Page 57 - 1959-12
P. 57
I Hr i\0yL'Oftată PROLETARI DW TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA !
mulsomUsmm 8 Din experienţa muncii
noastre (PaS- 2-a) 2
® Partidele comuniste
din Europa occidentală
cheam ă popoarele să lupte
pentru pace şi democraţie
(pag. 3-a) i
° Un nou suflu la se
siunea O.N.U.
Joi 17 decembrie 1959 4 pagini 20 bani (pag. 4-a).
Anul XI Nr. 1550
VA PREZENTAM; iM su ee& su h Ieri, In regiunea In sprijinul
îurnaîiştiior
Muncitori fruntaşi Cu planul anual îndeplinit oO0000O m itră
de la U. M. Cugir Pentru a veni în sprijinul
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la ate » 0 0 00 00 furnalişiilor, Comitetul de partid,
VIOREL HANŢ lierul de zonă C.F.R. Alba lulia a depus anul acesta eiorturi comitetul de întreprindere şi co
lăcătuş de întreţinere ta secţia ca- ( susţinute pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. 8 In contai anului 8 mitetul U.T.M. de Ia uzina
Izâne, depune multă sîrguinţă pentru! Desfăşurînd o însufleţită întrecere socialistă între brigăzi, a- 8 „Victoria" — Călan au iniţiat
întreţinerea şi buna funcţionare a ! plicînd cele mai judicioase măsuri tehnico-organizatorice, acest 8 o acţiune de colectare a fierului
agregatelor. colectiv şi-a îndeplinit cu 25 zile mai devreme planul anual la 1960 8 vechi. In această acţiune şi-au
producţia globală. In prezent, harnicul colectiv al atelierului adus o contribuţie însemnată
LEONTE FRĂŢILA de zonă C.F.R. Alba lulia lucrează în contul anului 1960. g Ieri, colectivul sectorului 8 tinerii din secţiile furnale, turnă
forjor, îşi depăşeşte în fiecare lu- torie, şcoala profesională cît şi
! nă planul cu 12-15 Ia s u tă .. Noi succese ale siderurgiştilor 8 I A al minei Lupeni şi-a 8 muncitorii din secţiile uzinei.
din Călan
CRISTACHE SATMA1AN 8 îndeplinit planul anual de 8 Cu acest prilej s-a colectat Combinatul pen
reglor, la sectorul meoanică. E- cantitatea de peste 150 tone fier tru industrializa
chipa ia oare este reglor obţine în 8 producţie pe anul 1959, ex- s vechi, care a fost pusă la dis rea complexă a Lucrările celei de &
fiecare lună succese de seamă în stufului de la Chiş- XX-a sesiuni
g trăgînd totodată primele g poziţia furnalelor. •- . I can i —Brăila. a Comitetului
Iiîndeplinirea planului de producţ IN CLIŞEU : Filtrele
g tone de cărbune în contul 8 apă ale combinatului. Erecutre al F. S. M.
0 anului 1960. 8
g Printre brigăzile care au 8 de
8 contribuit mai mult la rea- g
8 Uzarea acestui succes se g
8 numără cele conduse de 8
g minerii Vasite Feher, Ale- 8
Hotărîţi să dea patriei oît mai g xandru Poszto, loan Co- 8 în şedinţa din după-amiaza zi
multe produse siderurgice, mun
citorii, tehnicienii şi inginerii u- nu'lată a fost depăşit cu- peste 8 trodză, loan Jurj ş.a. 8 lei de marţi în continuarea dis
zimei „Victoria“ — Gălan des .32 procente. cuţiilor au luat cuvîntul tova
„fă.ş.o.ară o însufleţită -înt.recere. 8 IOAM CARPEN corespondent « răşii: Brutyo lanos, secretar ge
La semicocserie neral al Consiliului Central al
?8 Ansamblul artistic 8* L o c u i n ţ e noi Sindicatelor din R. P. Ungară,
In timp ce constructorii dau
zor pentru a grăbi lucrările la 8
8 „Darpana11 din India 8
Aseară a sosit în oraşul g
Aplicămd o seamă de măsuri teri- bateria a doua, carbofluid, co- Deva ansamblul artistic g Constructorii de pe şantiere te fiecare, în strada A. Vlaicu, Georges Vanhaute, secretar ge
nico-orgăînizatorice, folosind din 8 „Darpana" din India. In g le de locuinţe din oraşul şi 1 bloc cu 18 apartamente, în neral al Uniunii Internaţionale
1colivele care deservesc celelalte Deva au repurtat în acest an strada T. Maiorescu. Este în a Sindicatelor din industria chi
