Page 53 - 1959-12
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1 în preajma adunărilor de dare de
't-VV-, i ¦ 'm m m , Ln gospodăriile colective
m lsocialismului , WA D area de seam ă anuală
feJiA ffirsisffjeBi
9 Din ţara constructori C2 p lan u l de p rod u efie s ă fie
lor comunismului
(pag. 2-a).
0 De la 620.000 lei pier- întocm ite cu toată
deri —¦ la 563.000 iei eco
nomii (pag. 3-a). răspunderea
Anul XI Nr. 1549 Miercuri 16 decembrie 1959 4 pagini 20 bani ® La începerea sesiunii Activitatea gospodăriilor agri nerale după darea de seamă.
cole colective şi a întovărăşiri Tot în prima adunare genera
Consiliului N.A.T.O. lor aigricole se desfăşoară pe lă, se vor discuta şi principa
(pag. 4-a). baza unui plan de producţie a- lele sarcini de producţie pe a-
nual şi a planurilor de muncă nul 1960.
Putem produce mai trimestriaile. Planurile de producţie pe a-
multă fontă nul 1960, vor fi întocmite pe
Seri, în regiunea Conform statutului model, la baza analizei activităţii econo
mice, organizatorice şi financia
noastră fiecare sfirşit de an, trebuie să re din fiecare gospodărie co
lectivă şi întovărăşire agrico
v/\ A A A | se analizeze activitatea desfă lă. Totodată, se va ţine seama
şurată pentru îndeplinirea obiec de experienţa acumulată în
^In contul anului viitorş cursul anilor, de condiţiile eco
In Expunerea tovarăşului Gh. Gheor- cată, realizînd în acest fel Indici K tivelor prevăzute în planul a- nomice şi naturale din unitatea
ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. înalţi de utilizare a volumului util aJ Colectivul de muncă de la secto nuaî de producţie şi să se întoc respectivă, căutînd prin toate
din 3-5 decembrie a.c., se arată c ă : furnalului. rul I al minei Vulcan şi-a îndepli Prim-furnalistul mească darea de seamă. In ve mijloacele să se pună în valoa
nit ieri planul anual de producţie Alexandru Comşa derea acestui eveniment impor re resursele locale. La întocmi
„In industria siderurgică a spo De curînd a început şi încălzirea şi a dat primele tone de cărbune In de la secţia Il-a. tant din viaţa gospodăriilor co rea planului de producţie şi a
rit gradul de folosire a agrega cauperului nr. 3 de Ia furnalul nr. 1, contul anului viitor. Piuă la 30 oc furnale a Combina lective si a întovărăşirilor, con bugetului de venituri şi cheltuieli
telor cu circa 10 la sută la fur care a fost în reparaţie capitală. Odată tombrie, la acest sector, prin redu tului siderurgic din ducerile acestora trebuie să fie pe anul 1960, vor participa mem
nale, cu peste 20 la sută la cup cu punerea lui în funcţiune, se va cerea preţului de cost al cărbunelui Hunedoara se nu ajutate pentru închiderea lucră brii consiliului de conducere,
toarele Martin şi cu 7 la sută la putea mări temperatura aerului insu extras, s-au realizai economii in mără printre cei rilor contabile pe anul 1959 şi brigadierii, şefii echipelor frun
laminoarele iu funcţiune, ceea flat în furnal, ceea ce va duce la re valoare de pcsle 470.000 lei. Tot mai pricepuţi fur întocmirea planului de produc taşe şi un număr cît mai mare
ce a contribuit la creşterea pro ducerea consumului de cocs pe tona odată, randamentul mediu planificat nalişti at Hune ţie şi a bugetului de venituri şi de colectivişti fruntaşi în mun
ducţiei de fontă cu peste 100.000 de fontă. pe 11 luni a fost depăşit cu 0,055 doarei. împreună cu cheltuieli pe ariul 1960. că. Acest cdlectiv va fi ajutat
tone, a producţiei de oţel cu tone cărbune pe post. echipa sa, a con efectiv de către ingineri agro
circa 460.000 tone şi a lamina Furnalul tineretului, (nr. 2), în sea Pentru întocmirea dării de nomi şi zootehnişti, de con
telor şi ţevilor cu circa 250.000 ra zilei de 12 decembrie, a îndeplinit In fruntea întrecerii s-au situat tribuit din plin la seamă anuală e necesar ca în structori şi contabili de la sec
