Page 60 - 1959-12

Pa g. 4
AjJßXmeJuL ş lir l « jx L tin x a le s lu g • jx U im a le s iir i » ju ü jm & la ş t ir i
Şedinţa Comisiei de politică externă
a Marii Adunări Naţionale a H P .il
In ziua de 16 decembrie a.c.,
s-a întrunit Comisia de politică
externă a Marii Adunări Naţio-
. nale a R.P. Rotnîne sub preşe-
dinţ.ia tov. AAihai1 Cruceanu, pen-
tru a lua în "dezbatere apelul
Adunării Populare Supreme a
Republicii Populare Democrate
Coreene cu privire la unificarea
paşnică şi pe baze democratice
a Coreei.
Exprimîndu-şi adînca simpatie
pentru poporul coreean. Comisia
de politică externă a Marii A-
dunări Naţionale consideră că
lichidarea situaţiei anormale ca­
re s-a creat în Coreea, în urma
celui de-al doilea război mon­
dial, şi realizarea unui stat co­
reean unit, democratic şi inde-
pendent ar constitui o contribu-
10 ani de la darea în exploatare
sincrociclotronului de la Dubna
MOSCOVA 16 (Agerpres). —
TASS anunţă : S-au împlinit 10
ani de la darea în exploatare
a sincrociclotronului ~ accele­
rator de particule încărcate —
care funcţionează în labortorul
pentru problemele nucleare ale
Institutului unificat de cercetări
nucleare de la Dubna de lîn-gă
Moscova.
, In cei 10 ani care au trecut,
ou ajutorul sincrociclotronului
au fost studiate procese nuclea­
re cum sînt dispersia elastică a
protonilor şi nitronilor, genera­
rea mezonilor Pi; interacţiunea
mezonilor Pi cu nucleoni şi cu
nuclee atomice.- • . .,
¦Rezultatele acestor experienţe
au fost sintetizate în sute de
lucrări ştiinţifice apărute în pu-
S C UR T E ŞTI RI
BERLIN. — După cum anunjă a-
genţia ADN. în anul 1959 salariul u-
nui num ăr de 3 milioane de muncitori
şi funcţionari din R.D.G. a crescut cu tantul Liberiei la O.N.U. a anunţat că
aproxim ativ 1,1 miliarde m ărci.
RANGOON. — U Win Maung, pre-
şedinţele Uniunii Birmane, a dispus
dizolvarea Camerei deputaţilor cu în­
cepere de la 19 decembrie a.c. Potri­
vit ziarului „The Guardian“ guvernul
birman a hotărî! să ţină alegerile în
(una februarie 1960.
W V W W T N ^V V W V V W V W V W W W n/VW" 'AAAVVWWNWVVW>ArfVWVV>VVSAAAA/WWWVWVW'/W>/wA/WWVWWV\AC-/W\/V W V W /V V W V V W /V W V vA C /VW VW VW VW V i W W W W u
n „O.N.U. şi îndeosebi sesiunea
lT-a a Adunării Generale, spu­
nea' Silviu Bruoan, şeful dele­
gaţiei R .P. Romîne, în primele
zile ale lucrărilor, are de trecut
un exam en: va folosi ea oare
ace-ste posibilităţi care s-au creat
în lume trunsiorinîndu-le în ac­
ţiunile oonorete aşteptate de po­
poare, sau va rămîne în urma
noii dezvoltări în viaţa interna­
ţională dezamăgind speranţele
popoarelor ?“. Cîteva momente
caracteristice ale filmului lucră­
rilor acestei sesiuni confirmă
faptul că examenul s-a vădit a
fi deosebit de serios şi că dato­
rită eforturilor susţinute a marii
majorităţi a participanţilor, el
s-a soldat ou rezultate pozitive.
