Page 56 - 1959-12
P. 56
Pag. 4 D W MUL SOCIALISMULUI M r 1549
tCTWKftfflH
PgMBBB«XKa3M3aiUJmB^ 3ESÎjraTOCTCEaa!3S!B3SJS
Deciarafia guvemylui sovietic jxttlrruele ş i i r i •juâü t l b Is •:vşjuu -jl,
în legătură cu reînarmarea
Germaniei occidentale
MOSCOVA 15 (Agerpres). — declaraţie, nu sînt cîfuşi de pu natură să împiedice realizarea u-
TASS anunţă : Faptele din ulti ţin în concordanţă cu propriile nui acord.
ma vreme dovedesc că guvernul sale declaraţii precum că acţio Ambasadorii U .R.S.S. în Ma N. S. H ruşciov a felicitat
R. F. Germane foloseşte partici nează pentru o dezarmare ge pe colh ozn icii din arteîu i
parea sa la Uniunea Europei oc nerală. Cea de-a doua conferinţărea Britanie, Franţa, Italia, Bel
cidentale şi la N.A.T.O. în sco
pul intensificării continue a în Guvernul U .R.S.S. atrage a- gia, Olanda şi trimisul U.R.S.S.
armărilor. se spune într-o de tenţia guvernului R. F. Germa
claraţie adresată de guvernul ne asupra răspunderii pe care în Luxemburg au făcut de ase a popoarelor Africii „Kom intern“
sovietic guvernului R. F. Ger acesta şi-o asumă în [aţa între menea demersuri corespunzătoa
mane. Această declaraţie a fost gului său popor şi a popoarelor
făcută la 14 decembrie Ministe altor ţări căutînd să accelereze re pe lîngă guvernele acestor TUNIS 15 (A gerpres). — In această conferinţă sînt trimise, MOSCOVA 15 (Agerpres). — mentul ca în anu! 1980 să ob
rului Afacerilor Externe al cursa înarmărilor şi să creeze ţări atrăgîndu-le atenţia asupra tre 25 şi 29 ianuarie 1960 va Inceplnd de la 14 decembrie, tu
R.F.G. de A.M. Timoşenko, în obstacole în calea lichidării ră consecinţelor negative pe care avea loc la Tunis cea de-a doua turor organizaţiilor politice şi TASS anu nţă: Nikita Serghe* ţină 170 de chintale de carne şi
măşiţelor războiului provocat de le-ar putea avea pentru destin conferinţă a popoarelor Africii. sindicale din ţările Africii.
sărcinatul cu afaceri ad-interîm militarismul german. derea continuă a încordării In Prima conferinţă a popoarelor evici Hruşciov, prim-secretar al 400 chintale de lapte la suta de
al U .R.S.S. în. R. F. Germană, Africii a avut loc la Acera In Ordinea de zi a celei de-a
din însărcinarea guvernului so Politica guvernului federal, se ternaţionale şi pentru lichidarea anul 1958. Ea a discutat o serie C.C. al P.C.U.S., preşedintele hectare de terenuri agricole. Ei
vietic. Guvernul federal, se su arată în declaraţie, nu oferă te „războiului rece" înfăptuirea în de probleme vitale pentru doua conferinţe a popoarelor A-
bliniază în declaraţie, recurge la mei pentru a se presupune că el cadrul Uniunii Europei occiden popoarele africane In lupta lor fricii, publicată la 14 decembrie, Consiliului de Miniştri al au îndeplinit acest angajament
fel de fel de mijloace, pentru a ar dori într-adevăr ca la apro tale a înarmării accelerate a pentru libertate şi independenţă. cuprinde următoarele puncte:
lichida una după alta chiar şl piata conferinţă la nivel înalt R.F.G. Independenţa Africii, neocolonia- U .R.S.S., a adresat o scrisoare cu un an înainte de termen.
