Page 58 - 1959-12
P. 58
4
Pag. 2 sm u M m ' r m ^ m i r i u i Nt. 1550
PROBLEME ALE SFATURILOR POPULARE Să îmbunătăţim munca de educare patriotică
Din o p t a ţ i uncii la stre i i l i l
©omiteitelor executive' ale sfa In şedinţele ordinare ale co
turilor populare comunale le re mitetului executiv cît şi în se
vin sarcini multiple privind gos siuni căutăm să luăm în. discu PUBLICATE şi internaţionalistă a tineretului şcolar
podărirea comunei, educarea ţie cele mai importante proble
cetăţenească a oamenilor, rea me. Aşa de exemplu, -pe la în
Acţiuni lizarea planului economic, mun ceputul lunii septembrie am Recompense fără Lecţia — form ă de bază în educarea patriotică
de îm pădurire ca culturală etc. Pentru Gomite- luat în discuţie problema pregă anfecalcul
tul executiv al Sfatului popular tirii şi deschiderii anului de în şi internaţionalistă a elevilor
In toamna acestui an, co comunal Zam ducerea lă văţă mint în şcolile elementare,
mitetul executiv al Sfatu bun sfîrşit a acestor sarcini con apoi problema oampaniei agri Anul acesta predau pentru pri sat impresii adinei în sufletul m-am. folosit de ilustraţii şî
lui popular comunal Răchi- stituie o preocupare permanentă. cole de toamnă ş.a. Conside ma dată la clasele I-IV. încă de elevilor; ei au înţeles ce senti- planşe. In prezent mă pregătesc
tova, raionul Haţeg, a luat Trebuie să arăt însă că rezul răm că merită atenţie şi faptul In articolul „Recompense fără la începutul anului am căutat ment patriotic puternic a nutrit pentru a preda în cele mai bune
măsuri de mobilizarea ce tatele pe oare le-am obţinut .pînă că atunci cînd avem de rezolvat anfecalcul“ publicat în „Drumul această mamă, şi ce înălţător condiţii lecţia „Răscoala condu<
tăţenilor la acţiunea de în prezent se datoresc unei o problemă mai dificilă cerem socialismului“ nr. 1530 din 24 să formez şi să dezvolt la elevi este să te jertfeşti pentru patrie, să de Horia, Cloşca şl Crişan“,-
împădurire a terenurilor munci colective. Intre membrii părerea Cetăţenilor şi în pri noiembrie a.c., s-au criticat lip pentru popor atunci cînd situa- la care mă voi folosi de multe
degradate. Astfel, s-a reu comitetului executiv, spre exem mul rínda! deputaţilor. Gu aceş surile existente în activitatea ca sentimentul dragostei faţă de
şit ca în ultimele zile să plu, există o strînsă colaborare. tia ne consultăm în permanen binetului tehnic de la termocen
se planteze pe o suprafa Toate problemele privind bunul ţă. Iar rezultatele se văd în toa trala din Paroşeni. poporul nostru muncitor, faţă de
ţă de 16 hectare teren de mers al treburilor sînt discuta te acţiunile întreprinse pînă în
gradat din păşunea comu te mai întîi în şedinţe ale comi prezent. Ga ün rezultat al aces Colectivul de conducere al în clasa muncitoare şi partidul ei, ţia o cere. Cred că elevii nu vor materiale pe oare le-am putut
nală, un număr de 120.000 tetului executiv iar la realizarea tei munci colective este şi fap treprinderii analizînd cele cu uita niciodată cuvintele rostite; aduna cu prilejul vizitei făcută
puieţi de salcîm. In acest lor sînt antrenaţi toţi deputaţii tul că pe data de 5 decembrie prinse în articol, a comunicai faţă de marea Uniune Sovieti de ea. la Alba Iulla.
