Page 59 - 1959-12

Nr. 1550
C2^SC825KSC2BOaSSESS3S^
IN ANUL VIITOR
Ce se va face în raionul
Se apropie începutul unui
nou an de muncă. Ca orice buni
gospodari, cetăţenii din raionul
Iiia îşi fac şi ei planuri pri­
vind telul cum vor munci pen­
tru înfrumuseţarea continuă a
comunelor. Astfel, în cele 88 a-
dtmări populare ţinute pînă a-
cum pentru votarea contribuţiei
voluntare, oamenii au chibzuit
bine şi au hotărît ca în anul
care vine să continue lucrările
de construcţie Ia un însemnat
număr de şcoli, cămine cultura­
le, să radiofice o seamă de sa­
te, să construiască poduri etc.
De pildă, cei 353.130 iei votaţi
în aceste adunări vor fi desti­
naţi pentru terminarea a 22 lo­
caluri de şcoli la Gurasacîa,
Roşcani, Vica şl în alte părţi,
cît şi pentru reparaţii generale
fa alte 5 şcoli din raion. De a-
semenea, tot din această sumă
se vor continua lucrările de con­
-H B -
Tinerii Nicolae Despoîu, 'revizor
de aparataj, Geza Gardo, mecanic
de proiecţie şi. Gheorghe Ispas, a-
ciistician, de la întreprinderea ci­
nematografică regională de stat
Hunedoara sînt fruntaşi in produc­
ţie.
IN CLIŞEU: Cei irei tineri veri-
ficind aparatele de proiecţie T-16
produse in ţara noastră desti­
nate noilor cinematografe care vor
lua fiinţă lă'sate.
Tineri muncitori
membri ai U. T. M.
Organizaţiile de bază U.T.M.
din secţiile uzinei „Victoria"-
Căian, îndrumate de către comi­
tetul U.T.M. pe uzină, desfăşoa­
ră o muncă susţinută pentru
atragerea celor mai vrednici ti­
neri muncitori în rîndul utemiş-
tilor. Datorită muncii desfăşura­
te, în luna noiembrie au fost
primiţi în U.T.M. 13 tineri, iar
în cursul acestei luni alţi 5 ti­
neri au devenit utemişfi. Prin­
tre ' cei primiţi în 'nodurile
U.T.M. se numără tinerii Con­
stantin Lozoveanu — turnător,
Paul Farcaş, şi Leontin Popes-
cu — lăcătuşi.
OOÇXXXXXXJCOOQOaOC^iXXXXXXXXXXXXXX^C'UCCXXiCOOOOüOOGCiOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSOC^OCOSCCOOOaOCOCCaOOOGQCO ®OOOîXXXX)OCXîCXXXXÎOOaXSOOC«€!iOOOOOOOOOOSXXXXXXXXÎOOa700tXX^(»XX30CX^CK»ÎOOOOTCO
’DIN PROGRAMUL B E
. 18 D EC EM B R IE ,1959
PROGRAMUL' 1 : 6,15 Emisiune pen­
tru sa te : Repartiţia după producţia ob­
ţinută — mijloc puternic de cointe­
resare a .colectiviştilor ; 7,15 Marşuri f
7,30' „Acordeonul vesel" — program
de muzică uşoară ; 8,30 Muzică popu­
lară rom îriească) 9,20 Muzică de es­
trad ă) 10,30 Traista cu poveşti : „Da­
că, aş avea' patru mîini“ ) 10,45 Cîntă
Ileana Constanfmescu j 11,03 Teatru
]ă microfon : „In sănătatea tinerilor" j
12,38 Muzică u şo ară] 13,05 Concertul
pentru pian şi orchestră de H aciatu-
ria n ) 14,30 Muzică uşoară din ţări prie­ noscut / LONEA: Săgeata albastră /
tene j 15,35 Program de melodii lău­
tăreşti ; 15,55 Arii şi duete din opere­
te ) 16,15 Vorbeşte M oscova I )' 17,45
Cîntece şi jocuri populare romîneşti )
18,05 Din m arile poeme ale lum ii)
18,35 Interpreţi de muzică uşoară care'
ne-au vizitat ţara ; 20,30 Jurnalul sa­
telor) 21,30 Din com oara folclorului
nostru ) 22,30 Concert de noapte.