puţinele restricţii care fuseseră să se realizeze o reglementare Invitaţiile de participare la lismul, dezvoltarea economică şi
paşnică a problemelor de după socială a Africii, unitatea Africii colhoznicilor din artelul agricol Prin exempiul vostru, scrie
prevăzute iniţial faţă de R F.G. război. Altminteri guvernul fe „Komintern“ din raionul Miciu- N. S. Hruşciov adresîndu-se col
în acordurile de la Paris. ( relaţiile diplomatice, comercia rin, regiunea Tambov. în scri hoznicilor, aţi arătat că colho
deral s-ar abţine de la orice ac soare N. S. Hruşciov îi felicită
Aceste acţiuni ale guvernului ţiuni care duc sau care pot duce Guvernul R. D, Germane cere sa fie le, culturale şi transporturile in pe colhoznici în legătură cu în zurile şi sovhozurile sovietice
R. F, Germane, se subliniază în la apariţia de noi dificultăţi de invitat să participe ia discutarea tre ţările Africii),, precum şi deplinirea cu succes a angaja dispun de toate posibilităţile
tuturor problemelor care se referă mentelor de a spori producţia
la poporul german alte probleme care preocupă po pentru ca, într-o perioadă scurtă
poarele continentului african ca de carne şi lapte. de timp, să creeze în U .R.S.S.
Declaraţia lui Otto Grotewohl re s-au ridicat la luptă hotărîtă In anul 1957, ţăranii din a-
un belşug de produse alimen
pentru scuturarea jugului colo cest colhoz şi-au luat angaja
nial şi cucerirea independenţei tare.
naţionale.
"SäS“
N. S. Hruşciov a primit
o delegaţie sindicală americană
BERLIN 15 (Agerpres). — In După cum se menţionează în Arhiepiscopul Makarios MOSGOVA 15 (Agerpres). — Thomas Laurence şi Miciiaei Sa-
legătură cu declaraţia cancela declaraţia lui O. Grotewohl, gu ales preşedinte
După vizita lui Dillon rului Adenauer făcută în faţa vernul Republicii Democrate al Ciprului TASS anunţă : N. S. Hruşciov, moduroff.
în Europa occidentală fracţiunii UCD-UGS din Bun- Germane cere insistent să fie in preşedintele Consiliului de Mi N. S. Hruşciov şi liderii sin
vitat să participe la discutarea NICOSIA 15 (Agerpres). — niştri al U .R.S.S., a primit la
destagul vest-german prin care tuturor problemelor care se re După cum relatează corespon dicali americani au avut o con
el refuză să participe la confe feră la Republica Democrată dentul agenţiei France Pressc vorbire prietenească. •
rinţa la cel mai înalt nivel în Germană şi la poporul german. din Nicosia, arhiepiscopul Ma
tre Est şi Vest, Otto Grotewohl, karios, obţinînd 66,52 la sută 15 decembrie la Kremlin dele Reprezentanţii docherilor ame
preşedintele Consiliului de Mi In numele slăbirii încordării din numărul voturilor, a fost a-
niştri al R.D. Germane, menţio les ca preşedinte al Republicii gaţia Sindicatului internaţional ricani se află în Uniunea So
nează că participarea naţiunii internaţionale, al încheierii ţi C ipru; Ciprul va fT proclamat
LONDRA 15 (Agerpres). — decembrie Parisul, unde a dus germane la discutarea . tuturor Republică în luna februarie al docherilor şi muncitorilor din vietică de aproximativ 3 săptă-
tratative în problemele politicii problemelor care se referă la in nui tratat de pace cu cele două 1960. antrepozite de pe litoralul de ffiîni. Ei au făcut o călătorie
Vizita secretarului de stat ad comerciale ale ţărilor din Eu teresele sale, constituie un drept vest a l S.U.A. formată din Louis prin ţară, au luat cunoştinţă de
ropa occidentală şi S.U.A., ple- al său inalienabil. state germane şi al lichidării si Intr-o declaraţie făcută după Goldblatt — secretarul trezorier activitatea sindicatelor sovieti
junct al Statelor Unite, Dillon, cînd în Statele Unite pe calea alegerea sa în funcţia de pre ce şi au vizitat porturile Baku,
aerului. Interesele legitime ale popo tuaţiei anormale din Berlinul oc şedinte, arhiepiscopul Makarios
în Europa şi tratativele pe care rului german, subliniază Otto a declarat că-şi va pune toate
Conducătorii americani sînt Grotewohl în declaraţia sa trans cidental, guvernul Republicii serviciile în slujba poporului
le-a dus la Londra, Bonn, Bru neliniştiţi din cauza ascuţirii misă de agenţia ADN, vor putea care l-a ales. al sindicatului (şeful delegaţiei), Odesa şi Leningrad.
