Page 62 - 1959-12
P. 62
Fag-? < : DRUm&<^$l0$mLUI - _ _ - Nr: 1551
-***+•*$—'-*-¦... .
1*......... ..... .... ........... •" . ......... .... 1........-................................. ................................ ']T"----------------------------- *
Activitatea sulfurai“
TREI FRAŢI din cluburi —în sprijinul creşterii
produefiei
Fraţii Bengesou sînt zidari organizare şi mai ales ou... Consiliul sindical regional Hune todel de lucru Orlov, folosită de el, la fcurl se desfăşoară o activitate de cam
doara a organizat zilele trecute o con construcţiile de locuinţe, fapt ce a panie, cu întreruperi, neexistînd o con
din tată în fiu. Toţi trei fraţii scriptele. sfătuire la care au participat reprezen- contribuit ca această iniţiativă să fio tinuitate. Sînt perioade cînd formaţiila
tânjii consiliilor sindicale raionale, aplicată de toate brigăzile grupului IV artistice desfăşoară o muncă susţinută,
— Nicolae, Ghearghe şi Ioan La toate lucrările încredin- preşedinţii comitetelor de întreprindere construcţii. Şi clubul minier din Lupeni dar numai în preajma diferitelor con
şi directorii cluburilor din întreaga a organizat asemenea acţiuni unda cursuri sau sărbători. Acest fel de a
— au învăţat meseria în fa- ţaţe Nicolae Bengescu s-a do- regiune. La consfătuire au mai parti fruntaşii în producţie Huda Mihal şl munci este cu totul greşit. Formaţii!«
cipat tov. Victor Moroianu, instructor Diana Chiţu au vorbit despre organi artistice trebuie să desfăşoare o acti
milie, de la tatăl lor, un zidar vedit priceput. Ş i oamenii din al Direcţiei de propagandă şi cultură zarea lucrului în abataj şi cum aplică vitate continuă şl crescândă.
a C.C. al P.M .R., precum şl tov. R,u< ei metodele înaintate de m uncă. Exem .
vestit din Moldova Nouă-Timi- echipă erau întotdeauna mulţu- dolf Balazs, şeful secţiei de propa ple de acest fel se mal pot da încă.
gandă şi agitaţie a Comitetului regio
şoara. De cîţiva ani lucrează pe miţi de felul cum organiza Iu- nal de partid Hunedoara. Preocuparea pentru a stimula miş
carea inovatorilor şi rafionalizatorilor,
şantierele din Valea Jiului. Pî- critl. Cu această ocazie tov. Trandafir a stat de asemenea în centrul activi
Tănase, vicepreşedinte al Consiliului tăţii cluburilor. In acest scop au fost
nă acum ei au executat lucrări Gheorghe Bengescu, este cel sindical regional, a prezentat un refe organizate consfătuiri, întîlniri întro
rat asupra activităţii cultural-artistlce inovatorii vîrstnici şi tineri, seri de în
le de finisaj la Institutul de mi mai liniştit. îşi vede de treaba desfăşurată în cluburile muncitoreşti trebări şi răspunsuri ~etc. Atenţie deosebită trebuie acordată!
