Page 61 - 1959-12

L í-u
mulsocialismului
Anul Xî Mr. 1551
Ieri, In regiunea m i r ă
CX>0000<X/0<X>0<X>
t In contul anului viitor
In cursul zilei de ieri, co­
lectivul de muncă de la Uzi­
na de reparat utilaj minier
din Petroşani şi-a îndeplinit
planul anual la producţia
globală.
La realizarea acestui suc­
ces, un aport deosebit l-au
adus secţiile mecanică, tur­
nătorie, construcţii metalice
şi întreţinere.
In locuinfe noi
• In aceste zile, pe şantierele
de construcţii de locuinţe din
Gugir se desfăşoară o mun­
că susţinută pentru ca mun­
citorii. din localitate să pri­
mească. la timp apartamente
confortabile şi. la un preţ dc
cost cît mai redus. In cursul
zilei de ieri, de pildă, în .blo­ transportul gunoiului la cîmp o
cul nr. 118 cu 18 apartamen­
te s-au mutat ultimele faim.ilii
de muncitori. Printre acestea
se numără familiile tovarăşi­
lor Cornel Despot — insta­
lator, TIoam Ciocan', a ¦şoferu­
lui Alexandru Seuş'ân, a tîm-
piariilui Ioan Oltea'nu şi' al­
tele.
Noi cififori
0 —----------------------
La biblioteca raională din
o Petroşani s-a.u prezentat în
o cursul zilei de ieri 70 de ci-
9 titori, pentru a împrumuta
0 cărţi. Printre cei zece noi ci-
o titori înscrişi ieri în eviden-
0 ţa bibliotecii sînt şi tova-
$ răşii Ralea Benone, Elena
v Columbeanu şi alţii.
Ş In magazin
1 In magazinul nr. 1 textile
3 din Petroşani au intrat ieri
x, mari cantităţi de m ărfuri: oo-
g voare, stofe etc. Numai ieri,
:> în acest magazin s-au vîndut zică populară romînească şi g obţinerea de randamente mari.
mărfuri în valoare de peste străină.
50.000 lei. Printre cei oaire Spectacolul s-a bucurat de o realizărilor acestei brigăzi, un
au cumpărat mărfuri din mia- succes.
Í-0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < \ a avut o convorbire cu şeful de semnate succese.
Tov. Simion Mihăilă este şef de echipă la oţelăria M artin nr. 1 deci, schimbul să se facă la lo­ spuneţi ce angajament şi-a luat
a Combinatului siderurgic Hunedoara. Echipa condusă de el a fost printre cul de muncă. Şefii de schimb brigada în cinstea zilei de 30
primele care şi-au îndeplinit angajam entul anual. Pînă în prezent, ea a au depus mai mult interes pen­ Decembrie şi în ce măsură a
elaborat mai mult de 2.300 tone oţel peste plan.
rn seara cind
am intrat
în uzina „Vic­
toria”-Călan, du­
O noapte ia n o u l f u r n a lblă mi-a fost
b u c u r i a cind
am aflat că la furnalul nr. 1 se cei trei copii ai săi, despre sala­ După ce mi-a explicat siste- — Fă cunoştinţă cu şeful
află în schimbul de noapte e- riu, insfirşit despre viaţa lui mul de funcţionare a aparate- nostru Jurnalist, tovarăşul Blaj
chipa a II-a — care In ziua fericită, m-a poftit in cabina lor de urmărire a procesului Ioan.
de 24 noiembrie 1959 a elabo­ maistrului, locul de unde diri­ tehnologic, a căzut p e gînduri. Am aflat că Blaj e toi mol-
rat prima şarjă de fontă — şi jează munca noului furnal.
că în fruntea acestei harnice e-
chipe se află maistrul comunist
Marcel Semciuc, In vîrstă de nu­
mai 25 de ani, o veche cunoş­
tinţă de a mea. Nu-l văzusem
de mult. L-am întîlnit pe plat­
forma furnalului. Mi-am dat în­
să seam a că Semciuc nu mai
este copilul sfios de altădată,
venit de pe meleagurile m oldo­
vene la şcoala profesională de becurile ce se aprindeau în­ ţat furnalul pe care-l vezi. Cită A m ieşit pe platforma fu m a-
ucenici din localitate să înveţe florind tabloul de comandă.
tainele fum atelor, ci un băr­
bat în toată firea, capabil să
conducă un furnal.