contradicţiilor economice între h examinate fără îndoială abia Democrate Germane va apăra
xelles şi Paris dovedesc profun- ţările din Europa, între ţările după ce reprezentanţii celor două -sat-
din Europa occidentală şi guverne germane vor lua parfe interesele naţionale ale poporu
da nelinişte provocată în S.U.A. îndeosebi din cauza împărţirii la rezolvarea tuturor problemelor lui german şi este dispus să ia La Paris s-a dessfiis « iu n s a
lor în două blocuri : aşa-zisa care se referă ia Germania.
de crearea în Europa a celor „piaţă comună" (Franţa, Germa Dacă Adenauer intenţionează să parte la o conferinţă la cel mai
nia occidentală, Italia, Belgia, refuze să participe Ia conferin înalt nivel.
două blocuri economice concu Olanda şi Luxemburg) şi aso ţa Ia ce! mai înalt nivel, deşi ea
va discuita probleme care se re
rente — „piaţa comună“ şi aso ciaţia europeană a comerţului feră Ia Germania, guvernul Re ordinară a Consiliului i . a T. 0 .
liber (Anglia, Suedia, Norvegia, publicii Democrate Germane va
ciaţia europeană a comerţului Danemarca, Elveţia/, Portuga acţiona' în numele cetăţenilor
lia şi Austria). S.U.A. se tem R. D. Germane şi a întregii
liber, creată recent din iniţiati ca constituirea acestor două Germanii şi va reprezenta sin PARIS 15 (Agerpres). — La „serioase greutăţi“ atunci cînd
blocuri închise să nu stînjeneas- gur interesele naţionale ale 15 decembrie s-a deschis.la P a
va Angliei. „După această vizi că cumva penetraţia mărfurilor poporului nostru. ris Sesiunea ordinară a Consi va ti vorba de stabilirea poli
americane pe pieţele europene. liului N.A.T.O. La lucrările se ticii acestei organizaţii pe anul
tă, scrie corespondentul din P a Lucrările Conferinţei siunii participă secretarul Depar viitor.
Gofmentînd tratativele duse de pentru utilizarea tamentului de Stat al S.U.A.,
ris al ziarului „Financial Times", Dillon, ziarul „France Soir“ izotopilor stabili Paraguay: F ro n tu l răsco alei Herter, miniştrii Afacerilor Ex După părerea presei america
scrie : „Oficial S.U.A. vor să e- s-au încheiat terne ai Marii Britanii — Sel- ne, greutatea principală este
Dillon s-a convins că pericolul vite o sciziune prea primejdioa wyn Lloyd, Franţei — Couve de legată de intenţia S.U.A. de a-i
să între cele două blocuri co LE1PZIG. — Sîmbătă au luat Murviile, Germaniei oacidentale sili pe aliaţii lor europeni în ca
discriminării iată de mărfurile merciale. In realitate, ele caută sfîrşit Ia Leipzig lucrările Con se lărgeşte — von Brentano, precum şi mi drul N.A.T.O. să majoreze chel
să preîntîmpine prin orice m ij ferinţei pentru utilizarea izoto niştrii Afacerilor Externe ai ce tuielile pentru înarmare. Secre
americane va creşte atîla timp" loace încheierea unor acorduri pilor stabili. La conferinţă au lorlalte ţări participante la ali tarul de stat al S.U.A. Herter,
comerciale europene, oare s-ar luat parte 180 eminenţi specia anţa militară atlantică. a declarat şi el acest lucru la
cit în Europa se va menţine sci putea întoarce împotriva lor“. lişti în frunte cu cunoscutul cer conferinţa de presă care a avut
cetător în domeniul izotopilor, Sesiunea va dura trei zile. loc înainte de plecarea sa la
ziunea“. Toate acestea, continuă înainte de a părăsi Parisul, profesorul Gustav Hertz, distins BUENOS AIRES 15 (Ager Se menţionează de asemenea Paris.