în acest an. Pe m arginea referatului
ne din Petroşani şi la blocul din lui. Pe unii însă i-a cam repe s-au purtat ample discuţii. înzestrarea tehnică a industriei ne (i conţinutului repertoriilor, Unele for
cesită şi o bună pregătire profesională
beton uşor monolit. Lucrări im zit cînd au încercat să-l sîcîie. Consfătuirea a scos în evidenţă fap a m uncitorilor. Pe lîngă cursurile de
tul c ă în anul acesta activitatea cul- calificare, lecţii de minim tehnic, şcoli
portante au executat şi la blocu Dar asta a făcut-o pentru ca tural-artlstică desfăşurată în ' cluburi.!:» ş.a., în unele cluburi cum sînt C.S.H., maţii nu Introduc In repertorii cele m ai
muncitoreşti a fost mai rodnică fată I.C.S.H., Călan, Lupeni, Petrila şl al
rile D, E, F şi G. treaba pe şantier să meargă de anii trecuţi. S-a apreciat de ase tele, s-a organizat o largă propagan Importante probleme de 1a locurile da
menea că nivelul cultural şl politic al dă a tehnicii. In program area şl orga-
De mai bine de o lună de zile bine. Şi atunci mai poate fi oamenilor muncii din regiunea noastră nizarea conferinţelor s-a pornit de la muncă, nu aleg bucăţile care cores
cei trei fraţi Bengescu au ve a crescut şi că aotivitalea desfăşurată nevoile imediate ale producţiei. La clu
nit să lucreze pe şantierul nou vorba de un om rău ?... în cluburi a contribuit la îndeplinirea bul C.S.H ., de pildă, s-au ţinut în a- pund specificului localităţii respective;
lui oraş muncitoresc din Că sarcinilor de producţie care au stat cest an peste 200 conferinţe tehnice.
lan. Ce-i drept, Ioan Bengescu este in fa ţă întreprinderilor. Printre acestea se numără „Dirijarea Din această cauză unele program e nu
curenţilor de gaze în furnale“, „Folo
Pînă nu de mult părerile des mai poznaş. Treabă face pe şan Din lucrările consfătuirii a reieşit sirea gazului metan la furnale“, „Su sînt atractive şi mal ales educative.
pre cei trei fraţi Bengescu se că mai există şl o serie de lipsuri caro darea şl folosirea vetrelor la cuptoa
împărţeau în două. Cît timp au tier dar mai scapă cîteodată. de trebuie lichidate cît mai repede. rele M artin“ etc. Pentru a evita aseţtrcnea neajunsuri
lucrat în Valea Jiului unii îi ca-
ratecrizau ca oameni buni, har sub supravegherea fratelui mai Cluburile contribuie O formă atractivă folosită de unele organele şi organizaţiile de partid din
nici ; alţii, dimpotrivă aveau tot la realizarea sarcinilor cluburi sindicale cum sînt cele din
deauna ceva rău de spus şi-i mare şi atunci gata boacăna. Pentru maistrul Cornel Spingcan, de la fabrica de ciorapi din Sebeş, Lupeni, U.M. Cugir, Aninoasa şi altele, întreprinderi au datoria să controlezi
caracterizau ca pe nişte oameni a devenit o obişnuinţă discuţiile pe teme de producţie cu muncitoarele de economice o constituie organizarea de concursuri
slabi. Dar faptele sînt cele mai Cînd au cerut să plece de pe care răspunde. pe teme tehnice şl de producţie „Cine fl să îndrume alegerea repertoriile1
în măsură să dea un .oalificativ Partidul şi guvernul nostru acordă ştie cîştigă",
corespunzător unui om. Atunci şantierul din Petroşani la Că laiă-l în clişeu discuiirid cu tovarăşele Ioana Groză, Viorica Hatieş o importanţă deosebită creşterii nive pentru ca acestea să-şl atingă scopul
să vedem ce spun ele. şi Silvia Roşu despre posibilităţile de obţinere a noi economii. lului politic, cultural şi profesional al Aceste acţiuni, ca şl multe altele, ău
lan cei trei fraţi au întîmipi.nat oam enilor muncii. Astfel, ei pot rui fost organizate cu pricepere, pe baza propus.