După ce mi-a povestit, în cî­
teva cuvinte, despre el, despre spus el rîzînd.
Vineri 18 decembrie 1959
<XXXXX>000<XX>0Î
gazin în această zi, sînt Fio- $
rea Propean din Petroşani,
Zorina Rei, soţia minerului
fruntaş Rei Gatr-ol de la mi­
na Cirnpa şi alţii
Penfru o recoifă
bogafă
Membrii tinerei gospodă­
rii agricole colective „Dr. Pe­
tru Groza“ din Orăştie, tran­
sportă în cîmp mari cantităţi
de îngrăşăminte naturale. Pî- g
nă ieri, de pildă, colectiviştii g
din Orăştie au transportat în v
cîmp mai mult de 200 tone o
gunoi de grajd. Avînd în plan g
să îngraşe cu gunoi de grajd g
o suprafaţă de peste 30 ha., g
continuă. $ nătăţirii folosirii agregatelor si­
Şedinfă cu activişfîi f
culturali
La Consiliul sindical raio­
nal Hunedoara a avut loc ieri
o şedinţă la care au partici­
pat activiştii culturali ai co­
mitetelor sindicale ' din între-'
prinderile raionului.
Gu acest prilej s-au discu­
tat unele probleme în legătu­
ră cu buna pregătire şi desfă­
şurare a festivalului bienal de
teatru „I. L. Qairagiale", pre­
cum şi ou repertoriile unor
formaţii de teatru. •
„De ia jaz la perinijă" | B a n a o r g a n i z a r e a m u n c ii în a b a t a j
Aseară, în sala cinemato- o
grafului „Filimon Sîrbu“ din o
Deva, ansamblul de estradă g La exploatarea minieră Petri­
„Optimiştii“ al Consiliului g la lucrează si brigada condusă
Central al Asociaţiei Orbilor o de minerul Carol Szabo. In ul­
din R.P.R., a prezentat, în o tima vreme, această brigadă s-a
premieră, spectacolul „De la L făcut, rem arcată prin realizările
jaz la permită“. Programul a g pe care le-a înregistrat în spo­ muncă cu material lemnos. De 400 tone de cărbune de bună
cuprins muzică uşoară, mu- g rirea producţiei de cărbune şi asemenea am hotărît să aplicăm calitate şi să realizăm un ran­
v> Pentru a cunoaşte „secretul"
- 9, corespondent al ziarului nostru
DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI
Aici ne-a întimpinat lumina
becurilor de semnalizare de pe
tabloul de comandă. Ca un co­
pil în faţa unui ecran pe care
rulează un basm feeric, am pri­
vit uimit sistemul de funcţio­
nare a furnalului, fiecare miş­
care şi poziţie a căruciorului de
la macaraua de încărcare, a
cărei circulaţie ¦se vedea prin
— Altădată trebuia să alergi
de colo-colo ca să vezi cum
merge treaba. Acum acest lu­
cru îl faci stînd pe scaun — a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
ŞTEFAN OTODICU.
este unul din cei niai buni mun­
citori timplari, fruntaş în pro-,
duciie, din secţia de tiniplărie
de la U.M. Gugir., EL dă lucru
de calitate superioară şi îşi de­
păşeşte norma de producţie în
medie cu 20 la sută. Icttă-l în
clişeu, lustruind o masă tip
popular pentru maşina de cu­
sut „Ileana".
Din experienţa colectivelor fruntaşe
cheia succeselor
brigadă, minerul Carol Szabo.
ÎN T R E B A R E : Brigada pe
care o conduceţi extrage în fie­
care lună peste 200 tone de căr­
bune în plus şi realizează ran­
damente de 5 tone cărbune pe
post. Găror fapte se datoreşte
obţinerea acestor rezultate ?
R Ă SPU N S: Brigada noastră
lucrează intr-un abataj-cameră
din sectorul III al minei Petri­
la. In urmă cu cîteva luni, deşi
lucram într-un abataj bun, ex-
trăgeam în medie lunar 100 tone
de cărbune peste plan. Anali-
zînd această situaţie . în cadrul
unei consfătuiri pe brigadă, am
hotărît să folosim din plin cra­
terul, aşezîndu-1 cît mai aproa­ fiecare zi ce va trece deoarece
pe de ort, pentru a da maximum brigada pe care o conduc este
de randament. In al doilea rînd animată de dorinţa de a înregis­
am hotărît ca ciocanul de aba­ tra succese tot mai însemnate.
taj să treacă din mină în mină, ÎNTREBARE : Puteţi să ne
tru aprovizionarea locurilor de fost îndeplinit ?