Dillon a fost primit de primul cu premiul Naţional şi premiul pres). După cum anunţă agen lupte în interiorul ţării Ia Car- Comentariile presei
corespondentul, „vor duce, pro ministru Debré şi de Pinay, mi Nobel. Au participat de aseme ţiile occidentale de presă fron zapa, situată Ia 130 km. de fron Middleton citează declaraţiile
nistrul Finanţelor şi Economiei. nea experţi din numeroase ţări. tul răscoalei din Paraguay se tiera argentiană. americane unui diplomat suedez la Paris
babil, la faptul că Washington După cum relatează agenţia Sarcinile conferinţei au constat lărgeşte necontenit în urma de care, după părerea sa, sînt ti
France Presse, în timpul con în găsirea de noi posibilităţi barcării în 8 puncte alb ţarii a Postul de radio al unităţilor WASHINGTON 15 (Ager pice pentru starea de spirit a
ul va ridica din nou chestiunea vorbirii lui Dillon cu Debré a pentru folosirea izotopilor sta unor unităţi formate din refugi de partizani a anunţat că în ul pres). — In articolele consacra membrilor europeni ai N.A.T.O.
fost reafirmată înţelegerea din bili în munca de cercetare ştiin aţi politici care au trecut fluviul timele 24 de ore au fosj captu te deschiderii la Paris a Sesiu „Noi, a deda.rat acest diplomat,
necesităţii soluţionării urgente ţifică şi dezvoltarea cooperării Parana venind din Brazilia. Alte raţi prizonieri din rîndul sol nii anuale a Consiliului N.A.T.O. putem să ne întemeiem politica
tre Franţa şi S.U.A. „în legătu şi schimbului de experienţă în-1 unităţi au intrat în zonele de daţilor lui Stroessner. Frontul u- precum şi a conferinţei şefilor numai pe situaţia reală. Or, ce
a problemelor comerciale euro ră cu necesitatea dezvoltării e- tre oamenii de. ştiinţă. graniţă cu Argentina. La 14 de nit de eliberare naţională a pu guvernelor S.U.A., Angliei, vedem noi ? că Hruşciov a vizi
conomice a Europei şi a lumii blicat la 14 decembrie o chema Franţei şi R.F. Germane care tat Statele Unite, că Eisenhower
pene". occidentale în genere şi a lărgi cembrie, după cum semnalează re adresată tuturor cetăţenilor va avea loc între 19 şi 22 de- intenţionează să viziteze Uniu
rii comerţului mondial". Pinay agenţia France Presse, unităţi paraguayeni cerindu-le „să se cemhrie, presa americană men nea Sovietică, iar pe viitor se
După cum relatează presa de partizani însumînd peste unească în lupta împotriva tira ţionează că există dificultăţi şi prevede o conferinţă la nivel
1.000 de oameni au făcut jonc niei şi să constituie comitete fricţiuni între membrii acestui înalt. In asemenea împrejurări
franceză, în cercurile influente ţiunea în regiunea Puerto Ca care să lupte pentru formarea bloc militar. Observatorii diplo putem oare să declarăm poporu
ballero (situată în faţa statului unui guvern democfatic provizo matici ai ziarelor de la Washing lui nostru că ne trebuie mai
din America creşte hotărîrea de brazilian Matto Grosso). riu". La acest front aderă pături ton, subliniază că Consiliul mulţi bani pentru a avea mai
tot mai largi ale populaţiei. Po N.A.T.O. va avea de întâmpinat mulţi soldaţi, mai multe avioa
a participa activ la tratativele Corespondentul agenţiei Asso trivit agenţiei Associated Press, ne şi mai m-ulte tancuri ?“.
ciated Press arătînd că guvernul cercurile politice latino-america-
dintre cele 6 ţări ale „pieţei co dictatorului Stroessner a inter
zis ziariştilor străini să pătrun ne subliniază că şi în rîndurile
mune“ şi asociaţia europeană a dă în zona de operaţiuni, rela
tează că din ştirile parvenite în' armatei există o situaţie încor
comerţului liber. Se exprimă pă oraşele de frontieră braziliene
s-a aflat că au Ioc lupte crînce- dată care ar putea duce Ia de
rerea că problemele relaţiilor ne la Encarnación.
clanşarea unei rebeliuni împotri
dintre acestea vor fi discutate
va lui Stroessner.