Nicolae Bengescu este şef de nul cu m ai multă pricepere şi înde* cerinţelor esenţiale ale producţiei, con
echipă şi totodată cel mai mare greutăţi. Nimeni, poate nici chiar minare tehnica Înaintată, contribuie tribuind direct la o mai bună orga Un rol de seamă în creşterea pro
dintre fraţi. Dar nu faptul că-i din plin la construirea socialismului nizare a muncii şi a producţiei, la creş
mai „bătrîn“ îi dă dreptul să cei oare pînă atunci îi califi în patria noastră. Ţîhînd cont de a- terea productivităţii muncii şi reduce ducţiei II au fără îndoială brigăzile
fie şef de echipă ci priceperea cest fapt, Consiliul sindical regional rea preţului de cost în întreprinderile
în mu. nc,ă, . hăr.nicia . şi sţ cau ca oameni slabi, nu au fost VEŞTI DIN HAŢEG Hunedoara a depus o muncă susţi din regiunea noastră. artistice de agitaţie. Evidenţiind pe
organizatoric. Aceasta, o spune nută de îndrumare a activităţii cultu-
de acord cu plecarea lor. Dar ral-artistice desfăşurată la cluburile Cartea să devină un bun cel mal harnici muncitori şl criticând
m u n citoreşti. prieten al oamenilor
pînă la' urmă au trebui să-i Au realizat economii muncii lipsurile existente, brigăzile de agita
Avînd condiţii bune şl fiind îndru
lase să plece. mate în permanenţă, m ajoritatea clu ţie stimulează activitatea oamenilor, îl
burilor şi-au îndreptat activitatea spre
Acum pe şantierul nbufui o- La fabrica de marmeladă din nizaţia de partid, comitetul de organizarea unor manifestări cultural- mobilizează la îndeplinirea' şl depăşi
oraşul Haţeg producţia globa- întreprindere şi conducerea ad- artistlce, menite să contribuie la rea
raş Călan şi-au format o nouă lă pe cefe trei trimestre ale miniistrativă privind reducerea lizarea sarcinilor de producţie. rea planului de producţie şl lă reali
anului a fost realizată în pro continuă a preţului de cost şi
echipă. Unii din oameni sînt porţie de 107 la sută, produc realizarea de economii la mate Conferinţa regională de partid din
tivitatea muncii a cresout faţă rii ' prime şi materiale, începînd Ianuarie a.c. a pus în faţa unităţilor
din cei cu care au mai lucrat de plan cu 5,5 la sută iar la din liina Octombrie, fabrica a culturale din regiunea noastră sarcini zarea de econoîhil. Unele brigăzi artis
preţul de cost s-a înregistrat realizat un beneficiu de 120.000 măreţe. In urma aplicării acestor sar
în Valea Jiului. Toţi sînt oa cini, a controlului şi îndrumării mal tice de agitaţie însă, nu atacă pro
eficace de către organele şi organiza
meni harnici şi pricepuţi. La ţiile de partid, unităţile culturale au blemele cele mâl Importante, la? ni
obţinut succese importante.
blocurile apartamente sau gar- velul artistic, interpretativ este încă
Astfel, cluburile muncitoreşti au or
sonieră au făcut lucrări de zi- ganizat numeroase manifestări cultu scăzut. 'rTnn~- f-
dărje de ^ Echipa ral-educative pentru atragerea activă
şi conştientă a oamenilor muncii la In cadrul cluburilor sindicale acti
şi un alt lucru. Mai anul tre- lar a realizai{) în pario.a,da de o eoonomie de 287.000 lei. Cu lei. Un aport deosebit la obţine realizarea sarcinilor economice. Este vează şi un m are număr de echipe
'cut împreună cu cei trei fraţi, în toate că pînă la 1 octombrie fa rea acestui succes l-.au ¦adus grăitoare în acesT scop experienţa ob de teatru. Unele au obţinut rezultate
aceeaşi echipă lucra şi tatăl cînd lucrează pe şantier, cel brica de marmeladă avea pre muncitoarele Irina Ril, Elisabe- ţinută de clubul C. S. Hunedoara. Con frumoase. S-a constatat însă că mul