Intr-adevăr, pentru prima oară
după ani îndelungaţi de „război
rece" care îşi lăsau amprenta pe
activitatea O.N.U., coresponden­
ţii de presă au avut de mai mul­
te ori prilejul să anunţe în te­
legramele lor privind lucrările
Adunării Generale sau a unbra
dintre com itete: „rezoluţia a
fost votată în unanimitate“. A-
ceastă unanimitate, are o semni­
ficaţie cu totul deosebită dacă
amintim că ea a fost realizată
chiar în prima parte a activi-
tătii Adunării Generale în care
a fost definită ca principală pro-
blemă a sesiunii: problema de-
zarmării. Acest mare eveniment
a fost mai curînd un rezultat al
unor evenimente şi transformări
adînci în situaţia internaţională.
Trecută iniţial la locul 70 al
ordinei de zi a sesiunii, proble-
ma dezarmării' s-a plasai auto-
mat pe locul întâi cînd' N. S.
Hruşcjov, te .cuvîn tarea rostită
la tribuna O.N.U., a expus pro-
gramul sovietic de dezarmare
generală şi- totală. Nu greşim
dacă afirmăm că aceste propu-
Redacjla şl administraţia ziarului: «tr. 6 Marjie ar. 9. Telefon! 188 j 1891 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. I'.Î.R. nr. 236.320 din 6 noieiribrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — Deva
- DRUMUL SOCIALISMULUI (Mr. 1550
Divergente între participant»
la sesiunea de la Paris
a Consiliului N, A. T. O.
PARIS 16 (Agerpres). — In pronunţat pentru continuarea po vi-re la unitatea occidentală, ele
continuarea lucrărilor sesiunii liticii de militarizare au cerut în
C o n s i l i u l u i ministerial al acelaşi timp „readaptarea" pa<- se vor arăta Tipsite de realitate,
N.A.T.O,, în şedinţa din după-a* tului nord-atilantiic.
Poporul Paraguayan va continua lupta miaza zilei de 15 decembrie au dacă ţările membre nu-şi vor
pînă la lichidarea dictaturii luat cuvîntul miniştrii de Exter- Ministrul de Externe britanic,
ne ai aproape tuturor ţăriloi strînge rîndurile. „Cercurile con­
membre ale alianţei. In inter- Lloyd, de exemplu, care — a-
venţiile lor ei au susţinut în ge- ducătoare americane înţeleg prin
neral teza continuării şi intensi rată agenţia France Presse —
„s-a declarat de acord cu Her- „realierea" atlantică — după
licării pregătirilor militare. In ter pentru a se menţine efortul
BUENOS Aity-i» 16 (Ager- nală, înfiinţat în februarie 1959, acelaşi timp însă, după cum sub* N.A.T.O. în Europa“, a sublim- cum explică agenţia citată — o
preş) „Comitettfî Central al cuprinde membri ai partidelor: liniază agenţia France Presse at în acelaşi timp necesitatea u-
ţie importantă la consolidarea Frontului unit de' eliberare na- Comunist, Febrerist, Republican Intr-un comentariu, aproape toţi nor mai extinse schimburi cui* importantă sporire a cheltuieli*
păcii în lume. Menţinerea tru- ţională" din Paraguay a publi- Naţional, precum şi elemente miniştrii au recunoscut reaiita- turale şi a contactelor de orice
pelor străine în Coreea de sud catolice. tea destinderii intervenite în ul tel între ţările occidentale şi U- lor militare aie statelor vest- i
reprezintă principala piedică în cat un comunicat în care se tima vreme în relaţiile interna- numea Sovietică. Lloyd a apre-
calea unificării paşnice şi de- spune că „poporul paraguayan Agenţia United Press Inter­ fionale. Aşa se exjplică faptul că ciat de asemenea că diplomaţia europene.