PROGRAM UL I I : 14,30 Cîntecul
şi jocul popular în creaţia compozito­
rilor noştri ; 15,00 Concert de prînz j
16,15 Din muzica .popoarelor) 16,50
Curs de limbă rusă ; 17,30 Sfatul me­
dicului : Dieta şi medicaţia în hepatita
epidemică ; 17,35 Muzică uşoară so­
vietică ; 18,05 Program muzical dedi­
cat fruntaşilor în producţie din indus­
trie şi agricultură )' 19,00 Actualitatea
în ţările socialiste ; 19,40 M uzică uşoa­ pioniereşti, noutăţi despre rachete, snoave şi
ră de Radu Şerban şi lancy Kôrôssy )
20,20 Ciclul „Simfonii de compozitori
rom îni": 21,15 M uzică uşoară ]
21,45 Album artistic j 22,00 Muzică
populară roniînească ; 22,30 Moment
poetici, N icolae-L ab iş; 23,15 Concert
de estradă.' :
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
MO BSTBE V D LUH TflBB Partidele comuniste din Europa
occidentală cheamă popoarele să
strucţie fa 14 cămine culturale Cerc de radiofefegrsfişfi lupte' pentru pace şi democrafie
in satele Teiu, Boiu de Sus,
Brănişca, Tîrnăviţa etc., se vor 'omiietul organizatoric raional ^A.V.Ş.A.P. din H aţeg, a Ziarele au publicat recent un grabnică a conferinţei Ia nivel chemare. Se subliniază că uni­
construi 6 poduri, iar satele Uleş deschis un cerc de radio telegrafişti.' Cercul este frecven-
şi Căbeştl vor fi radioîicate. ! tat de un număr însemnat de tineri dornici de a-şi însuşi noi cunoş-, document de o mare însemnă­ înalt, eveniment care, după cum rea- forţelor clasei muncitoare
' tinţe folositoare. Un merit deosebit în buna desfăşurare a ac- (
Pentru buna desfăşurare a lu­ tivitâţij cercului de radiotelegrafist,i îl au instructorii Marcu Bo- tate internaţională care reflectă s-a subliniat în numeroase rân­ din ţările capitaliste în lupta
crărilor votate, cetăţenii din ra­ 'lea, Viorel Işvănescu şi Intze Daniel. Prin răbdarea şi pricepe- j
ionul Iiia s-au angajat în ca­ \rea cu care aceştia predau lecţiile teoretice şi practice, ad u c< grija deosebită a partidelor co­ duri, poate contribui î-n cea mai pentru destinderea internaţiona­
drul adunărilor populare să-şi 1un aport la buna pregătire a cursanţilor.
achite la timp partea ce Ie re­ 1 , ADRIAN, MANG muniste din ţările capitaliste mare măsură la destinderea în­ lă, împotriva „războiului rece“
vine din sumele contribuţiei vo­
luntare şi să sprijine în mod e- pentru pacea şi securitatea in­ cordării internaţionale, la' stabi­ are o mare însemnătate pentru
îectiv executarea acestor lucrări
prin muncă voluntară. In cadrul ternaţională, pentru încetarea lirea unei păci trainice în în­ pacea, mondială, pentru îmbu­
unei sesiuni ţinute de curînd,
deputaţii sfatului popular raional odată pentru totdeauna a. „răz­ treagă lume. Chemarea adresea­ nătăţirea condiţiilor materiale
s-au angajat să fie întotdeauna
alături de cetăţeni, să-i sprijine boiului, rece“.- Este vorba despre ză un apel vibrant oamenilor ale celor ce muncesc. Arătînd
în acţiunile lor, acţiuni care au
Eficacitatea emisiunilor locale Chemarea a 17 partide, comu­ cinstiţi de a-şi uni eforturile pen­ că scindarea forţelor muncito­
menirea să facă din satefe şi
comunele raionului Iiia locali­ niste din ,ţările ¦ capitaliste . ale tru rezolvarea realistă a proble­ reşti şi democratice a fost întot­
tăţi bine gospodărite.