scop au fost prestate şi cetăţenii din comună. De ă- comuna noastră a îndeplinit redacţiei că problemele ridicate
peste 3.000 ore de muncă semenea, pentru o , informare planul economic la toţi indicii. au fost juste şl că s-au luat că. faţă de toate popoarele la Prin lecţiile de istorie la cla Prin studiul geografiei patriei',-
voluntară. In acţiunea mai operativă a oamenilor asu De asemenea, cu sprijinul cetă măsuri corespunzătoare în ve sa a IV-a am căutat să sădesc am căutat să înarmez elevii
de împădurire au fost pra sarcinilor ce le revin am in derea lichidării lipsurilor ară gărului socialist.
antrenaţi şi elevii şco trodus de curînd metoda ţinerii ţenilor s-au construit în comu tate. ou cunoştinţe privind bogăţiile
lii elementare din localita în fiecare dimineaţă a unor na Zam, care' éste complet cOo- Desigur că pentru educarea
te, care au plantat 2.200 şedinţe operative de comitet e- perafivizată, 4 saivane cu mij De Ia data apariţiei articolu
bucăţi puieţi. xecutiv. Aici, se stabilesc sarcini loace proprii, în satul Al- lui şi pînă în prezent, în cele patriotică şi internaţionalistă a
precise pentru ziua respectivă. măşel un cămin oultural, iar al două şedinţe de lucru ale colec
In mod deosebit s-au e- te 2 cămine culturale în satele tivului de inovaţii şi raţionali tinerei generaţii sînt metode şi şi frumuseţile patrie] noastre.-
videnţiat utemiştii Cornel Fiecare membru al comitetu- Tămăşeşti şi Godineşti. Cetăţe zări, au fost rezolvate toate do
Dăbuceanu şi Moise Popa, tului executiv, în afară de faptul nii comunei au răspuns cu en sarele care zăceau de luni de mijloace multiple, complexe. Eu
pădurarul Petru Oprines- că Răspunde în permanenţă de zile la cabinetul tehnic. De a-
cu, Olimpia Necş, loan tuziasm şi la chemarea comite semenea, în planul de măsuri voi arăta doar cîteva din pro Astfel elevii au ajuns la conclu
Ursu Roc şi Aurel Maidan. rezolvarea unei probleme cu ca tului executiv privind amenaja înaintat fiecărui şef de secţie,
rea unui pate, unde au prestat serviciului plan, serviciului con cedeele folosite în cadrul lecţi zia că puţine ţări sînt în lume
POMPILIU TAŞALA racter gospodăresc sau so cio numeroase ore de muncă vo
luntară. In toate aceste acţiuni tabilitate, au fost prevăzute mă ilor de citire, istorie şi geogra ' care să fie atît de bogate şi fru
Comasarea cultural, se mai îngrijeşte şi de un sprijin efectiv am primit din
partea deputaţilor Bujor Cră suri concrete privind obligaţia fie. în sufletul elevilor mîndria faţă moase ca' ţara noastră. Prin lec
cooperativelor activitatea ce se desfăşoară în- ciun, Pavel Aroadie şi alţii. Lecţiile de citire, prin conţi de trecutul glorios de luptă aii ţiile de geografie am căutat să
ca toate propunerile de inovaţii
meşteşugăreşti tr-o circumscripţie, de preferin EM IL FUR DU I nutul lor, sînt cele mai de sea poporului nostru care s-a ridicat arăt elevilor că regiunea' noa
preşedintele Corni telului executiv să fie ante şi post calculate,
Recent, la Casa raională ţă acolo unde este şi -deputat. al Sfatului popular comunal Zam mă mijloace pe care învăţăto cu vitejie de nenumărate ori stră, Hunedoara, esté una din
de cultură din Alba îulia conform regulamentului de ino
a avut loc şedinţa de co In acest sens se pot da ca e- rul le poate folosi începînd chiar împotriva ‘asupritorilor. Scene cele măi bogate şi frumoase re
masare a celor două coo vaţii. Totodată, în planul de
perative meşteşugăreşti din xemplu tovarăşii Ioan Tisan şi cu olasa I-a. Astfel, la clasele de vitejie din fupta poporului giuni ale ţării şi în acelaşi timp
localitate. In faţa a peste măsuri al metodicii de rezolva
300 cooperatori, tov. P e Irina Groapă, membri ai comi mai mici am căutat ca prin dis
tru Moisiuc din partea rea propunerilor de inovaţii s-au
U.R.C.M. Deva a vorbit tetului executiv, care acordă cuţii asupra lecţiilor cum au nostru sub Mircea Gel Bătrîn, cu un bogat trecut istoric.