mocratice a Coreei, un factor de nu va înceta lupta pînă cînd national relatează că, potrivit rnimeroşi vorbitori, deşi s-au a intrat într-o nouă fază, odată
încordare a relaţiilor înternaţio- actualul regim dictatorial îm­ unui comunicat al torţelor răs­ cu pregătirea conferinţei la ni- La aceste divergenţe, care în
preună cu maşina Iui de repre­ culaţilor, acestea au eliberat sa­ vel înalt între Est şi Vest şi că
nale. siune nu va fi complect lichi­ tele Hernandaris şi Itaguirî din „trebuie să se meargă înainte“. fond subliniază caracterul ana-
Comisia de politică externă a dat". districtul îguazed, capturînd o A-finisirui de Exter ne,al Canadei
a acordat de asemenea atenţie cronic al alianţei atlantice, se
Marii Adunări Naţionale a R.P- In comunicat se arată că mare cantitate de muniţii şi ar­ în intervenţia sa problemei de­
Romîne şi a exprimat convin ge- Frontul unit de eliberare natip- me. zarmării şi a recunoscut evolu­ referă şi ziarul francez „l’Huma.
ţia favorabilă a evenimentelor
rea că nobilele aspiraţii spre u- internaţionale de la ultimă s e ­ nite" care scrie la 16 decembrie
nitata naţională, independenţă siune de iarnă, de anul trecut,
şi pace ale întregului popor co- a Consiliului N.A.T.O. că „cu cît se depărtează perico­
reean vor găsi sprijinul sincer
al tuturor celor care doresc pa­ Totodată însă, reprezentanţii lul de război în actuala destin­
cea şi că se va putea trece unor guverne membre în
grabnic la aplicarea măsurilor N.A.T.O. cum ar fi Portugalia, dere internaţională, cu atît Sta'--
practice menite să asigure uni­ Luxemburgul — au vorbit în
ficarea Coreei pe baze paşnice spiritul „războiului rece", cerînd telor Unite le vine mai greu să-i
„menţinerea unui sistem militar
si democratice. solid". In acelaşi spirit a vorbit facă pe „aliaţii" lor să accepte
şi ministrul de Externe al Ita ­
Opinia publica internaţionala cere liei, Pelîa. ordinele şi exigenţele de ordin
eliberarea deţinuţilor politici
din Spania franchista De fapt însă, aşa cum au su­ politic, militar, financiar, eco­
bliniat agenţiile de presă occi­
dentale, încă din prima zi a s«- nomic ale Washingtonului"...
stenii au ieşit la iveală diver­ •f
genţele care dezbină aşa-zisa
PARIS 16 (Agerpres). După cele mai dramatice ale războiu- cratice. In ciuda acestui fapt, O declarajie
„unitate atlantică". Selwyn provocatoare a lui
cum transmite agenţia France lui civil din Spania continuă să guvernul spaniol nu ia în consi- Lloyd însăşi în declaraţia sa a
G. Meany
subliniat că „există desigur di­
Presse, 30 de temei spaniole au subziste : Menţinerea în închi- deraţie protestele care vin atît NEW YORK 16 (Agerpres).
vergenţe". Agenţia americană — TASS anunţă : îndată după
trimis preşedintelui parlamentu­ sori şi în exil a cîtorva mii de din interiorul ţării cit şi din ex- Associated Press scria de ase­ înapoierea sa din Europa de la
congresul Confederaţiei Interna­
lui o petiţie care poartă aproxi­ democraţi spanioli terior, continuînd persecuţiile, a- menea, recunoscînd realitatea ţionale a Sindicatelor Libere,
acestor divergenţe că, chiar dacă preşedintele AFL-'Î-IO, G. Mea-
blicaţii sovietice şi străine, pre­ mativ 15.000 de semnături si în In legătură cu aceasta ziarul ru-neînd în închisoare numeroşi „în şedinţa de deschidere se vor ny, a făcut o deciAra1i>i provo­
cum şi în referate prezentate la care se cere „amnistierea sutelor francez „1 Humanité arată că cetăţeni de diferite concepţii, auzi obişnuitele declaraţii cu pri- catoare în care s-a pronunţat
conferinţe internaţionale. de prizonieri politici condam­ împotriva încheierii acordului
naţi la pedepse .variind între 10 „mii de persoane ^din întreaga tratîndu-i ca în timp de război, sovieto-american cu privire la
Prof. Venedict Djelepov, di­ şi 20 de ani închisoare". lume îşi manifestă calda soli- jn faţa tribunalelor de război,
rectorul labortorului pentru pro­ claritate cu spaniolii închişi sau fără nici o posibilitate' de apă- efectuarea unor schimburi în-'do­
blemele nucleare, a arătat că în Preşedintele Parlamentului, exifaţi pentru ideile lor demo- rare".