P e lingă m aterialele obişnuite — ştiri, reportaje, Suleti-\ Europei pentru pace, democra­ mei germane prin încheierea deauna în folosul reacţiunii,-
TRAIAN CRIŞAN ne etc. — staţia de radioficare din oraşul Haţeg obiş- \
ţie şi unitatea forţelor populare. Tratatului de pace cu Germa­ partidele comuniste semnatare
deputat în Sfatul popular raional
lila 'nuieşte să transmită şi articole •critice ' la adresa întrepi'inderi- Ţinînd seama de actuala con­ nia', pentru recunoaşterea R. D. ale chemării subliniază că în
' lor, instituţiilor în activitatea cărora se mai ivesc unele lipsuri. junctură internaţională, cînd fo r -, Germane, pentru, lichidarea ba­ prezent este mal- necesară că
Nu de mult, la ora locală, a fost .criticat colectivul de re- ţe din ce în ce mai puternice se zelor militare de pe teritorii 'oricînd unirea forjelor poporu­
' dacţie al gazetei de perete „Cooperatorul" de la cooperativa „Ţa- pronunţă pentru o pace traini­ străine şi ă rampelor pentru lan­ lui.
că, pentru înlăturarea din viaţă
*ra Haţegului", pentru inactivitatea de care a dat dovadă. La popoarelor a războiului, această sarea rachetelor. M iluirea reprezentanţilor par?.
chemare are o semnificaţie deo­ fidelor comuniste din ţările Eu­
'scurtă vreme după transmiterea prin staţie a notei critice, s-a^ sebită, ea fiind o dovadă grăi­ Chemarea parii defor comunis­ ropei e o mărturie' elocventă ă
te din ţările capitaliste aîe Eu­ creşterii şi întăririi unităţii de
[procedat lă reconstituirea colectivului de redacţie şi au apărut| ropei arată oamenilor muncii
’articole proaspete. i toare' că, în mod incontestabil, c ă ,'în condiţiile existenţei capi­ monolit râ mişcării comuniste in­
In bucătăria restaurantului din H aţeg pereţii ¦erau afumaţi, partidele comuniste şi muncito­ talismului, Tuptă pentru pace ternaţionale, care se călăuzeşte
:maşina de gătit ş i tnjedorul de motorină,' defecte. Şi aici, după{ reşti militează în mod c o n s e c ­ trebuie strîns legată Cu lupta neabătut 'după principiile •învă-
vent pentru cele măi vitale idea­
icritica adusă în cadrul unei emisiuni la ora locală, lucrurile s-au luri ale popbarelor, pentru tra­ pentru democrafie, pentru satis­ túrfi mairxîst-leniniste. Chema­
ducerea în viaţă a celor mai
1schimbat în bine, în sensul că s-au făcut reparaţiile necesare, nobile ţeluri ale oamenilor mun­ facerea celor'm ai vitale şi im­ rea de luptă a partidelor comu­
cii.