plin timpul de lucru, fumaliştii, două baterii de semicocsifieare cadrul turneului pe ca- 8 succese frumoase. Ritmul sus curs de predare şi blocul cu 31 mică, petrol şi similare, Agosti-
turnătorii şi lucrătorii semicoc- a cărbunelui muncesc cu multă ţinut de muncă mai ales din se- garsoniere din str. Filimon Sîr- no Noveila, preşedintele Fede
seriei au obţinut în intervalul hotărîre în vederea îndeplinirii re îl întreprinde in 8 .mostrul II aii acestui an a făcut bu. raţiei Sindicale Mondiale, se
de la 1-14 decembrie inclusiv, şi depăşirii sarcinilor de plan. posibilă terminarea şi darea în cretar general al Confederaţiei
¦realizări din cele mai frumoase. ţara noastră, ansamblul g folosinţă a unui însemnat nu De la începutul anului şi pînă Generale a /Muncii din italia,
Drept urmare, în perioada măr de . apartamente. fgnacy Loga Sovvinski, vice
Toate brigăzile cu planul 1-15 decembrie s-a produs cu „Darpana" va prezenta o acum, în oraşul Deva au fost preşedinte al F.S.M., preşedinte
depăşit 18,7 la sută mai mult semiccos. Astfel, numai în cursul lunii le Consiliului Central al Sindi
In fruntea întrecerii socialiste în regiunea Hunedoa- g decembrie s-au predat benefi predate oamenilor muncii un catelor din R. P. Polonă, Tju-
La sectorul furnale, datorită s-au situat tovarăşii Paraschiv ciarilor 3 blocuri a 6 apartamen gito, preşedintele Uniunii In
ridicării indicelui de utilizare a Bîrlădeanu. Iosif Lucaci. Ludo 8 ra două sp ectacole: unul 8 număr de 124 apartamente în ternaţionale a Sindicatelor mun
agregatelor, s-a reuşit ca în in vic Csibi, Toan Pricop, Nicolae citorilor agricoli şi forestieri, re
tervalul amintit să se depăşeas Pîs şi aIţii. In aceeaşi perioadă 8 în oraşul Hunedoara, as- 8 blocuri. prezentantul sindicatelor din In
că planul de producţie ou 9,5 planul la gudron a' fost îndepli donezia şi Gheorghe Apostoj,
nit în proporţie de 214,9 la sută. 8 tăzi 17 decembrie, şi unul 8 membru al Comitetului Execu
procente. Rezultatele cele mai tiv al F.S.M., preşedintele Con
frumoase le-au obţinut furnatiş- Echipe fruntaşe g în oraşul Deva, miirie, 18 g siliului Central al Sindicatelor
fii dş la furnalul nr. 1, recon din R. P. Romînă. '
struit. Aceştia şi-au îndeplinit Şi colectivul de turnători din g decembrie a.c. g
sarcinile de plan îh proporţie de uzină a obţinut rezultate bune *•
111,4 la sută. In mod deosebit în muncă. Astfel, la sortimentele 8 Înfiinţat, in anul 1948, 8
s-a evidenfiat brigada I-ă. tuburi, radiatoare şi cazane de Marţi au tpaî sosit în capita
încălzire centrală, planul a fost 8 ansamblul artistic „Darpa- 8 Z i J e s a !i a r i u lă, pentru a participa la lucră
Succese inimoase au obţinut îndeplinit în proporţie de 128,4 rile celei deLa XX-a sesiuni a
si fumaliştii de la fumatul nr. 157,3 şi respectiv 375,4 la sută. 8 na" desfăşoară o bogată 8 Comitetului Executiv a! Federa
2, remareîndu-se în special to ţiei Sindicale Mondiale, tovară
varăşii Marin Dumitru, Gavrilă S-au remarcat în mod deose 8 activitate pe linia păstră- g Sîmbăta şi luni, pe şantie tă, au primit salarii între 1.010 şii : Fernando Sanfi, membru al
bit echipele de turnători condu rul noului oraş muncito şi 1.722 lei. De asemenea, echi Comitetului Executiv al F.S.M.,
lovănescu, Crişam I. Mnrişcă. se de tovarăşii loam Mifinţoiu, g rii şi dezvoltării tradiţiilor g resc din Călan, s-a făcut plata pele de dulgheri conduse de secretar genera! adjunct al Con
Miron Cocîrlă, loan Roiănă, salariilor. După terminarea ore loan Ivonici şi Constantin Cris-
In prezent, toate echipele sînt Marin Budiu şi Emil Lîbich. g dansului popular şi clasic g lor de muncă, constructorii s-au tea au realizat salarii între 600
prezentat la nonnatorul şef pen
cu sarcinile de plan depăşite. IOSIF FEKETE 8 indian. 8 tru a-şi ridica salariile cuvenite şi 1.370 lei.