lor, bătrînul Bengesou. E drept, mai mare indice de depăşire a văzute pierderi planificate, da ta Szecheli, Popa Lucia, Lucre- ducerea acestui club a organizat o te echipe de teatru nu pun în scenă
meseria o cunoaşte mai b'ine normei. Faptele de pînă acum torită măsurilor luate de orga- ţia Goadi şi altele. largă popularizare a sarcinilor de pro piese dorite de spectatori. De pildă,
ca f o ţi; doar el le-a fost pro îi situează ca cea mai bună ducţie care reveneau combinatului, prin în Valea Jiului se joacă puţine pie
fesorul. Şef de echipă a fost în echipă de zidari de pe şantier. La sfat ca alegătorii afişarea cifrelor de plan, prin che
să tot Nicolae. Bătrîn ului Ben Toate acestea sînt rezultatul u- mări pentru obţinerea de economii în se legate de viaţa şi activitatea mine
nei bitne organizări ă muncii, al Zilele trecute, tovarăşa Maria' întîlnire ou alegătorii 'din oîr- produoţie. Au fost confecţionate pa rilor. “ '
gescu îi era m’aî greu să se asigurării de fronturi de lucru Za-mfir, deputată în sfătui popu cumscripţia electorală nr. 2. Cu nouri în care se arătau ce indici do
continue, al unităţii echipei. acest, prilej deputata Marfa utilizare trebuie realizaţi pe furnale, 0 slabă preocupare ?ü manifestat
’descurce cu unele probleme de lar ăl oraşului Haţeg, a avut o Zamfir a' vorbit alegătorilor des cuptoare Martin, laminoare etc. pentru cluburile sindicale din regiunea noas
1 ¦*•*.......«SS52B'- ...... ................. îndeplinirea angajam entelor luate. tră şl în ce priveşte participarea la
O noapte la noul furnal pre realizările înfăptuite în ora Rezultate bune în această direcţie festivalul bienal „I. L. C arâglale“. A-
şul Haţeg în anii regimului de- au obţinut şi conducerile cluburilor do
la I.C.S.H ., Aninoasa, Lupeni şi al ceasta o dovedeşte faptul că pînă a-
tele, care prin diferite metode şi for
(Urmare 'din pag. I-ă) Totul este pregătit. Oamenii sînt Fonta încinsă, de la o vreme mOcrăt-popular. Printre altele me au reuşit să facă cunoscute oa eüm la concurs s-au înscris puţine e-
la posturi. La telefon se aude se dom oleşte şi cînd crezi că deputată a amintit că prin mun menilor muncii sarcinile pe care le
înjector 'jgheaburile, pregăiin- vocea cauperistului Mardan P e totul s-a terminat, izbucneşte o ca efectivă ă cetăţenilor în oraş aveau. chipe şi că cele înscrise nu stau prea
du-le pentru descărcarea fontei. tru care anunţă, compresorul, ploaie puternică de f-oc. Furna s-au făcut lucrări de alsfaltareşi
¦Văzîndu-mâ că mă uit ctim lu- theissenele şl suflantete: lul „scuipă" din pîntece ultime pa'vare, s-au alrrteriajat ' trotUate Participarea activului cultural al clu Este bine cunoscut faptul că cu cît bine cu pregătirile. 0 .
'¦creazâ şi mai ales că nu înţeleg le rămăşiţe lichide, semn că a s-au construit Cîteva dependinţe burilor la consfătuirile de producţie a oamenii muncii au un nivel mal ridi
despre ce este vorba, maistrul —: 'Atenţie, atenţie, începe g o lii întreaga cantitate de fon noi la spitalul din localitate iar în dat posibilitatea acestora să cunoască cat de cultură generală, cu atît, se Să muncim cu mai mult
îmi explică. 'descărcarea furnalului nr. 1 . tă. prezent se lucrează la construi cerinţele producţiei şi ale muncitorilor descurcă mai uşor în procesul de pro spor în anul ce urmează
rea unui pod peste rîul Galbe şi să organizeze diferite conferinţe a- ducţie. De aceea, în atenţia bibliote
—¦ Jgheaburile trebuie să fie Maistrul Semciuc Marcel dă Cu faţa tmbrobonată de su na şi lă prelungirea reţelei elec colo unde era nevoie. Atunci cînd carilor de la cluburi a stat răspîndl- Plenara C.C. al P.M .R. din 3-5 de