despre importanţa comasă prevăzut termene precise în ce
rii celor două cooperative. o atenţie deosebită rezolvării fost „La ţară“, „Toamna“ etc. Ştefan Gel Mare, Ion Vodă, Mi- Pentru oa expunerile mele sa
priveşte referatul de specialitate
Din discuţiile celor care problemelor locale. să trezesc în elevi dragostea hai Viteazu etc. pe -care Ie-ăm fie cît mai sugestive,' m-am fo
au luat cuvîntul a reieşit pe care trebuie să-I întocmeas
că această măsură a fost faţă de sat, faţă de oamenii colmipletaf cu diferite lecturi' li losit de un album ce însumează
binevenită. Pe viitor coo că şefii de secţie unde urmea
peratorii vor avea posibi muncii, faţă de gospodăria agri terare, au rămas adine întipă o serie de fotografii din cele
litatea să realizeze econo ză a se aplica inovaţia. De a-
mii şi mai mari, contri colă colectivă, faţă de natură,
buind astfel la reducerea semenea, s-a prevăzut ca timpul
faţă de muncă. Cu prilejul aces rite în mintea copiilor. mai frumoase regiuni ăîe ţării;
de efectuarea calculelor de că
tei lecţii am dat elevilor exem Istoria patriei noastre este la fel ă-m folosit întreagă colec
tre serviciul plan să nu depă
ple de colectivişti fruntaşi care plină de exemple de. luptă vi ţie de tablouri editate de M.I.C.,
şească cinci zile.
au muncit zilnic pentru întări tejească -a poporului pentru o privind frumuseţile ţării noastre
Măsurile luate dovedesc că
rea gospodăriei cum sînt I. Dă- viaţă mai bună. Predînd lecţi şi vederi din staţiunile de odih
colectivul de conducere este ho-
nilă, C. Roman, Negri lă Petru ile „Răscoală de la Bobîina“ şi nă.
tărît să acorde toată atenţia re
ş. a. dintre care mulţi erau şi 1
părinţi ai elevilor. „Răscoala lui Gheorghe Doja“ Desigur că multe metode ş]
am căutat să cultiv la elevi un procedee se pot folosi în timpul
La olasa a II-a, o mare aten sentiment de legitimă mîndrie lecţiilor, metode pe care cred
faţă de popor şl deMonducătorÎi Gă colegii mei de muncă o să
ţie am acordat analizei lecţiei acestor răscoale, să arăt că in le împărtăşească în coloanele
diferent de naţionalitate,' fie ro- 'acestui ziar, iar eu o să le pri
„Mama Iui Ştefan ’ Cel Mare“. mîni sau maghiari, s-au unit şi mesc cu multă bucurie.
au luptat eroic împotriva boieri
Prin discuţiile purtate cu elevii, lor şi nobililor care îi exploa SILVIU CERCEA
învăţător“
le-am arătat că nu există mamă
să iubească altceva mai mult de-
cît pe fiul său şi că cu toate
acestea mama lui Ştefan Gel
Mare, cu toată dragostea sa pă
rintească, i-a spus : tau nemilos. Pentru a exempli Şcoala elementară din Brîznic,
Du-te la oştire, pentru ţară mori fica mai bine cele povestite, raionul Ilia
Şi-ţi va fi mormîntul încoronat
s t- ............ cu flori.