Totodată planul la zgura gră- corespondent pentru munca depusă. Echipa de zidari a lui Nico
8 Din program fac parte 8
Cum pe acest şantier în ul lae Bengescu, care se numără
8 dansurile „Kathakali", „T il- 8 timul timp munca s-a desfăşu printre brigăzile fruntaşe de pe
rat cu rezultate bune, construc şantier, a realizat, atît la neca-
g land", „Ras", scene din § lificaţi cît şi la calificaţi, sala
torii au realizat salarii frumoa rii care se ridică la suma de
8 „Gita govinda", „Yasovar- g 1.430 lei.
se. De pildă, constructorii din e-
8 man etc. a Asemenea salarii au realizat
chipa de instalatori condusă de şi alţi constructori de pe acest
In vizită 8
la Hunedoara 8 tov. Constantin Buzatu care a şantier.
8
8 realizat un indice de depăşire
In cursul zilei de ieri, la 8
a normei de lucru de 58 la su
Combinatul siderurgic din 8
o Hunedoara, a sosit o dele- g
g g aiie de activişti ai Uniu- g
g nii Tineretului Liber Ger- 8
8 man din R. D. Germană. 8
8 Membrii delegaţiei au vizi- 8
Bîoctm în construcţie 8 tat principalele secţii ale x P e ş a n tie r u l ía L ric íí Je pîine
g combinatului. g
In' momentul de: fală în ora blocuri se lucrează la coîrajul g In după-amiaza zilei de 8 n acest an la Brad a înce ne în 24 ore, va fi dată în fo federaţiei Generale a Muncii din
şul Deva sî.it atacate lu de la etajul II, la altul la zidă 8 ieri, membrii delegaţiei 8 put construcţia unei noi şi losinţă în anul viitor. italia; Medvedov Aii, membru al
crările de construcţie la un nu ria etajului doi, iar la al trei 8 s-au întllnit cu membrii bî- 8 mederne fabrici de pîine. Noua
măr de 151 apartamente. O ma lea. se toarnă placa la etajul I. 8 routui Comitetului orăşe- § In prezent, datorită ritmului Comitetului Executiv al F.S.M.,
re parte din acestea urmează ° nesc U.T.M. Hunedoara. g fabrică, care va avea o capaci reprezentantul Sindicatelor din
să fie predate beneficiarilor în susţinut de muncă, lucrările se Iran, Erkki, secretar generai al
cursul trimestrului I al anului „OOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC tate de producţie de 12 tone pîi- găsesc într-un stadiu avansat. Uniunii Internaţionale a Sindi
1960. 6 blocuri din cvartalul A. Lucrările la roşu au fost deja catelor lucrătorilor din construc
Vlaicu se găsesc în iaza de fini •»•fOSM>«“ terminate. Acum se lucrează la ţii, industria lemnului şi a ma
saj. Aici se lucrează la tencu finisările interioare şi instalaţii. terialelor de construcţii şi J.
m {fcenîm pmfmpm onşymmdulnlde De asemenea, se lucrează la ca Harustyak, cenzor al F.S.M.
ieli, parchetare, zugrăveli, insta sa portarului şi la drumul de
laţii etc. In stadii destul de a- ~ m fle s sr~ s—s i /n o si acces.
p r?r~ a IËrf—1 s g tis—.g
vansate sînt şi cele 3 blocuri
cu 24 apartamente din strada Reducerea consumurilor specifice m
Mînăstirii. La unul din aceste
SIDERURGIŞTII HUNEDORENI o Importantă rezervă interna Unii muncitori nu acordă atenţie calificării ucenicilor.
— Puştiule, pină terţnin piesa as ta, fugi şi adu-mi; un pachet'de ţigări,
Şi-au îndeplinit înainte de termen in expunerea Coleotivul sectorului 11 de la mina Petri la, sector de tine seînduri (margi
angajamentul de a realiza 40 milioane tovarăşului Gh. ret, deţinător al distincţiei „Casca de aur a tehnicianului“, a ni sau lăturoa-'
Gheorghiu - Dej obţinut anul acesta realizări din cele mai frumoase. Este sufi ie), apoi urma
Iei economii la plenara C.C. încă un rînd de
al P.M.R. din cient să amintim că acest harnic colectiv a îndeplinit pianul seînduri puse în
In urma hotărîrilor plenarei nei cocso-chimice s-a pus un ac 3-5 decembrie anual de producţie cu 40 de zile mai devreme şî a realizat eco cruce (tot di
C.C. al P.M.R. din iulie a.c., pri cent mai mare pe valorificarea recţional). La a-
vind ridicarea nivelului de trai a.c. se sublinia nomii la preţul de cost în valoare de circa 400.000 Iei, în spe cest fel de podi-
al oamenilor muncii, siderurgiş- subproduselor de cocs şi pe re ză că „Iniţiati- cial prin reducerea consumurilor specifice. re revenea un
tii combinatului din Hunedoara ducerea consumurilor in proce vele valoroase şi consum de mate
sul de fabricare a cocsului etc. metodele înain Publicăm articolul de faţă cu scopul de a face cunoscută rial lemnos pe
tate folosite în experienţa pozitivă acumulată de colectivul sectorului II al sector în jurul
şi-au sporit eforturile in vederea Acţiunile întreprinse de side- acest an pentru minei Petri la.