)iar restaurantul şi bucătăria acestuia au primit un aspect co- perioase cerinţe ale"clasei mun­ niste, care exprimă cerinţele
In Chemarea partidelor comu­
;răspunzător, atractiv. niste din ţările capitaliste se citoare, ăle maselor largi popu­ clasei muncitoare, a fost primi*
Acestea sini doar cîteva exem ple din care rezultă că materia- lare. Schimbările pozitive surve­
nite în ultima vreme în situa­
;lele critice transmise la emisiunea locală a staţiei de radiofi- . iă cu satisfacţie şi aprobare de
\care din Haţeg, îşi ajung scopul. S1DONIA RUSAN ţia internaţională, subliniază către oamenii muncii din Eurcn
Mărfuri noi în magazine subliniază importanţa "deosebită chemarea, creează condiţii pro­ pa occidentală 'deoarece ea răs­
VUi aceste zile, magazinele oraşului Alba Iulia sînt încărca­ pentru apărarea şi consolidarea pice pentru rezolvarea acestor punde măreţelor idealuri de pa­
te cu tot felul de mărfuri. La magazinul de prezentare şi des- <
facere al U.R.C.M., de pildă, au intrat variate sortimente de îm- < păcii pe care o au recentele probleme. „Orice libertate poli­ ce, democraţie şi progres so­
brăcăminte pentru bărbaţi, femei şi copii. Acelaşi lucru s-a pe­ propuneri înţelepte aîe Uniunii tică, orice drept a j oamenilor ciali, idealului de luptă al maselor
trecut şi la magazinul de încălţăminte. In magazinul de desfa­ Sovietice cu privire la dezarma­ muncii trebuie apărat pas cu largi populare din întreaga lu­
cere a articolelor de menaj al O.C.L. Industrial au intrat apa­ rea generală şi totală, care au pas şi este necesar totodată să
rate de radio, maşini de spălat rufe, vase emailate etc. fost primite cu satisfacţie şi ă- iie intensificate necontenit acţi­ me.
Din aceste magazine, numeroşi muncitori îşi cumpără c ele < probare de către toţi oamenii unile pentru reînnoirea demo­ — K-, —O—
mai felurite articole. Muncitorul Gheorghe Bujor de la Iprocl- muncii din ţările capitaliste. craţiei. pentru întărirea ei, în
coop din Alba Iulia şi-a cumpărat in aceste zile o maşină clei Chemarea arată de asemenea că pofida tuturor duşmanilor“ — Ziare italiene despre
spălat rufe, Viorel Jeletecan, muncitor la fabrica de cărămizi din ' un rol de seamă are politica ex­ subliniază reprezentanţii parti­
Sîntimbru, si-a cumpărat un aparat de radio „Balacld“ etc. ternă promovată de către ţările delor comuniste. Printre măsu­ cercetările medicilor
unite ale lagărului socialist, po­ rile democratice preconizate a-
„ PETRU TOMA litică de coexistenţă paşnică şi mintim: formarea unor guverne romîni la Institutul
colaborare internaţională. In a- democratice, înlăturarea guver­
S-o i i l s în iţ o r â iiil agrozootehnic E moşi celaşi timp, partidele comuniste nelor dictatoriale fasciste care de Geriatrie
mai există în Spania şi' Portu­
în lupta pentru ridicarea con­ ma lecţie intitulată „Noţiuni ge­ grozootehhic, în G.A.G. şi înto­ arată că în ţările capitaliste sînt galia', libertate pentru partidele ROMA 16 (Agerpres). — Co
tinuă a producţiei şi productivi­ nerale despre viaţa plantelor". vărăşiri s-a organizat' şi un ci­ încă forţe considerabile care se comuniste din unele ţări ale Eu­ respondenţâ specială. Ziarele i-
