rizate franceze, nici de cele a-
gres naţional ai consiliilor municipale rinţe a ţărilor Americii Latine în pro ta declaraţie a generalului Twi- mericane. „Anumite divergenţe
ROMA 14 (Agerpres). Intr-un mitetului vest-german al luptă Politic. din Brazilia care arc loc în prezent blema reducerii cheltuielilor în scopuri ning, preşedintele Comitetului dintre partenerii din cadrul
interviu acordat la Roma unui torilor pentru pace. EI a spus !a Rcsife, la propunerea deputatului militare. mixt ai şefilor de stat major din N.A.T.O., îndeosebi divergenţele
reprezentant al postului de ra r.ă persecuţiile la care sînt su In încheierea comunicatului în Congresul naţional din partea par S.U.A. că Franţa rămîne în ur
dio „Deutschlandsender" Ferdi- puşi în R.F.G. participanţii la tidului creştin-dem ocrat, Franco Mon- Deputatul Franco Afontoro a ară mă în ce priveşte executarea dintre Franţa şi S. U. A. care
nando Targetti. vicepreşedinte al mişcarea pentru apărarea păcii, se spune că raportul Biroului toro, a adoptat în unanim itate un apel tat că în prezent Brazilia cheltuieşte planurilor militare ale N.A.T.O., s-au manifestat în mod făţiş,
Parlamentului italian a înfierat sînt acţiuni care contravin con către preşedintele Republicii, Kubits- anual pentru nevoile militare 30 la este calificată de presa parizia subliniază ziarul „Le Journal du
procesul de la Düsseldorf îm stituţiei R. F. G. F. Targetti a Politic a fost aprobat. Plenara' sută din bugetul său. nă drept o dovadă a serioaselor Dimanche“, prevestesc că trata
potriva membrilor Comitetului declarat că procesul de (a Dü divergenţe franco-americane. tivele dintre reprezentanţii de
vest-german al luptătorilor pen sseldorf intentat partizanilor pă a ales in unanimitate pe G. Gru Vizitaamiralului american
tru pace. După cum anunţă a- cii dovedeşte că guvernul R.F.G., Burke în Germania occidentala Astfel, scrie ziarul „Le Jour răspundere ai occidentului care
genţia ADN. F. Targetti a adus este împotriva destinderii încor neberg, secretar al C.C . al nal du Dimanche“, s-au mani vor avea Ioc săptămîna viitoare
cuvinte de laudă activităţii Co dării Internaţionale. BONN 13 (Agerpres) TASS va continua „neîntrerupt“. Po festat în mod făţiş divergenţele
P.S.U.G., ca membru supleant anunţă: In Germania occidenta trivit cuvintelor amiralului ame politice franco-americane, care la Paris se vor desfăşura într-o
----------------------- m ----------- ¦----------- lă a sosit şeful sfatului major rican, în faţa forţelor maritime atmosferă încordată“?
al Biroului Politic. al forţelor maritime militare ale militare vest-germane stau „sar de multe luni constituie obiec
împotriva înarmării atomice S.U.A., amiralul A. Burke. El a cini importante“ în regiunea tul tratativelor dintre cele două Ziarul „l’Humanité Dimanche“
avut întrevederi la Bono cu mi Mării Baltice. state. Ziarul atrage atenţia asu subliniază de asemenea manifes
a Germaniei occidentale nistrul de război vest-german, pra faptului că ştirile difuzate tarea divergenţelor franco-ame
Strauss, cu inspectorul genera! Burke s-ă pronunţat pentru ă- de agenţii despre cuvîntarea ge
BONN 14 (Agerpres). Depu- Nellen subliniază că „politi a! Bundeswehruhi'i, Heusinger, nularea restricţiilor impuse R. F. neralului Twining nu au fost ricane în ajunul sesiunii de la
latul în Bundestag din partea ca de forţă“ este Iraţională şt fost general hitlerist şi cu co Germane privitoare la construi Paris a Consiliului N.A.T.O. şi
UCD, Nellen, s-a pronunţat din este respinsă „de toţi oamenii mandantul forţelor maritime mi rea navelor militare. El a re dezminţite nici de cercurile auto- a conferinţei şefilor de guverne
nou împotriva politicii de înar cu judecată sănătoasă, de omul litare ale Bundeswehrului, vice comandat îndeosebi construirea
mare atomică. Nici nu ne pu cel mai simplu de pe stradă, amiralul Rugge. unor submarine mai mari, oare ai puterilor occidentale.
tem închipui, scrie ei în ziarul de deputaţi şi de şefii guverne să poată „întreprinde cu succes
„Süddeutsche Zeitung“, cit este După cum subliniază agenţia onoraţii“ în Marea Baltică. A. Inundaţiile din Italia
de periculos să ai de a face cu lor". ADN, în timpul convorbirii ne Biirke a ’declarat că peste cîtva
Pronunţîndu-se în sprijinul care a avut-o cu Strauss, ami timp ţările membre ale N.A.T.O. ROMA. 14 (Agerpres)'. — P ri a inundat numeroase teren uri
bomba atomică. Orice conflict, ralul A. Burke şi-a exprimat vor primi armament atomic cu mejdia inundaţiilor continuă să cultivate. Mai multe case sub
organizaţiilor din R. F. G. care care vor fi înzestrate tortele lor crească în Italia. Mai multe şo minate de ape, au fost evacuate.
fie ei şi mic, în care este folo luptă împotriva înarmării atomi speranţa că consolidarea flotei maritime militare. sele în regiunile Torino, Geno In localitatea Membello Monfer-
ce a ţării, Nellen subliniază că maritime militare vest-germane va, Gervinia, Sostriere, sînt a-
sită arma atomică „locală" sau aceste organizaţi! se folosesc în rato, situată pe o colină, s-au
lupta lor de mijloace legale, coperile de ape sau troiene de
„tactică", poate duce Ia o cata permise de constituţie. zăpadă. In delta fluviului Po, produs 3 crăpături descoperind
situaţia este critică. Nivelul flu
strofă totală. viului creşte ou 3 cm. pe oră un lac subteran a' cărui scurge
şi în regiunea Monferrato, el
re pune în primejdie biserica şi
primăria,
Redaeţla şl administraţia ziarului ş ştr. 6 Martie nr, 9. Telefon: IBS j 189 t 75. laxa plătită fn numerar conform aprobării Direcţiunii Uenerale P,T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul : întreprinderea Po ligralică „1 Mai" — Deva