realizării de cit mai multe eco rurgişti in privinţa ieftinirii
nomii. Aproape in toate secţiile preţuhu de cost al metalului au obţinerea de economii peste plan de producţie din luna iulie to a 46 m.c. jumătăţi şi 100 m.c.
principale a început o muncă fost încununate de su cces:
susţinută pentru descoperirea şi pe întreg combinatul s-au reali dovedesc că există suficiente re varăşul loan Firoiu a propus cherestea. Potrivit propunerii to
punerea în valoare de noi rezer
zat în primele' 11 luni ale anu zerve interne care să facă posi să se renunţe la podirea cu varăşului Firoiu, în prezent po
ve interne. lui economii la preţul de cost bilă reducerea şi mai însemnată seîndură a abatajelor cameră şi direa se execută exclusiv cu ju
a normelor de consum la materii să se execute podirea cu jumătăţi mătăţi dispuse direcţional. Eco
In secţia furnale noi s-a mărit efectiv în valoare de 43.28S.000 prime şi materiale în anul 1960“. de lemn. Acestea din urmă sînt nomia de material lemnos este
. temperatura aerului insuflat in lei. Angajamentul reînnoit, la
furnale şi s-a îmbunătăţit reţe 40.000.000 lei economii supli Tot în expunere se acordă o a- mai ieftine şi oteră totodată mai de circa 4 Iei pe m.p. de podi-
ta de formare a şarjei ce se în mentare la preţul de cost a fost tehţie deosebită problemei redu multă siguranţă. Propunerea a tură. In afară de aceasta, lu
astfel realizat şi depăjit înain cerii consumului dematerial crarea prezintă mat multă si
carcă în furnal, treeîndu-se la te de termen. lemnos. După cum se ştie ex fost examinată de către condu guranţă şi simplitate.
fabricarea fontei cu mangan scă ploatările corbonifere sînt mari
zut. Toate acestea au dus la o La această importantă reali consumatoare de lemn .de răşi- cerea sectorului şi cu sprijinul O altă propunere este aceea
zare. contribuţia cea mai mare noase şi foioase. Şi. cum secto făcută de tovarăşii Kosma Fu
reducere simţitoare a consumu organizaţiei de s-a trecut nest şi Nicolae Păsărică, amîn-
la aplicarea ei !a toate grupele.
In ce constă propunerea şi care
lui de cocs şi de minereu de a adus-o colectivul secţiei furna rul II al minei Petrila a obţi sînt avantajele ei ? doi şefi de brigadă. Ea constă
nut în acest an succese grăitoa în exploatarea succesivă a ari
mangan pe tona de fontă. La le noi, care a obţinut prin redu re în această direcţie, mă voi Monografia de armare impu pilor abatajelor cameră, ă'vînd
strădui ¦să arăt principalele căi ne ca la exploatarea stratului 5, drept scop recuperarea unei
oţelăria Siemens Martin nr. 1 cerea preţului de cost in primele prin care colectivul acestui sec prin abataje cameră, să se exe părţi din materialul lemnos fo
tor a redus consumul de mate cute podirea abatajului înaintea losit în aripa mai avansată (ră
s-au înlocuit cantităţi însemnate 1 1 luni ' ale anului, peste rial lemnos. prăbuşirii, pentru a se realiza un
tavan artificial la atacarea fî- pirea jugurilor, picioarelor de lâ
de metal scump ce intră in com 14.650.000 lei economii.. In pri De la bun început trebuie să şiei inferioare. Înainte vreme jug şi brîurilor) şi refolosirea
spun că am acordat toată aten podirea se executa a.şozîndu-se lui în aripă rămasă în urmă.
ponenţa şarjei, cu deşeuri de mele 13 zile din luna aceasta,,în
fontă şi fier vechi. Prin. sporirea - secţia furnale noi, preţul de cost
indicelui de utilizare a - cuptoa- pe tona de fontă a fost redus ţia propunerilor tăcute de mun direcţional cu stratul şi paralel Ing. LIVIll FELEA
citori, tehnicieni şi ingineri în între ele, circa 5-6 jumătăţi de şeful sectorului II al minei Petrila
retor s-a elaborat cu aceleaşi con atît ia fonia cenuşie ¦cit şi la consfătuirile de producţie. lemn de 4 m. peste care se a-
şeza transversal un rînd de (Continuare în pag. 2-a)
sumuri de materiale, cantităţi fonta albă. Spre exemplu, în consfătuirea
mai mari de oţel. In cadrul uzi-- A. ZAHAR IE