tăţii muncii în agricultură, o Au participat tcţi cei 23 clu de conferinţe pe teme agro­ opun destinderii, care. încearcă ropei ' unde ac'estea au fost in­ taiiene continuă să se ocupe pe
importanţă m are'o au însuşirea cursanţi însorişi, zootehnice, conferinţe ce se ţin pe orice cale să învrăjbească terzise. Aceste măsuri democra­ larg de cercetările medicilor ro-
şi aplicarea metodelor agro­ la căminele cultúrate. Pînă în popoarele, să le aţîţe unul îm­ tice' deşi nu înlătură exploatarea tnîni de la Institutul de Geria­
In raionul Haţeg prezent., la căminele culturale potriva celuilalt. Sarcina princi­ omului de către om. înfăptuite, trie „Praf. Dr. C.I. Parhon" din
zootehnice înaintate, experienţa1, din satele Valea Lupului şi Ba- pală a tuturor oamenilor mun­ ele ar putea limita puterea şi Bucureşti în lupta împotriva bă-
ru. Mare, a fost expusă confe­ cii — se spune în chemare — mijloacele monopolurilor, ar trîneţii şi subliniază cu Interes
"fruntaşilor recoltelor bogate. In " In cursul săptămînii trecute rinţa „Lucrările solului". este aceea de a lupta din răspu­ spori autoritatea şi greutatea rezultatele obţinute în acest do­
această acţiune un rol de sea­ s-a ¦deschis învăţămîntul agro­ teri împotriva forţelor negre ale politică ' a oIâsef muncitoare, meniu de cercetătorii romîni. Zi­
mă îl are învăţămîntul agrozoo­ zootehnic de masă în majorita­ La G. A. C. din Lunca războiului, de a organiza acţi­ prezentînd astfel o însemnătate arul „II Tempo" publică astfel
tehnic de masă. . tea' gospodăriilor agricole co­ uni şi manifestări menite să deosebită. — după ziare ca „II Messagge*
Şi în raionul Brad s-au fă­ contribuie lă apărarea şi conso­ ro", „Giornale D’ítaíia", ,,Pae*
La G. A. C. din Iiia lective din raionul Haţeg. . La cut pregătiri intense în vederea lidarea păcii generale. Realizarea' unităţii clasei mun­ se" — un comentariu amplu dé
G.A.C. din Peşteniţa şi Ostrov bunei desfăşurări a învăţămîn­ citoare în lupta pentru pace, patru coloane în care reia date
tului agrozootehnic de masă. P î­ După cum se arată în Che­ democraţie şi progres — iată dlutr-o comunicare prezentată
Anul acesta deschiderea învă- ing. agr. I. Toma a expus lec­ nă acum, învăţămîntuil agrozoo­ marea partidelor comuniste din una din problemele majore ale Ia „Nobile Oolfegio Chimico’ —¦
tehnic a fost deschis în mai mul­ ţările capitaliste, eforturile par­ Farmacéutico“ din Roma, cea
ţămîntului agrozootehnic la gos­ ţia „Creştere^ animatelor — te gospodării colective printre tizanilor păcii, a tuturor bărba­ timpului nostru, căreia i se a- mal veche Instituţie medicală
care şi în cea din satul Lunca. ţilor şi femeilor, trebuie îndrep­ din íüme, de proî. dr. Ana As­
In şedinţa de deschidere, care
podăria agricolă colectivă din I- mijloc important de sporire a a avut loc în 9 decembrie, a fost tate spre convocarea cît mai cordă o atentie deosebită în ían.
predată lecţia „Folosirea chib­
lia a fost pregătită-cu mai mult veniturilor în G.A.G.“, la care zuită a pămîntutui şi introduce­ Prem iera operei „Război şi pace“ pe scena
rea asolamentelor raţionale". Au Teatrului Mare din Moscova
simţ de răspundere decît în a- au participat 34 cursanţi. In ca­ participat 30 colectivişti.