preţului de cost al produ zolvării tuturor propunerilor de Aceste cuvinte rostite, d e .ma
selor. După comasare coo
inovaţii. ma lui Ştefan Cel Mare au lă
perativa se va denumi -W -
„Mureşul". Ca preşedinte a Cînd atitudinea gestionarului
fost ales tov. Nicolae Buc- lasă de dorit
şeru, iar ca vicepreşedinţi
tov. Petru Beligăr şi Ion In magazinul sătesc din sa — Bine, tovarăşe, dar cinta
tul Lăsău, raionul Ilia, nu rare rul este stricat de cinci luni de
Măriută. ori se pot auzi discuţii de felul z ile ! — intervine cu reproş cum
MARIA BOLDURA
Pentru dezvoltarea următor: părătorul .
activităţii brigăzilor
— 15 kg. sare bulgări, tova — Asta nu te interesează pe
răşe gestionar. dumneata — t-o taie scurt, g es
Gestionarul losif Vasiu, stă o
clipă, se încruntă, apoi răspunde
repezit:
— Numai cu un sac de 50 kg.
sare, te pot servi. Cintarul cel
m are e stricat, iar cu cel mic nu
pot cîntări 15 kg.
-m -
artistice de agitaţie tionarul. Dacă vrei 50 kg. de sa
predate să fie însuşi Părăsind şoseaua principală tară au primit insigne de briga re e bine, dacă nu, să ne vedem
Casa regională a creaţiei popularete cit mai temeinic ce însoţeşte apa Streiului, după dier al muncii patriotice. Prin sănătoşi. N-am să stric bunătate
a organizat în ziua de 13 decembrieprofesorul de ştiinţe două ore şi jumătate de drum tre ei se află Dan Uăluşe, Urşic de cîntar de dragul dumitale.
a.c., la Haţeg, o consfătuire cu innaturale Sivan Maxi- din satul Pui, ajungi deodată Drăgănescu, Petru Barbu, Pe
structorii brigăzilor artistice de agitamilian de la Şcoala medie seratăin faţa unei privelişti cu totul tru Petea, Băluşe S. Ion, Dan — Atunci vă rog doi litri p e
ţie şi directorii de căm ine culturale dindin Sebeş, foloseşte mult materiadeosebite: o vale îngustă, străMarin ca şl alţii, care au parti trol.
raion. juită deoparte şi de alta de dea cipat Ia toate acţiunile între
lul didactic. luri stîncoase şi semeţe. Un pî- prinse, totalizînd fiecare peste — Ouă ai adus ? Oul şi litrul.
/ NScopul consfătuirii a fost de a an aIN CLIŞEU,l Elevii Cornel 0- rîiaş cristalin te însoţeşte pînă 200 ore de muncă patriotică. — N-am ouă, fiindcă n-am
U n sat cu tin e ri h a rn ic iliza activitatea brigăzilor artistice desus, pe un platou presărat cu nici găini.
pincaru, A. Saladea şi Elisabeia grupuri de case. Pe acest platou Şi pionierii şi şcolarii din sa
uagitaţie din raion. Stoica, primind explicaţii la o oră tul Fizeşti II au participat cu — Să-ţi cumperi găini. Dar
In cadrul consfătuirii, Casa raionalăde botanică. şi pe dealurile din jur, sînt răs însufleţire la diferite lucrări de dacă totuşi vrei petrol fără ouă,
de cultură din H aţeg a prezentat un firate casele satului Fizeşti II folos obştesc. Ei au ajutat la găseşti la cooperativa din satul
referat privind activitatea brigăzilor ar din raionul Haţeg. transportul scîndurMor pentru vecin, la Teiu.
tistice de agitaţie din raion.
Cetăţenii din Lăsău sînt. ne
t a sfîrşitul consfătuirii, brigada ar- dumiriţi. Ei nu pricep cum se
„ îistică de agitaţie din Dala a prezentat face că la cele două magazine
săteşti, ce aparţin de cooperati
—Redoucimerpeaorctaonntsăumreuzreilrovrăspinecteifrincăeun spectacol model. va din Dobra, există două feluri
de deservire ă cumpărătorilor.