cei 10 ani în laborator s-a for­ Esteban Bilbao, menţionează a- menii ie ştiinţific, tehnic şi cul­
mat un mare grup de fizicieni
tu înaltă calificare. genţia citată, a respins această tural, care fusese semnat la
Cu peste 3 ani în urmă, acest petiţie. ,, Moscova la 21 noiembrie.
laborator a fost încadrat la In­ Astfel de petitii au mai fost Supravieţuitorii Auschwitzului (Oswiecim)
stitutul unificat de cercetări nu­ Acest lider sindical al S.U.A.
cleare şi în prezent -acolo lucrea­ trimise ministrului de Justiţie în protestează împotriva intenţiei de amnistiere
ză împreună cu fizicieni şi in­ luna iunie, dar şi ele au rămas a fost nemulţumit îndeosebi de
gineri sovietici, speoialjşti din pasajul în care se arată utili­
alte ţări socialiste. fără rezultat. a criminalilor de război
Trei miî de personalităţi ’din tatea unui schimb de delegaţii
Mai multe centre ştiinţifice
din Anglia, S.U.A., Franţa, In­ Franţa s-au întrunit în sala Ple- BERLIN 16 (Agerpres) TASS a luat atitudine împotriva inten- Sindicale între Uniunea Sovie­
dia- Şi din alte ţări fac schimb tică şi Statele Unite.
de informaţii ştiinţifice cu labo- yel din Paris, adoptînd în una­ anunţă : Comitetul Internaţional ţiei anumitor cercuri din Gér­
ratoruf pentru problemele nu­
cleare de la Dubna. nimitate un ape! în care se a- ai foştilor deţinuţi din lagărul mania occidentală de a acorda
rată că „una din consecinţele de concentrare de Ia Oswiecim amnistie generală criminalilor
de război nazişti. Luînd cuvîn­
Penetraţia monopolurilor americane în tul Ia o conferinţă de presă Ia
Frankîurt pe Main, Hermann
„Tragedia diplomaţiei americane
ţările „micii Europe“ Langbeim, secretarul general al
comitetului, a subliniat că îm­
Cartea profesorului american Wiliams
NEW YORK 16 (Agerpres). nor societăţi legate de întrepr-m- potriva încercărilor de a reabi­
— Monopolurile americane au deri vest-europene. lita pe 'criminalii de război 'trei NEW YORK 16 (Agerpres). eşecul acestor încercări politicii
In editura newyorkeză „World S.U.A. „formulată pentru a co-
pus la punct planuri de inten- Un alt uriaş al industriei a- buie --să ducă ' O' fuptă"hotărttă Publiisching“ a apărut „Trage- respunde necesităţilor capitalis-
dia diplomaţiei, americane" de mutei monopolist“ şi face un is-
siiicare a penetraţiei în cele 6 mericane „General electric", •stu- nu numai persoanele care au
NEW YORK. —' Intr-o declaraţie ţări ale „micii Europe“. diază o serie de combinaţii fi- fost persecutate de nazişti, ci în­
făcută reprezentanţilor presei la 15
decembrie, Charles T. King, reprezen­ După cum relatează organul nauciare pentru importante par- tregul popor german. H. Lang­ profesorul universitar Wiiliam toric ai acestei' politici numită
beim a comunicat că la Oswie- Appleman Williams. Cartea lui , „politica uşii deschise“, astfel
grupul ţărilor africane reprezentate la rnarii finanţe americane „Wall ticipări la obiective industriale cîm, care a fost cel mai mare
O.N.U. se va întruni de urgenţă pentru lagăr de exterminare, au fost
a discuta represiunile autorităţilor sud- Street Journal“, „Du Pont de din Franţa şi Belgia. înregistraţi 405.000 de deţinuţi, Williams este un studiu a ceea cum a fost aplicată faţă de Cu­
africane împotriva populaţiei de culoa­ dintre care au rămas în viaţă
re ¦din Africa de sud-vest. El a făcui Nemours“ cel mai mare trust Şi alte societăţi americane doar 60.000 de oameni. Dar nu­ ce el numeşte „supremul para- ba, Fillipine şi China, înainte
de asemenea cunoscut că intenţionea­ m ărul deţinuţilor gazaţi sau dox al istoriei americane", în- şi după cele două războaie mon-
ză să ceară convocarea Consiliului de chimic american, se află în frun- mai mici — afirmă „Wall Sire- arşi în acest lagăr de concen­ ţelegînd prin aceasta faptul că dîa/le, precum şi în perioada
securitate pentru discutarea situaţie!