nii trecuţi. După ce s-a procu­ drul lecţiei au fost folosite e-
rat din timp materialul intui­ xemple din gospodăriile agrico­
tiv ca planşe, grafice şi mula­ le colective vecine care au ob­ MOSCOVA 16 (Agerpres). mentale sa lucrat aproximativ pusă pentru prima dată în sce-
T A SS-anu nţă: La 15 decembrie, trei ani. „Război şi pace“ este nă în anul 1946, la Teatrul Mic
je, precum şi .bibliografia nece­ ţinut venituri însemnate de la pe scena Teatrului Mare din prima operă a lui ProkbiiCv pu- de Operă din Leningrad. In a-
Moscova. a avut Ioc premiera să în scenă la Teatrul Mare. nul 1953, compozitorul ă termi-
sară, cursul agrozootehnic şi-a sectorul zootehnic. operei „Război şi pace“ de Ser- nat cea de-a doua variantă care
ghei Piokofiev. Pentru . punerea . Opera lui Prokofiev „Război şi stă la baza noii puneri în scenă
început activitatea în ‘ziua de 9 De remarcat este faptul că în în scenă a acestei opere monu- pace a fost oreata în anii celui a op’eirei „Război şi pace“.
de-al doilea război mondial şi
decembrie, cînd ing. Maria Bo­ raionul Haţeg, concomitent cu
ta, lectora cursului, a predat pri­ , desfăşurarea' învăţămîntului aS
mmh
ggggggvzvgggg PENTRU 24 O R E : ^A /sA A A A /W ^ A A A /W V W S A A A A A A /W W S A /^ A A A /W W W X A M /V
18 DECEMBRIE 1959 Vreme relativ rece cu cerul
mai mult acoperit, temperatura
DEVA: Cartea Junglei/ ALBA IU­ în scădere uşoară, ziua între 0
LIA: In toiul luptei/ Umbrela lui Sf. la plus 2 grade, iar noaptea va
Petru i BRAD: Soarta unui om; ccborî între minus 1 la minus
IL1A: Ultima primăvară/ ORAŞTIE 4 grad e; vînt slab din sectorul
Tatăl meu actorul/ Dany / HAŢEG nord-est şi est. Vor mai cădea
Dimineaţă mohorită; HUNEDOARA precipitaţii sub' formă de lapovi-
Pentru 100.000 de mărci/ PETRO­ ţă şi ninsoare.
ŞANI: Ultima aventură a lui Don
Juan/ Tamango; SEBEŞ: Grădinarul PENTRU URMĂTOARELE
spaniol / SIMERIA: Nevăzut... necu­ TREI ZILE.:;
ZLATNA: Alarmă la graniţă; TEIUŞ: Vreme schimbătoare cu tem’pe-
Nevăzut... necunoscut / BARU MARE: ratura staţionară.
Startul tinereţii/ APOI.DU DE SUS:
Cîntecul. matrozilor i CĂLAN: Pe a-
cclaşi drum.
PĂ RIN ŢI! PARTICIPANŢI
Vreţi să faceţi copiilor o surpriză plăcută ? ’Jucaţi cu încredere la concursul special Pronosport din 2 0 1
Cum paraţi-le
decembrie 1959, cu cît mai multe variante. Aveţi şanse de a ob­
„MABAZiK PENTRU PIONIER! Şl ŞCOLAR! 1000ÍC
ţine : 1
O publicaţie interesantă pentru pionieri
şi şcolari, în c a r e se găsesc; — unul saumai multe premii in bani
scesneie, poezii, povestiri în imagini, folclor vechi
şi nou, povestiri despre şcolari şi pionieri, schiţe
şi indicaţii pentru constructorul amator, cîntece
ghiciteri, curiozităţi, caricaturi etc.
Nu uitaţi:
„HÂGAZîhS PENTRU PIONIERI Şl ŞCOLARI 196011
De vînzare Ja debitele O.C.L. şi /a cooperativele — unul saumai multe premii în obiecte la „0“ rezultate'
săteşti.
— unul saumai multe premii în obiecte la tragerea supli-i
160 pagini colorate — 7 lei
menţară. i»
V W V W h/W N A A A A V V SA A /V V V W V SA A A A /V V V V V V V W V V N A -V V V V