— La ce te gîndeşti ? — Dam dovean, fiu de colectivist şi
întrebat.
— La deosepirea dintre ieri şi
azi.
— Nu înţeleg... Cum adică ?
—Dumneata poate că nu
înţelegi. Dar noi, ţurnaliştii, în­
ţelegem.
Pe acest loc, sau mai bine
zis pe ruinele unui furnal vechi,
pe care l-am dărîmat, s-a înăl-
deosebire!..., La celălalt furnal
munca se făcea complect ma­
nual. La încărcarea lui erau ne­
cesari 30 de muncitori: Azi în­
cărcarea este deservită doar de
5 oameni.
4 pagini 20 bani
Noi succese ale minerilor
din Valea Jiului
C u planul anua
îndeplinit
La mina Petrila
In ziua de 16 decembrie la mina Pe­
trila a fost îndeplinit planul anual de
producţie şi totodafă au fost extrase
primele tone de cărbune în contul a-
nului viitor.
Pe primele 11 luni colectivul de
muncă a obţinut economii Ia preţul
de cost în valoare de 1.895.000 (el.
Totodată productivitatea muncii a cres­
cut faţă de planificat cu 8,6 ia sută.
In fruntea întrecerii s-au situat brigă­
l i n p u t e r n i c im b o ld î n m u n c ăzile conduse de comuniştii: Gheorghe
Michiev. Ioan Firoiu, Ştefan Mihai,
Francisc. Bartha şi Nicolae Cristea.
La mina Lonea
Tot în cursul zilei de 16 decembrie
colectivul de muncă de la m ina Lonea
şi-a îndeplinit planul anual de produc­
ţie şi a trecut la extragerea primelor
tone de cărbune în contul anului vi­
itor. O contribuţie de seam ă Ia re a­
lizarea acestui succes a adus-o secto­
rul I şi sectorul V, care lucrează în
contul anului viitor. j de partid s -a ’ îngrijit în per­
In fruntea întrecerii socialiste s-aiî
siluat brigăzile concluse de minerii
Aurel Berindei, Ştefan Toacă, Mihai
Domeanu, Ioan Compodi, Adalbert
Lapşanschi şi Ştefan Boca.
Convorbire
cu brigadierul"
Carol Szabo
în munca noastră valoroasa i-
niţiativă a minerilor de la Ani-
noasa, privind sporirea randa­
mentelor în cărbune. In afară
de acestea şefii de schimb s-au
chemat Ia întrecere avînd ca o-
biectiv realizarea de cît mai în­
Traducînd în viaţă toate a-
cestea, brigada noastră a înce­
put să extragă lunar mai mult
de 200 tone cărbune peste plan.
De asemenea, randamentul rea­
lizat a atins 5 tone pe post,
faţă de 2,5 tone cît obţineam
înainte.
Iată deci „secretul" realizări­
lor obţinute în ultima vreme de
brigada noastră. Ţin să precizez
însă că toate aceste realizări, ca
urmare a unei mai bune orga­
nizări a muncii în abataj, nu se
vor opri aici. Ele vor creşte cu
Discuţia a fost
întreruptă de un
om cam de vreo
24 de ani, înalt,
spătos, care ve­
nise să bea apă.
că a venit la uzina din Călan
ca muncitor necalificat, că s-a
calificat şi în cîţiva ani, şi-a
cumpărat mobilă, radio şi că lu­
nar cîştigă în jurul a 1.400 lei.
Maistrul se mindreşte cu co­
munistul Blaj Ioan şi cu alţii ca
el, oameni de nădejde la furna-
Iul pe cerne ît conduce,
-k
tutui. Cit. de mic te simţi
alături de acest c o lo s ! Cit o
furnică.