De asem enea, ei nu înţeleg de
ce nu se iau măsuri faţă de ati
tudinea gestionarului losif Va-
siu, care lasă mult de dorii.
¦fiisa®-
(Urmare din pag. l-a) patroane fiecare, revenind un Acum doi ani, cînd 1Tvenit în noul gard al şcolii, la adunatul Pregătiri pentru festivaiu! bienal
consum de exploziv de 0,300 kg. Fizeşti învăţătorul utemist Ion nisipului pentru tencuială, au de teatru
Prin aplicarea ei la toate aba pe tonă, iar capse, o bucată pe Bălăceanu, organizaţia U.T.M. plantat pomi în curtea şcolii şi au
tajele cameră clin cadrul secto tonă. cuprindea numai 7 membri. Prin colectat sămînţă de mere pădu fn vederea participării la fes tive de teatru 38 au indus în popular raional, ma i trebuie să îă
rului II, s-a recuperat şi folosit munca dusă de tovarăşul Ion reţe. Pionieri ca Marîa Băluşe, tivalul bienal de teatru „I. L. repertorii piese noi. Aceasta este unele măsuri. Cele 43 cămine
circa 25 la sută din materialul Prin modificările aduse, con Bălăceanu. secretar al organi Ion Iscru, Cornelia Savu, Floa Caragiale“, oare va începe la 1 o realizare la oare activiştii cul culturale antrenate în concurs
-lemnos. sumul de exploziv nu a scăzut, zaţiei de bază U.T.M., ajutat rea Băluşe şi Andrei Hoalgă, ianuarie 1960, se fac pregătiri turalii din raion şi-au adus din nu reflectă posibilităţile din a-
dar a scăzut consumul de capse fiind şi de ceilalţi utemişti, or s-au dovedit a fi cei mai harnici. pe întreg cuprinsul ţării. Buna plin contribuţia. cea-stă parte a regiunii. Aici, fa
Acest procedeu a creat tot cu 33 la sută, ceea ce .reprezin ganizaţia de bază U.T.M. din reuşită a acestei acţiuni depin
odată şi posibilitatea de a grăbi tă o economie lunară însemnată. satul Fizeşti ÎI şi-a mărit rin- C. FLO RESCU de în mare parte de măsurile Legarea repertoriului de nece ţă de 74 cămine culturale exis
atacarea noii fîşii, reduoîndu-se duri Se cu încă 21 de tineri. In corespondent care se iau. sităţile locale a fost un criteriu tente în raion, mai trebuie să'
astfel timpul necesar pentru ă- In urma acestei raţionalizări primăvara acestui an, aceşti ti de care s-a ţinut seamă. Aşa, se ducă o muncă susţinută pen
dîn-cirea suitorului de la 6 la 2 se mai obţine de asemenea o e- neri au constituit o brigadă u- Noi secţii externe ale Una din problemele centrale de pildă, la Cărăstău s-a pus în tru m ărirea' numărului formaţii
schimburi. Sterilul provenit din conomie de manoperă de 33 la teinistă de muncă patriotică. şcolii populare de artă ale concursului este orientarea scenă piesa „Cei care rămîn sin lor de teatru care să fie cu
această operaţie nu mai blochea sută. Totodată reducerea numă repertoriului spre rezolvarea pro guri“ de L. Demetrius. Cu aju prinse în concurs.