bine uscate' c ă să nu avem fier- comenzi clare şl sigure. Fuma- doare şi luminată de un zîmbet trice pe str. Filimon Sîrbu. Toa s-au observat unele deficienţe la C.F.U., rea cărţii în rîndul muncitorilor. M ajo cembrie a.c. pune în faţa oamenilor
beri de fontă şi accidente. tistul I destupă şticul de zgură, fericit, B laj Ion, astupă cu aju te aceste realizări au făcut ca ăglom erator şi oţelăria electrică din ritatea cluburilor sindicale din regiu muticii din ţara noastră sarcini m ă
Un şuvoi de foc orbitor, se iveş- torul maşinii orificiul de scurge alegătorii din circumscripţia e- cadrul C.S.H., conducerea clubului a nea noastră dispun de bogate biblio reţe, mobilizatoare. La îndeplinirea şi
' In acelaşi timp comunistul te dinăuntrul furnalului şi re a fontei.. lectorală nr. 2 să deţină drape prevăzut în planul de conferinţe teme teci. Pentru popularizarea şi răspândi depăşirea lor o contribuţie de seamă
Zorzan Aron, de pe macaraua curge năvalnic Intr-o oală uria- lul de circumscripţie fruntaşă care să traieze posibilităţile de reme rea cărţii au fost folosite metode vari trebuie să-şi aducă şi cluburile sin
din hala de turnare scotea fon- şâ împroşetnd stropi de zgură In tipare, fonta, răciridu-se, se pe oraş. diere a acestor lipsuri. Conferinţele ate. Printre aceste metode amintim re dicale din regiunea ITunedoara. Pen
ta răcită, de la şarja anterioa aprinsă. După cîteva minute şu aude pocnind. Impresionat mă au fost însoţite de schiţe, diafilme sau cenziile asupra diferitelor cărţi, serile tru aceasta, în anul ce urmează este
ră, golind tiparele pentru noua voiul se domoleşte. uit la oameni. Oare ei au fost Luînd cuvîntul, măi mulţi ale filme tehnice care au contribuit la fi literare, serile-ghicitoare, întâlniri cu necesar să fie desfăşurată o activitate
şarjă. în lupta cu şuvoiul de foc ? Fur- gători au propus ca” în circum xarea unor cunoştinţe necesare. Ase scriitorii etc. Rezultate frum oase In mai vie, operativă şi multilaterală.
Blaj Ion, şeful jurnalist, in naliştii zîmbesc mulţumiţi ¦ sînt scripţia lor să se studieze posi menea acţiuni au fost organizate cu munca cu cartea au obţinut bibliotecile
Dintr-odată, porneşte un zgo troduce în ştie perforatorul e- mîndri că au dat o nouă şarjă. bilităţile de deschidere a unui succes şi la cluburile I.C.S.H . Lu cluburilor C.S.H., Lupeni, I.C.S.H. şi In cuvîntul său tov. Rudolf B alazs,
mot asurzitor. B laj Ion şi Mihă- lectric, gâurindu-l pînă în a- magazin mixt. Această propune peni, Aninoasa, Călan şi altele. Călan. şeful secţiei dc propagandă şi agitaţie
iasa Petru au începui lucrul la propierea fontei. După cîteva lo una somnoroasă se pregă re deputata Maria Zamfir a ă- a Comitetului regional de partid, a
maşina de astupat. Unul încar vituri de baros tntr-o rangă, teşte de culcare. In jur ste dus-o la cunoştinţa comitetului Succese frumoase au înregistrat clu Cartea tehnică ocupă un loc de dat îndrumări preţioase participanţilor
că maşina cu bucăţi de pă- din pîntecele furnalului ţişneşte lele piratesc ca nişte copii pe executiv ăl sfatului popular oră burile şi în ce priveşte sprijinirea şi frunte în activitatea bibliotecilor clu la consfătuire. Printre altele a arătat
mînt refractar, iar celălalt, prin- un firicel de fontă, care într-o lingă vatră. Dinspre răsărit, zo şenesc pentru a o rezolva. desfăşurarea întrecerii socialiste. La burilor. In multe cluburi au că în centrul atenţiei cluburilor tre