tone. sarcinile anuale de plan şi a produs brigăzile conduse de tovarăşii Csiki realizarea înainte de toate gospodăriile agricole co ţiunile agricole raionale şi din
în contul anului 1960 pînă în ziua Emeric, Gheorghe Bogdan, Gogyi termen a sarcinilor lective să se aducă la zi eviden S.M.T. înainte oa planul de
Numai pe seama îmbunătăţirii de 14 decembrie inclusiv, peste 450 loan şi alţii. planului anual de ţa contabilă, să se facă inven producţie să fie prezentat adu
folosirii agregatelor siderurgice tone de fontă. Acest succes, bucură producţie. Acum, tarierea avutului obştesc, lichi nării generale, el va fi discutat
se va realiza în anul 1960 un întregul nostru colectiv. Se redau agriculturii numai in intervalul darea datoriilor şi încasarea de în organizaţia de partid a uni
spor de producţie de circa 70.000 de 1—7 decem bitelor, repartizarea veniturilor tăţii respective. Adunarea gene
tone fontă, 170.000 tone otel şi In anul 1960, furnalele noastre vor noi terenuri brie a.c. şi-a depă în natură şi bani. In întovără rală a colectiviştilor şi întovă-
115.000 tone laminate şi ţevi“. trebui să producă cu peste 14 la sută şit norma cu peste şirile agricole, inventarierea bu răşiţilor va dezbate, complecta
mai multă fontă decît în acest an. In in perimetrul gospodăriei agricole 20 la sută. nurilor existente, trebuie să fie şi aproba planul de producţie
La realizarea sporului de producţie scopul realizării acestei producţii spo | colective din Şibot, există o supra- \ şi bugetul de venituri şi chel
rite de fontă, vom elabora un plan \faţă de teren destul de mare care făcută de către o comisie for tuieli pe ariul 1960. In G.A.G.
de circa 70.000 tone de fontă, sini concret de măsuri tehriico-organizatori- , nu poate fi utilizată agricol din < adunarea generală va fi convo
ce care să asigure buna întreţinere şi > cauza inundaţiei permanente. Din , mată din 2-3 membri. La efec cată pînă la 25 ianuarie 1960
chemaţi să-şi aducă o contribuţie im funcţionare a agregatelor, cu cît mai > iniţiativa organizaţiei de partid, co- \ iar în întovărăşiri pînă la 15
portantă şi furnaliştii de la uzina puţine opriri accidentale, iar opririle ) lectivişUi au început desecarea bălţii < tuarea acestor operaţiuni consi ianuarie. După ce planul de
planificate printr-o mal bună organi i din punctul denumit Balta de Sus. < producţie a fost aprobat de că
„V ictoria" din Călan. Posibilităţi a- zare a muncii, să dureze cît mai pu liile de conducere ale gospodă tre organele raionale, el devine
ţin timp. Piuă ieri, ei au săpat 150 m.l. de <
vem. Anul acesta, a fost reconstruit 1 canal, desecînd peste 10 ha. de te-\ riilor colective, trebuie să pri obligatoriu pentru gospodăria
Prin aceste m ăsuri, noi ne propu •ren. Printre colectiviştii care au Ş colectivă şi pentru fiecare colec
la capacitatea m ărită şi modernizat, nem să mărim şi mai mult indicii de muncii mai mult la această lucra- < mească un ajutor concret din tivist.
furnalul nr. I. In scurt timp, se va utilizare a furnalelor, pentru a putea 1re se numără loan Popa, Anuţa<
produce mai multă fontă de fiecare Iacob, Traian lacob şi alţii. Cti planul anual îndeplinit partea secţiilor financiare aile La întocmirea planului de
pune în funcţiune şi banda de tur m.c. volum util. sfaturilor populare raionale, producţie se vor analiza condi
nare a fontei, ceea ce va contribui împart veniturile Băncii agricole de stat şi din ţiile specifice fiecărei unităţi şi
Avînd sprijinul peramanent al or partea S.M.T.-urilor.. Darea de în funcţie de ele se vor intro
mult la îm bunătăţirea calităţii produc ganizaţiei de partid, colectivul nostru in cursul zilei de Ieri, la G.A.C. duce noi ramuri de producţie,