Un muncitor, usucă, cu un
ION M ARI NES CU
(Continuare în, pag. 2-a)
Brigăzi de bună
deservire fruntaşe
In cadrul magazinelor comer­
ţului de stat şi cooperaţiei de
consum din oraşul Alba lulîa
îşi desfăşoară activitatea un nu­
măr de 6 brigăzi de bună de­
servire. Gele mai frumoase re­
zultate pe linia bunei deserviri
a consumatorilor au fost obţi­
nute de către brigada de bună
deservire de la magazinul do
chimicale, condusă de tov. Ioan
Todor. De menţionat că această
brigadă, datorită unei juste com­
portări faţă de clienţi cît şi a
depăşirii planului de desfacere
a produselor, a fost distinsă de
curînd cu drapelul de brigadă
fruntaşă pe regiune, iar respon­
sabilul brigăzii, tov. Ioan Todor,
a fost distins ou insigna
„Fruntaş în comerţul de stat".
O altă brigadă de bună de­
servire oare de asemenea a ob­
ţinut rezultate bune în muncă
este cea de lă raionul de stofe
ai magazinului nr. 17 textile,
condusă de tov. Ioan Goadă.
Timp de 7 luni aceasiă brigadă
şi-a depăşit cu regularitate pia­
nul de desfacere în medie cu 12
ia sută.
MARIA BQLDURA corespondentă
-E S I-
In expunerea tovarăşului Gh. industriei constructoare de ma­
Gheorghm-Dej la plenara G.G. şini1, construcţiilor şi celorlalte
al P.M.R. din 3—5 decembrie
a.c., se arată că pe seama îmbu­
derurgice se va realiza în anul
viitor un spor de producţie de
circa 70.000 tone fontă, 170.000
tone oţel şi 115.000 tone lami­
nate şi ţevi.
De aici reiese că nouă, laimi-
natorilor de la G.S. Hunedoara
ne revine sarcina de a prelucra
în bune condiţiuni producţia de
oţel prevăzută, pentru a asigura
R Ă SP U N S: Luînd ca bază
rezultatele obţinute de brigadă
în ultimele două luni, am hoiă-
rît să extragem peste prevederile
planului o cantitate totală de
dament de 6 tone pe fiecare post
prestat. Acest angajament l-am
luat Ia începutul acestei luni.
Pînă acum noi am dat peste 250
tone de cărbune în contul an­
gajamentului şi ram obţinut un
randament de 5,1 tone pe post.
După cum se vede am înce­
put bine. Dacă o să mergem tot
aşa şi vom avea „goale", bri­
gada noastră va putea raporta
îndeplinirea cu mult înainte de
termen a angajamentului luat.
Oricum, noi vom denune toate
eforturile pentru ca să realizăm
acest lucru.
C. M.
Reconstruit la capacitate mărită, furnalul nr. 1 uzinei „Victori-a'''-
C-ălan, a intrat nu demult în funcţiune.
In clişe u : Furnalul nr. 1 din C ălan.
Industria producă­
toare de utitaj petroli­
fer din ţara noastră
a luat o mare dezvol­
tare in ultimii ani.
In clişeu: La sectorul căzange-
rie al uzinelor „1 Mai“ din Ploeşli
se lucrează intens la montarea in­
stalaţiilor unei rafinării pentru ex­
port in India.
ramuri ale economiei naţionale,
cantităţile, sortimentele şi cali­
tăţile de laminate necesare. Tre­
buie să menţionăm că laminato-
rii noştri s-an străduit ca şi pînă
în prezent să facă acest lucru.
Rezultatele de pînă acum sînt
rodul muncii întregului colectiv
şi în primul rînd a comuniştilor
.care, pentru a asigura îndepli­
nirea ritmică şi chiar depăşirea
sarcinilor de plan, au cerut să
lucreze la cefe mai grele locuri
de muncă. Organizaţia noastră
manenţă .să asigure lă locurile
de muncă o agitaţie vizuală con­
cretă, lozinci mobilHzatoairte' lega­
te de sarcinile de producţie. De
asemenea, îh atenţia' organiza­
ţiei de partid a stat activizarea
gazetelor de perete dă mijldace
de mobilizare a oaimenilor, de
combatere a lipsurilor. Toate
acestea au făcut posibil ca ,.pî­
nă acum secţia nOaîstră să dea
peste plan ntaii mult de 15.000
tone laminate.- Membri de partid
ca Iordan Ilea, Gheorghe Ilaş-
cu, Baira-s Iaris, Petru Baiidan
şi alţii au fost întotdeauna ade­
văraţi animatori ai întrecerii
socialiste. Hotărînle plenarei
G.G. al P.M.R. privind proiec­
tul planului de stat pe anul
1960 ne însufleţeşte şi mat mult
în lupta pentru a da patriei cît
mai multe laminate de oţel.