la apropiata sesiune a consiliu
lui ministerial al organizaţiei
colaborării economice europene
(include 18 ţări din Europa —*
N. R .), care va începe la 14 ia
nuarie la Paris. Statele Unite
sînt deosebit de neliniştite de
faptul că sciziunea economică
din Europa poate atrage după
sine o sciziune politică, ceea ce
va da în mod inevitabili o lovi
tură N.A.T.O. ---- ^
*
PARIS 15 (Agerpres)'. — l-a încredinţat pe Dillon că La începerea sesiunii N.A.T.O., cerînd aliaţilor lor
Douglas Dillon, secretar de stat Franţa va continua politica de mari eforturi materiale. War-
adjunct a.l S.U.A. pentru pro desfiinţare treptată a barierelor C o n siliu lu i N . A . T . O © hingtonul doreşte ca ţările mem
bleme economice, a părăsit la 14 bre ale N.A.T.O. să plătească
vamale. şi mai mult pentru întreţinerea
bazelor americane, instalarea de
-Jl 111,11 ¦ 1 •••••••*-------« » « » i « » , - ------- -------------- aerodroame şi alte construcţii
militare. Dar nu urmăresc oare
V A R IE TA ŢI MOSCOVA 15 (Agerpres). —• spulberat şi nu mai poate fi re de politica sa neabătută de coe S.U.A. să intensifice povara mi
Comentatorul agenţiei TASS, V. înviat. xistenţă paşnică, iar în ceea ce litară a partenerilor atlantici
„Payola“ — un nou Scandalul „Payola" a luat tarii In occident, şi presa a- Harkov, scrie : priveşte forţele militare ale pentru a îe slăbi economia şi
scandal „Made în S.U.A.“ asem enea proporţii incit şi în mericană a căutat' să furni El s-a prăbuşit asemenea unul N.A.T.O. se pare că ele nu sînt a-şi uşura în acest mod contro
acest caz congresul american zeze unele explicaţii. „New Sesiunea Consiliului blocului castel din cărţi de joc, deoarece chiar atît de „impunătoare". lul ? Contradicţiile economice
„Payola“ este un cuvînt re a fost nevoit să se seziseze York Times", scrie, de pildă, Atlanticului de nord, cate şi-a iniţiativele Moscovei au demon din N.A.T.O. justifică punerea'
lativ nou în limbajul aface instituind o comisie de anche că trei cauze au stat la ba început lucrările la Paris, se strat una după alta, chiar şi ce Actuala încălzire pe arena in acestei întrebări.
riştilor americani. El semnifi tă. Comisia a stabilit că „Pa za acestei m ăsuri: Unitatea prevede a fi furtunoasă. Presa lor mai neiniţiaţi în politică, cît ternaţională, a dezgheţat, fără
că noul scandal ce se adau yola“ este contrară prevede „avea prea puţină treabă in occidentală a scris mult în aju îndoială, pînă la temelii întregul După cum se anunţă, S.U.A.
rilor legii şi a ordonat pos Islan d a" : S.U.A. trebuie să nul sesiunii despre faptul că în valorează flecărelile despre aşa- fundament, şi fără aceasta şu intenţionează să ceară în cadru!
gă la seria numeroaselor turilor de radio şi televiziune facă econom ii; Relaţiile fi zisa „primejdie sovietică". Or bred, al acestui bloc militar. In sesiunii de fa Paris aliaţilor lor
scandaluri de care este plină de pe teritoriul Statelor Uni nanciare dintre personalul N.A.T.O. acţionează o grupare ganizatorii N.A.T.O. caută să numeroase ţări membre ale atlantici să renunţe ia „opti
in ultima vreme presa am e te să prezinte date complete militar american şi cetăţenii militară şi că această grupare folosească în scopurile lor şi un N.A.T.O. cercurile sociale şi po mism" în aprecierea evoluţiei si
ricană. islandezi — nu sînt deloc ar militară este ameninţată de cri alt argument. Ei afirmau că pu litice pun tot mai des în prezent tuaţiei internaţionale. Cu alte
cu privire la finanţarea pro monioase. terea „coaliţiei atlantice", „for întrebarea : de ce este nevoie cuvinte, ele ar dori ca termome
Prin „Payola" se înţelege gramelor lor. Unui post de ra ză. Actuala situaţie din N.A.T.O. ţa militară impunătoare" a de programe atît de costisitoare trul internaţional să înregistre
practica de a plăti sume de dio sau televiziune care prac Dacă primul argument al este probabil atît de gravă îneît N.A.T.O. ar constitui un factor de înarmare într-o perioadă cînd ze o temperatură mai scăzută.