de furnalişti se va mobiliza şi mai din Girbovă s-a împărţit colectiviş seamă anuală a G.A.C.-ului du se va propune dezvoltarea mai
ţiei din punct de vedere dimensional. mult şi ne exprimăm convingerea că tilor peniru zilele muncă efectuate, intensă a acelor ramuri care
In acest an, deşi am întîmpinaf depunînd toate eforturile vom reuşi să orzul şi ovăzul. Pentru o zi muncă Un alt colectiv care a sărbă conomii dc materiale în valoare pă ce a fost întocmită va fi s-au dovedit a fi rentabile. In
producem în anul viitor fontă mal a revenit 1 kg. de orz şi 0,500 kg. torit îndeplinirea planului de de 36.500 lei. discutată în organizaţia de par ginerii şi tehnicienii agronomi
greutăţi în desfăşurarea norm ală a multă, de calitate mai bună şi la un ovăz. De . .asemenea, colectiviştilor producţie cu 21 de zile înainte tid din unitatea respectivă iar au datoria să îndrume condu
Ii. s-au mai împărţit pentru fiecare de termen, este cel de la coope ? apoi prezentată spre aprobare cerea şi membrii fiecărei gospo
procesului de producţie, mai ales din preţ de cost mai redus. zi-muncă cite 4,5 kg. paie, 2 kg. rativa „Solidaritatea" din Deva. Muncitorii, tehnicienii şi ingi adunării generale care va îi dării colective şi întovărăşiri a-
fin, iar pentru fiecare 100 zile-mun- Planul producţiei globale a fost nerii secţiei miniere Băiţa-Cră- convocată începînd cu data de gricole să planifice cît mai ra
cauza intrării în funcţiune a furnalu PETRU ZAVOIANU . că cite 4.800 kg. zahăr. îndeplinit sută la sută, pla ciuneşti au depus o muncă în ţional folosirea terenului şi să
şetol secţiei furnale de Ia nul producţiei marfă în pro sufleţită pentru realizarea sarci 5 ianuarie 1960. prevadă în planul de producţie
lui nr. 1 reconstruit cu mult mai tîr- Colectiviştii loan Sutoris, Depner porţie de 111 la sută, iar pre nilor de plan pe anul curent îna Statutul model al gospodării extinderea acelor culturi care în
7iu rfecît fusese planificat, avînd spri uzina „Victoria"-Călan Simion, Petru Găuruş şi alţii, care inte de termen. Aplicînd o sea condiţiile pedo-clunatice ale uni
au prestat in gospodărie mai mult staţiile de serviciu în proporţie mă de metode înaintate de mun lor agricole colective prevede ca tăţii respective sînt cele mai
jinul organizaţiei de partid, noi am de 600 zile-muncă, au primit în de 115 Ia sută. O contribuţie de că, întroducînd normele comple la fiecare sfirşit de an, consi rentabile.
semnate cantităţi de produse. xe de producţie, eliminînd timpii liul de conducere să prezinte în
moMVzat toate forţele secţiei şi am osebită la obţinerea acestor re morţi, au reuşit ca lună de lună faţa aduparii generale un ra Experienţa gospodăriilor agri
reuşit ca în timp relativ scurt, să rea să-şi depăşească sarcinile de port asupra activităţii desfăşu cole colective fruntaşe din regi
zultate au adus-o atelierele de rate pentru îndeplinirea planu unea noastră a_ dovedit că se pot
li ¦’T-rt ta furnal ui nr. f, o producţie cizmărie — confecţii şi reparaţii plan. In urma acestui fapt, as lui de producţie şi a bugetullui obţine producţii mari la hectar
rr -e depăşeşte cu mult pe cea planifi de venituri şi cheltuieli pe a- dacă pămîntul este lucrat bine
— croitorie nr. 1, 2, 3, şi ateli tăzi, acest colectiv, lucrează în nul în curs. Pe baza cifrelor şi culturile sînt întreţinute aşa
cată. erul de electricitate. din darea de seamă şi din cu
contul anului 1960. noaşterea activităţii fiecărei bri (Continuare In pag. 3-a)
Ce pildă, între 1 şi 13 decembrie Realizarea de economii a fost -k găzi, ferme sau echipe consi
Inclusiv, s-a daf o producţie cu 11,30 liul de conducere al G.A.C. tre ¦tí»- I» -»«V 0 - 0 te 41
de asemenea o preocupare a tu Colectivul de muncă de 1?, ex buie să arate în raportul pre
ta sută mai mare decît cea planifi zentat adunării generale, creşte R E P E T IJ Ii...