create. tea acestei ofensive. Acest trust . et Journal“ — au elaborat pla- trare, ale căror nume şi naţio­
nalităţi n-au fost stabilite, este
a început construirea de uzine nuri de penetraţie economică în deşi Statele Unite se găsesc „în „războiului rece" pînă în ajunul
oulmea puterii lor“ totuşi „ele Conferinţei de la Geneva a mi-
în Olanda şi Belgia şi a înche- . ce'e ^ -U’ ale pieţei europene eşuează tot mai mult în stră- niştrîlor de Afaceri Externe,
l.at. acord,uri. cu &grupruri. m.4 d,u-s- vcoi.i.mt.ourin.i.e. amA,cesl,at fcarp1etşt,evrăeaduccoensii.n- duinţele lor de a inspira, condu- Politica „uşii deschise“, ara-
triale franceze, precum şi alte derabrlă' a fluxului- de capital ce şi reforma lumea , după pro- tă de asemenea autorul; a dus
combinaţii prin intermediul u- american în Europă occidentală. de aproximativ 4.000.000. p.nul lor chip. Autorul atubuie direct l.a politica „de pe poziţii
de forţă“ a lui Acheson şi Dul-
les şi ă influenţat de asemenea
U d nou suflu la sesiunea 0. N.U. cu S.U.A. continuă să împiedi­ planul Marshall şi doctrina Tru-
ce participarea la lucrările man.
O.N.U. a uneia din cele mai
mairi puteri a lumii, Republica „Un număr cresoînd de ameri­
Populară Chineză, aducînd as-t- cani, scrie Williams în ultima
parte a cărţii sale, au început să
neri logice şi conorete, care res- să agraveze ci să îmbunătăţeas- Moditicarea în repartiţia lor- o oonferinţă la cel mai înalt fel un serios prejudiciu însuşi se alăture milioanelor de oameni
din restul lumii care afirmă fap­
pectînd interesele tuturor popoa- că relaţiile între ţări, se pot găsi ţelcr pe arena mondială, esie nivel a statelor balcanice pen- prestigiului internaţional al a- tul elementar că omul se naşte
relor, indică drumul spre înfăp- căi spre acorduri reciproc avan- îr primul rînd o urmare a ereş- tru lichidarea încordării în a- cestei organizaţii. Din această în vederea unor eforturi mai rod­
nice deoît războiul rece... Se pa­
tuirea păcii au. imprimat o a- tajoase. terii vertiginoase a ponderii ţă- ceasta regiune. La această se- cauză, O.N.U. continuă să nu re că Dulles nu şi-a. dat seamă
de faptul că ducea o politică ca­
numită orientare întregii sesiuni. Participanţii la sesiune au a- rilor socialiste. Această reaiita- siune, ţara noastră a formulat oglindeaiscă în mod real situa­ re devenise negarea spiritului
uman“.