ză rostogolul. El se poate depo rului de găuri mai aduce după Dacă vitele întovărăşirii zo din Petroşani blemelor economice, legate de lo torul acestei piese oamenii din
zita în aripă deja exploatată şi sine economisirea a circa 100 otehnice „Măgura" din satul Fi calitatea unde activează forma sat vor putea să lămurească a- Trebuie menţionat că nici
podită, iar rostogolul rămîne li m.c. aer comprimat la fiecare zeşti II vor avea, încă în iarna începînd din anul trecut, şcoala popu ţia artistică de amatori. Preocu numiite probleme legate de tran numărul recitatorilor şi citito
ber pentru cărbunele din cea puşcătură. Economiile realizate aceasta, un grajd mare şi căl lară de artă din Petroşani a deschis parea pentru orientarea reperto- sformarea socialistă a agricul rilor artistici antrenaţi în fes
laltă aripă. în perioada care s-a scurs, prin duros, dacă saivanul care se pe lingă unele case raionale de cultu riilor se poate vedea şi din ale turii. In satele Luncoiu de Sus tival nu este prea mare.
aplicarea acestor măsuri, se ri construieşte în prezent Va fi ră şi întreprinderi mai mari din regiu gerea unor piese de teatru noi şi Stela colectivele de teatru au
In primăvară acestui an, la una dică la circa 400.000 lei. terminat înainte de termenul nea noastră, secţii externe de calificare pus în scenă piesa: „Cremeua- In timpul scurt care ne mai
din consfătuirile de producţie, stabilit, iar cele 5 hectare de a instructorilor artistici de la forma apărute, aşa-cum sînt „Fata tatii le ştie pe toate“ de I. Gheşev. stă la dispoziţie, se pot înscrie
se discuta despre posibilităţile Mergînd pe linia aplicării pro păşune sînt curăţate şi îngrijite, ţiile tuturor genurilor de artă. în concurs şi alte formaţii de
sectorului de a reduce cheltuie punerilor făcute în consfătuirile dacă în livezile întovărăşirii au cea frumoasă“ de G. Destoinica, Formaţii de teatru oare şi-au teatru. Dacă sfaturile populare
lile legate de lucrările de puş- de producţie, vom urmări şi. în fost plantaţi amil acesta peste Aşa, de exemplu, au fost deschise ales bine piesele sînt şi cele
care. Gu acest prilej a reieşit că 1960 reducerea pe mai departe 200 pomi fructiferi, meritul re la Brad, Haţeg şi Cugir secţii pentru „Casa din livadă“ de M. Joldea, din Ţebea, Ormindea, Gnişcior, comunale vor înţelege să se
printr-o mai bună plasare a gă a consumurilor specifice de ma vine în mare măsură muncii de instructori de teatru. Blăjeni ş.a. preocupe îndeaproape de mobi
teriale, în special lemnul, aceas puse de tinerii din brigada ute- „Cei Care rămîn singuri“ lizarea unui număr' cît mai ma
urilor şi prin modificarea încăr ta fiind calea cea mal sigură de mistă de muncă patriotică. Recent, şcoala populară de artă din Pentru ca festivalul bienal
căturii pe gaură, se poate redu obţinere a noi economii Ta pre Petroşani a deschis la Sim eria şi O- de L. Dametrius, „Paznicul ste de teatru să se desfăşoare la ni re de artişti amatori în forma
ce numărul de găuri în front de In toamna acestui an, tinerii răştie încă două secţii Rxtarne pentru velul cerinţelor, Casa raională ţiile de teatru, festivalul de tea
la 24 la 16. După vechiul sistem ţul de cost. de traducerea în vi pergătirea de dirijori. lelor“ de T. Vornic şi altele. de cultură din Brad şi secţia de tru din raionul Brad va aduce
de puşcare se executau şi se în- brigadieri din Fizeşti II, pentru învăţămînt şi cultură a sfatului o contribuţie de seamă în ope
părcau 24 de găuri Cu cîte trei aţă ă hotărîrilor plenarei S.G. cele 4.000 ore de muncă volun A. PETRU Cercetând repertoriul formaţii ra de culturalizare a maselor.
corespondent
al P.M.R. din decembrie 1959. - lor de teatru din raionul Brad
vom vedea că din 43 de colec