FIL1P LAZAR
secretar,
IOAN VOIVCDA,
locţiitor al secretarului organi­
zaţiei de bază de la laminorul
de 800 mm. — C.S.H.
Joi au luat sfârşit
lucrările celei de-a XX-a
sesiuni a Comitetului
Executa a! Federaţiei
Sindicale (Miale
In şedinţa de dimineaţă, du­
pă discuţiile care au avut loc
asupra celui de-al doilea punct
al ordine] de zi, sesiunea a a-
doptat bugetul pe anul 1960 şi
hotărîri cu privire !a probleme
financiare ale F.S.M.
Comitetul Executiv a accep­
tat în unanimitate invitaţia Fe­
deraţiei Sindicale din întreaga
Chină de a se ţine Ia Pekin în
mai 1960 cea de-a Xl-a sesiu­
ne a Consiliului General F.S.M.
După-amiază a ’ avut loc şe­
dinţa de închidere. Cea de-a
XX-a sesiune a Comitetului Exe­
cutiv al F.S.M. a adoptat ur­
mătoarele documente: Rezolu­
ţia generală; Declaraţia asu­
pra dezarmării generale şi to­
tale ; Apelul către oamenii mun­
cii şi sindicatele din lumea în­
treagă în sprijinul dezarmării;
Hotărîrea cu, privire Ia întărirea
activităţii de presă şi propagan­
dă a F.S.M . şi constituirea unei
comisii de propaganda şi presă
sindicală internaţională pe lin­
gă Comitetul Executiv al F.S.M .;
Hotărîrea cu privire la organb
zarea unei conferinţe sindicale
mondiale pentru dezvoltarea re­
laţiilor economice °şi comerciale
între toate ţă rile ; Apelul Comi­
tetului Executiv al F.S.M. cu
prilejul celei de-a 507a aniver­
sări a Zilei internaţionale a fe­
meii ; Hotărîrea cu privire fa
crearea unei comisii sindicale de
experţi în problema folosirii
paşnice a energiei atomice ; .A-
pelul de solidaritate cu- militanţii
sindicali victime ale represiunii,
Agostino Novei Ia, preşedinte­
le Federaţiei Sindicale Mondia­
le. a rostit apei cuvînful ’de. în­
chidere ăl lucrărilor sesiunii.
m
Metode vechi
î
Au, trecut 6 luni de zile de (
cind s-a terminat blocul din co- 'ş
"lonia U.M. Cugir, la parterul
căruia urma să se deschidă un
magazin textil. Dar magazinul
nu S:a deschis nici pînă acum.
Comitetul executiv al sfatului
popular comunal amină de pe
o zi pe alta rezolvarea acestei
probleme importante.
— Vrem să \instalăm rafturi
noi — spun tovarăşii de la
sfatul popular celor care se in­
teresează de problema magazi­
nului, deşi O.C.L. industrial a
pus ta dispoziţia sfatului o su­
medenie de rafturi de la un alt
magazin, rafturi pe care tova­
răşii de la sfat le-au refuzat
sub pretextul că sint vechi.
A început apoi un adevărat
circuit de adrese între sfatul
popular din Cugir şi sfaturile
populare raional şi regional, in
vederea trimiterii de rafturi noi.
Dar de fiece dată, răspunsul
a fost să se folosească raftu­
rile vechi. La un moment dat,
Comitetul executiv al Sfatului
popular din Cugir a acceptai
acest lucru. In faţa magazinului
a apărut chiar şi un camion
încărcat cu mărfuri care să fie
puse in vinzare. Cetăţenii din
Colonie s-au bucurat, dar comi­
tetul executiv s-a răzgindit.
— Nu deschidem magazinul
fără rafturi noi! au spus tova­
răşii de la sfat.
Pină atunci folosiţi-le pe cele
vechi ==- spuneau locuitorii din
colonie.
Dar tovarăşii de la sfat nu au
fost de acord cu aceste... sfa­
turi. Şi magazinul continuă să
stea tot închis. Aceasta denotă
că deşi tovarăşii de la sfat um­
blă după lucruri noi (cazul cu
rafturile), totuşi metodele folo­
site sînt vechi.
i- I. CUG1REANU