O imensă contribuţie a avut-o vut o atitudine constructivă în te şi-a găsit o deplină reflecta- propuneri însemnate printre ca- ţi-a pe glob, aşa cum se prezin-
-ffi-
atmosfora generală creată de soluţionarea şi a altor probleme re în desfăşurarea celei de-a r e : elaborarea unui vast pro- tă de fapt. Aceeaşi politică mi-
vizita lui N. S. Hruşciov în c a : folosirea paşnică a energiei 14-a sesiunia Adunării Gene- gram de acţiune în cadrul oapă a puterilor occidentale a
S.U.A., care a constituit un în- atomice şi încetarea experienţe- rale.Un exemplu tipic în aceas- O.N.U.* pentru propăşirea eco- împiedicat înfăptuirea principiU-
ceput al îmbunătăţirii relaţiilor lor nucleare, stimularea inter- tăprivinţă îl oferădelegaţia riomică a ţărilor slab dezvolta- lui repartizării geografice jus-
dintre aceste două mari puteri naţională a cercetărilor ştiinţifi- R.P. Romîneoare, a făcut sim- te,-iniţierea unor măsuri de coo- te în alegerea diferitelor orga- Guvernul de la Bonn
propune Olandei
de oare depinde într-o măsură perare internaţională în dome- ne de conducere ale O.N.U., a să colaboreze la
atît de mare cauza păcii. Timp niul dezvoltării industriei petro- dus la folosirea în repetate rîn- fabricarea avioanelor
militare
de 3 săptămîni, problema dezar- > Iifere în aceste ţări. duri a sesiunii pentru învenina-
mării a fost dezbătută în fel şi
Aprobarea largă de care s-au rea atmosferei internaţionale,
chip şi cu acest prilej şi-au spus bucurat aceste propuneri s-a ex- Prin maşinaţiuni de culise, anu-
cuvîntul delegaţii a peste 60 de primat în votul unanim obţinut mite delegaţii occidentale au
ţări care în majoritatea covîr* de rezoluţiile respective în Adu- . impus discutarea la această se- BONN 16 (A gerpres). Referindu-se
şiloare au sprijinit ideea dezar narea Generală. Alături de de- siune a unor probleme artificial la ştiri din cercurile diplomatice de
mării generale şi totale. legaţia Cehoslovaciei, delegaţia create ca cea „ungară“ şi cea la Paris, ziarul „Die W elt“ anunţă -că
ţita prezenţa^ Republicii 1 opu- ţgrjj no,astre a fost coautoarea a „Tibetului“ ; chiar agen-
Atît discuţiile generale oît şi ce în domeniul cancerului, şi lare Romîne în tot cursul celor re20,].llţiej referitoare la aplica- ţia Associated Press reou- G erm ania occidentală ă propus- O lan­
adte probleme care frământă po- trei luni de^ activitate a sesiu- rea consecventă a principiului
cele duse în comitetele speciali­ poarele din toate ţările. noaşte că „dezbaterile pri- dei să organizeze producţia in comun
nii. Delegaţia R. P. Romîne a reprezentării echitabile a tutu-
zate ale Adunării au oglindit, admirabil exemplu al po- acţionat în cele mai importante ror regiunilor geografice în a- lejuite de aceste chestiuni a avioanelor militare de tip „Starfi*'
„d„u„p„ă cum _r_e_m__ar_că un _z_ia_r_i_st sibilităţii de colaborare în ca- au readus pe tapet limba-
occidental, Wiiliam Gatis de la ghter“ după licenţa americană. In cer­
Associated Press, „spiritul de drul O.N.U. a fost adoptarea probleme ale ordinei de zi şi a legarea preşedintelui Adunării julrăzboiului rece“. Zarva ridi- curile informate se declară de ase­
conciiliere de lă Ga'mp David rezoluţiei cu privire la folosirea avut numeroase iniţiative con- Generale. Comitetul de tutelă a cată în jurul lor a avut soopul menea că R. F. Germană este dispusă
oare a luat naştere în convor- paşnică a spaţiului cosmic. forme politicii de pace promo- adoptat rezoluţia R.P.R. cu pri- bine determinat de a abate a- să colaboreze la această producţie de
birile dintre N. S. Hruşciov şi vire la dezvoltarea învăţăminte- tenţia sesiunii şi opiniei publice
D. Eisenhower". Principiul Sesiunea Adunării Generale vată de st.atul „nostru de demo- lui primar în teritoriile n’eauto- de la problemele cu adevărat ac- război şi cu alte state vest-europene
din toamna anuuii 1959 a avut craţie populara. Alegerea con- cointeresate.