bani prezentatorilor de discuri lui „New York Times“ pare ziarul „Libre Belgique", de pil de „reţinere" şi că aceasta, chi destinderea încordării internaţio
de muzică uşoară de la postu tică „Payola" i se poate re pe deplin valabil, cititorul a- dă, consideră că „numai inter purile, ar fi cea care determină nale poate deveni şi mai pro In timpurile noastre însă, cînd
rile de radio şi televiziune trage autorizaţia de funcţio merican se -va întreba, pe bu Uniunea Sovietică să promoveze fundă şi atotcuprinzătoare ?. De problema asigurării păcii este
pentru a-i determina să inclu nare. După cum remarcă în nă dreptate, de ce oare acest venţia unor forţe magice este în politica ei de pace. Această bază aceea, este uşor de înţeles tonul cea mai importantă problemă
dă în programul lor anumite ziar care priveşte prezenţa stare să restabilească armonia propagandistică a N.A.T.O. s-a trist al ziarului „Star" care se pentru omenire, aceste acţiuni
să ziarul „New York Times", trupelor am ericane in Islan între partenerii coaliţiei atlanti dovedit tot atît de nestabiiă ca plînge că viitorul N.A.T.O. este sînt anacronice. Din actuala si
discuri de reclamă, In m ajo această posibilitate este nu da sub prisma „treburilor" ce". Este posibil ca această a- şi nisipurile pustiului arab. In foarte incert. tuaţie mondială, din etapa con
ritatea cazuHlor sub orice ni preciere să fie întrucîtva exage prezent U .R.S.S., depăşeşte mult temporană a relaţiilor interna
vel din punct de vedere al ca mai „teoretică“, 'deoarece, de pe care le au de îndeplinit rată. Dar ce s-a întîmplat ? De S.U.A. într-o serie de domenii Dar ce măsuri întreprind fionale trebuie trase două con
lităţilor lor artistice. fapt, aproape toate posturile nu adoptă o atitudine simila ce trece acum N.A.T.O. printr-o din cele mai importante. Dar ea S.U.A. pentru a îngheţa întin cluzii. In primul rînd, N.A.T.O
ră In cazul altor ţări ? Pentru perioadă atît de grea ? Acest lu nu foloseşte nicidecum această sele spărturi produse de dezgheţ a devenit perimat şi nici o în
Ocuptndu-se de această a- de radio şi televiziune din „New York Times" va fi greu cru se explică prin factori de superioritate pentru a exercita în gheţurile Atlantice ? cercare de a-i insufla lorfe no
facere, ziarul „New York He S.U.A. şi-au însuşit această să răspundă ce altceva au de ordin atît internaţional cît şi vreo presiune asuora altor ţări. nu poate avea succes, in al doi
practică. făcut miile de soldaţi ameri naţional. Prcmmeriie sovietice cu privire Aceste măsuri sînt a*?t de pu fea rînd, calea coexistenţei pas
rald Tribune" scrie că întrea Ia dezarmare generală şî totală ţin originale îneît nici nu-ţi vine nice si a colaborării între state
ga atmosferă creată de ope Explicaţii cani de la zecile de baze ale Creînd N.A.T.O. acum 10 ani, nu sînt dictate nicidecum de să vorbeşti despre ele. Ele fac cu orînduiri sociale diferite este
S.U.A. din străinătate decît cercurile reacţionare au folosit slăbiciunea statului socialist, ci parte din acelaşi dictat care este
raţiunile de „lansare“ a cînte- şi „explicaţii“ să reprezinte o permanentă în scopurile lor mitul cu privire denumit cîteodată în Occident în în condiţiile actuale singurul lu
celor care atrofiază gustul cauză de încordare în relaţii Ia faimoasa „primejdie comunis mod plastic „politica bîtei". cru realist şi rezonabil. A mer
muzical al tinerilor ascultă Hotărîrea guvernului S.U.A. le internaţionale. tă". După cum se vede, reprezentan ge pe cealaltă cale, care duce
de a retrage din Islanda uni inevitabil la război, înseamnă a
tori, are un caracter nesănă tatea militară terestră arneri- ' Cu toate că unii politicieni, ţii S.U.A. vor să aplice această te opune intereselor majorităţii
cană a stirnit multe comen cum este ministrul de Război al tactică, între altele, în problema covîrsifoare a omenirii.
tos şi degradant. Bonn ului, Strauss, încearcă şi
acum să debiteze această năs redistribuirii cheltuielilor pentru
cocire perimată, acest mit s-a
Redacţia ţi administraţia ziarului: 8tr, 6 Martie nr, 9. lelelon: 188 j 189 j 75. laxa plătită in nimici ar con (orm aprobării Direcţiunii Generale P.f.l.R . nr. 23G.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