turor membrilor cooperatori. Ei ploatarea de piatră Brănişca şi-a rea' numărului familiilor de co
De curînd, ttnă- In 18 zile — 32 lectivişti şi a suprafeţei arabi In după-amiaza zilei de 10
rul utemist loan de spedacole au reuşit să obţină pînă la data îndeplinit la data de 10 decem le, schimbările modului de fo decembrie, a.c. am intrat la fri
Bărbii de la secţia brie a.c. planul de producţie pe losinţă al terenului şi 'organi zeria (de lingă Stop), a Coo
marochinărie a fa Teatrul de stat Valea Jiului îndeplinirii planului anual, eco zarea muncii în gospodărie, re perativei „Solidaritatea" din
bricii „Simion Băr- dispune astăzi de un autobus anul 1959. Valoarea producţiei partizarea producţiei şi respec Deva. Vroiam să mă tund. .4ş-
nuţiu“ din Sebeş, şi un--, autocamion. Cu ajutorul nomii la materiale în valoare de teptind riadul, atenţia mi-a fost
a fost declarai acestora, colectivul teatrului se 14.139 lei. însufleţiţi de rezul globale a fost realizată în pro atrasă de o discuţie dintre ca
fruntaş in producţie. deplasează cu mai multă uşurin siera frizeriei şi o tovarăşă care
Aceasta, datorită ţă în satele şi oraşele regiunii tatele obţinute, cooperatorii şi-au porţie de 110,16 la sută, iar de-abia intrase pe uşă.
faptului că işi de noastre. luat angajamentul ca pînă îa
păşeşte zilnic nor productivitatea muncii în pro — Vii, Mia?
ma cu 7-10 Ic. su Printre multele turnee făcute sfîrşitui anului să realizeze e- porţie de 109,65 la sută. — Vin, Otilia, dar să văd ce
tă. cu aceste maşini a fost şi cel în zic ăştia — i-a răspuns casiera
treprins recent cu piesa „Ochiul tarea contractelor încheiate cu
babei“. Timp de 18 zile, artiştii
Teatrului de Stat Valea Jiului Dln activitatea fem eilor statul. Raportul de activitate al
au prezentat 32 de spectacole la consiliului de conducere trebuie'
care au participat 10.971 de In raionul Ilia, aproape că nu şoară şi femeile din comuna să fie detailat, să se bazeze pe
spectatori. Lăpugiu. Aici au fost constituite date conoreie, să cuprindă atît
există acţiuni cultural-educative realizările cît şi lipsurile din
MAR IA IORDACHE D UM ITRESCU sau gospodăreşti la care aportul şi îşi desfăşoară cu succes acti gospodărie.
corespondentă femeilor să nu se facă simţit din vitatea 4 cursuri de îndrumare
piin. Numai în comuna Roşeam* politică şi 23 cercuri de citit. De Comisiile de revizie din gos
de exemplu, femeile au prestat asemenea, femeile din Lăpugiu podăriile colective vor face o
sînt întotdeauna la curenţi cu verificare generală asupra acti
în ultimul timp numeroase ore problemele vieţii interne şi in vităţii economice şi financiare
da muncă voluntară la repararea ternaţionale şi datorită faptului a unităţii respective şi vor în
şcolii elementare din localitate tocmi un raport care să cuprin
cît şi la plantarea de pomi fruc că ele citesc cu regularitate re dă concluziile şi măsurile ce
tiferi, aducjnd în felul acesta o vistele „Femeia“ şi „Săteanca“ trebuie luate pentru îmbunătă
ţirea muncii, raport care va fi
economie la bugetul sfatului la care pînă în prezent au f ă prezentat în faţa adunării ge
popular comunal de 3.100 lei. cut un număr de 32 abonamen
in mod deosebit s-au evidenţiat te. WMMii
în aceste acţiuni tovarăşele Asi-
neft-a Petraşe, Olivia Oprean şi
altele.
O activitate rodnică desfă-
arătind cu capul înspre lucră
Acţiuni La furnalul tineretului de la utina 18 zile înainte de termen. Această Comuniştii Ionaşcu Munteanu, La Universitatea muncitorească de pe Ungă l.C.S. Hune torii frizeriei.
„Victoria"-Călan, munca e in toi. victorie ii însufleţeşte şi mai mult in maistru, Dumitru Marin, jurnalist I, doara, urmează cursurile 120 de oam eni ai muncii. M ajorita Apoi casiera a luat cutia cu
de masă cu Brigada l-a de furnalişti din schim muncă, le dă un avint şi mai puter Vasile Voica, jurnalist II, Gheorghe tea lor frecventează cu regularitate cursurile datorită faptului
bul II, supraveghează şi dirijează cu nic. Panait, cauperist, loan Sima, zidar că aici se ţin lecţii interesante. banii încasaţi şi,împreună cu
cariea bonierul, i-a predat responsabi
multă atenţie func Brigada t-a de furnalişti, ciştigă- şamotor, sint ini IN CLIŞEU,: Muncitorii Constantin Diaconescu, Petru Io- lului.