coexistenţei paşnice a fost' re- în ea ceva nou,^ deosebit, şi a- ducătorului delegaţie^ ca vice- nome aflate sub tutela O.N.U. tuale şi de a împiedica O.N.U. Totodată, Germania occidentală ă*
cunoscut într-o măsură tot mai ceasta se leagă într-o mare ma- preşedinte al Adunam Generale Suflul nou, proaspăt care s-a să devină efectiv un organ al pare ca concurentă a Franţei care
mare de diferiţi oameni de-stat sură de schimbarea substanţială a vădit^de la început^aprecierea _r_e__s_i_mţit de-a lungul întregii se- colaborării internaţionale, un caută să aducă pe piaţă vest-europea-
occidentali. Siliţi de tendinţele a raportului de fo.te pe plan acordată R. P. Romîne intr-un şjunj nu a reuşit însă, din pă- factor activ de normalizare a re- nă avioanele sale militare de tip „M i­
noi care se conturează pe plan mondial. A crescut importanţa for internaţional. Cu deosebită ca,ţe sa topească unele reziduri laţiilor internaţionale, ra ge“. ’
.mondial' să aprecieze mai lucid . U rilor Asiei^şi Amici: în viaţa vigoare reprezentanţii noştri au importante ale „.războiului rece“ In Organizaţia Naţiunilor U- După cum' "anunţă ziarul ..Die W e lt".’
situaţia, ei au' început să reiutn- internaţională, ele au început să sprijinit în euvîntările lor planul care ali avut menirea să împot- nite gheaţa „războiului rece“ se Olanda este dispusă să prefere propu­
¦ţe la vocabularul depăşita! „răz- joace un rol tot mai mare te sovietic de dezarmare, au luat moţească lucrările.' topeşte mai lent deoît pe întinsa nerea vest-germahă.
boiului rece*. Sesiunea a conter- O.N.U. Delegaţiile lor s-au do- atitudine în favoarea rezoluţii- Multe fapte de la actuala se- mare internaţională care o în- Autorităţile militare de la Bonn aU
mat că, atunci cînd delegaţiile, vec-jj prjn adtivuătea depusă la lor privitoare la interzicerea ex- siune dovedesc că mai există conjoară. Pentru a răspunde Kotărît pînă în prezent să achiziţione­
tentative primejdioase împotri- speranţelor pe oare popoarele
reprezentând state _ cu orânduiri SP,sjt;jie adepţi înFăcărati ai pă- perienţelor cu armele nucleare, ;va procesului de îmbunătăţire şi le pun în ea, O.N.U. va tre- ze pentru Bun.deswehr 670 de avioane
sociale diferite, sint hotarite sa a situaţiei internaţionale, pentru bui să-şi adapteze, cu mai mul:
se călăuzească după principiul ... ...... ’ . , , . ... A. , de tip „Sfărfigliter". Din acestea, 96
*'« colabora m prieteneşti _in •• au reafirmat de ia tribuna- Adu- de avioane au fost .achiziţionate direct
raţional, unic admisibil, al co- ‘ re popoare pe baza deplinei c- nării Generale propunerea gu- frînarea acestui "proces. tă'hotărîre activitatea la spiri- din S.U .A . Celelalte vor fi fabricate
existenţei paşnice, dacă nu tind gaj Hăţi în drepturi. vernukii R.P.R. de a se convoca Puterile occidentale în frunte tul vremii. pe bază unei licenţe americane.