Colectivul bibliotecii clubului ioarea întrecerii din luna irecută, nescu, Gavrilă Porumb, Mircea Bodu şi Emil Ostraiclier, discu-
minier din Petrila a organizat ţionarea agregatu fruntaşă pe secţie, şi-a adus cea mai ma şi sufletul bri tlnd o problem ă in colectiv. Nu m-am putut răbda fără $.4
în anul acesta un număr însem mare contribuţie la îndeplinirea sar întreb :
nat de acţiuni de masă cu car lui. Sub î‘ndruma cinilor de plan înainte de termen. găzii. Ei s-au si
tea. Astfel, au fost organizaţi) Membrii de partid din această brigadă — Unde a plecat casiera?
pînă în prezent 26 de recenzii, rea atentă a mai s-au străduit şi au reuşii să fie la tuat întotdeauna in — La club I
16 seri literare, 1.2 con?erirv înălţimea sarcinilor încredinţate de — Pergătesc vreun spectacol?
tehnice, 24 seri de basm şi 4 strului Ionaşcu Munteanu, o parte din organizaţia de bază. „Comuniştii — primele rinduri ale luptei peniru rea — Of, lasă-nc / Spuneau că-l
concursuri ghicitoare. tre. membrii brigăzii pregătesc rinele li s-a spus intr-o şedinţă — trebuie lizarea planului de producţie. pregătesc pentru 1 Mai, apoi
să fie in fruntea acţiunilor, să con peniru 23 .August... 7 Noiembrie.
Zilele trecute, a fost organi pentru zgură şi fontă, alţii tiparele, stituie un exemplu viu peniru întrea * Acum le-a mai rămas 30 Decem
zat de asemenea un concurs ghi iar cei de Ia încărcare, alimentează ga secţie şi prin exemplul lor să Scfiimbul se apropie de sfirşit. La brie. Ce e curios că la repeti
citoare asupra unor cărţi din furnalul cu cocs, minereu de fier, cal mobilizeze întregul ¦colectiv la înde furnalul tinerelului, se elaborează ul ţii, care au loc de două ori pe
bibliografia concursului „Iubiţi car, şpan. Se fac pregătirile necesa plinirea sarcinilor de producţie". Şi, tima şarjă din acest schimb, cea de-a săplămină, nu participă decît cei
cartea" la care au participat 60 re in vederea elaborării unei noi şar comuniştii din brigada l-a au înţeles 3.058-a şarjă de fontă din acest an. care sini în serviciu. Cei care
de tineri, de Ia mina ¦Petrila. je de fontă. ce te cere organizaţia de partid şi Maistrul Ionaşcu Munteanu face un sînt liberi, participă săptămina
printr-o muncă neobosită, au reuşit mic calcul şi apoi arată tovarăşilor viitoare, cind sint in serviciu.
Cu acest prilej, au fost dis Maşina de perforat şticul este pu să se ridice la înălţimea sarcinilor, săi de muncă că in zilele de 13 şi Cind am trecui spre casă,
tribuite 6 premii şi două menţi să in funcţiune. Se dă drumul la să devină fruntaşi pe secţie şi să ob 14 decembrie, brigada a Il-a a dat m-am abătut pe ta club. Eram
uni în cărţi. Premiul I a fost fontă. Şuvoiul incandescent, dirijat cu ţină cele mai mari realizări in pro in contul anului viitor 128 tone de curios să văd la lucru echipa
cîştigat de electricianul Şteîă- măiestrie de oameni, ia drumul tipa ducţie. fontă. artistică din care face parte şi
nuc Aurelian, iar premiul 11 de relor şi al oalei de fontă... Mia, casiera. Nu se făcea nici
mecanicul Conicica Tiberiu. Schimbul s-a sfirşit. Oamenii işi o repetiţie. Se dansa ca la orice
Descărcarea s-a terminat. Încep luJ string bucuroşi mîinile, se felicită re bal. Trebuie să recunosc insă că
R. BÂLŞAN crările de pregătire•in vederea •ela ciproc şi se îndreaptă spre case cu atît fetele cit şi băieţii dansau
corespondent borării şarjei următoare. inima iresăllind de bucurie, mîndri de minunat. Nu degeaba fac „repe
succesele obţinute şi cu dorinţa fier tiţii" de 2 ori pe săplămină. Şi
Pcsle ioi se lucrează cu bucurie şl. binte de a realiza noi victorii în mun asia aproape de la începutul a-
entuziasm. Oamenii sini bucuroşi că nului I
in bătălia peniru sporirea producţiei că, de a da patriei iot mai muiiă
de fontă au obţinut o nouă şi impor
tantă victorie: îndeplinirea sarcini fontă.
lor anuale de producţie pe furnal cu
J u - j <— i w J t— f ^ . v _ v 1 i _/