tr-un dispozitiv, conduce pistoa clipă se îngroaşă şl ca o limbă rile, aidoma foniei topite, ţîş- cluburile de la Aninoasa, Petrila, Lu fost organizate diferite acţiuni în ve buie să stea creşterea producţiei şi
nele acţionate' de aer compri de foc se prelinge spre tipare. neşc trandafirii săgetînd noaptea SfDONIA RUSAN peni, C.S.H., I.C.S.H., U. M. Cugir derea popularizării şi răspândirii căr productivităţii muncii, reducerea pre
mat presînd pămîntul în cilin Prima şarjă din noaptea a- corespondentă au fost popularizate rezultatele- întrece ţii tehnice. ţului de cost al produselor, realizarea
drul maşinii. ceasta. ce se zdrenţuie prin văi. rii socialiste şi a metodelor înaintate de economii, stim ularea m işcării de
Oamenii din schimbat de de muncă folosite. La multe cluburi Totuşi mai există unele biblioteci ale Inovaţii şl raţionalizări, creşterea a-
Este ora 23 şi 45 de minute. Patru jurnalişti, cu măşti de au fost organizate schimburi de ex cluburilor care nu au depus o sufici vîntului întrecerii socialiste. întreaga
In curînd va urma elaborarea. protecţie, cu mult calm şi pre noapte, plini de voie bună, se perienţă între brigăzi fruntaşe, iar entă muncă pentru răspîndirea cărţii activitate oultural-educati.vă să fie su
fruntaşii în producţie au fost iavitaţi în rîndul oam enilor muncii. Acţiunile bordonată activităţii economice. Şi
cizie zăgăzuiesc şi conduc şu îndreaptă agale spre ieşire... să vorbească în faţa _m uncitorilor des de popularizare a cărţii ia cluburile pentru a ajunge la rezultate bune,
voiul de foc în tipare. pre metodele lor de muncă. Interesantă din Teiuş, Vulcan şi altele, au fost conducerile cluburilor trebuie să acor
şi plină de învăţăminte a ' fost şi or puţine. Concursul „Iubiţi cartea“ este de cea mai m are atenţie planurilor de
Cum trebuie folosit nutreţul bulaţie şi nu numai din cînd în ganizarea zilei fruntaşului în producţie. răm as în urm ă la m ajoritatea clubu
murat în hrana animalelor cînd cu perioade de întreruperi. Aşa de pildă, Ia clubul I.C.S.H . a
Animalele trebuie învăţate trep fost discutată iniţiativa zidarului An rilor, ţinînd cont de posibilităţile e- muncă. Acestea să constituie oglinda
Kvanlajele folosirii nutreţului cafeniu, brun-închis sad aproa lul cum este consumat de ani tat să mănînce nutreţ murat. drei Weber în scopul generalizării me- xistente. Puţină atenţie ?T fost aco r activităţii zilnice, să fis alcătuite ju
murat în hrana animalelor au pe negru. Ou cît culoarea se a- male. Gînd desfacem silozul tre Pentru aceasta la început li se dată răspândirii cărţii politice. Nimeni dicios, finîndu-se cont de specificul
făcut ca în acest an colectiviştii propie mai mult de culoarea na buie avut în vedere ca nutreţul dau cantităţi mici în amestec din cei care au luat cuvîntul la discu muncii şl preferinţele oamenilor.
din regiunea noastră, să însi- turală a plantelor din care pro murat să nu fie mucegăit. In cu alte furaje şi numai după ţii n-a am intit că în această direcţie
lozeze o cantitate de 4 ori mai vine, cu atît el este de calita acest caz stratul de deasupra de 8-10 zile va trebui să se ajun au fost organizate diferite acţiuni. Rezultatele vor tl cu mult mai bune
mare decît în anul trecut. te măi bună. Gînd are o culoa 10-20 cm., care de obicei se mit- gă la raţia normală?. dacă conducerile cluburilor, comitete.U
re brună bătînd înspre negru, cegăieşte, se îndepărtează com In anul care vine conducerile clu sindicale şi consiliile sindicale raio
Multe gospodării agricole co înseamnă că el este alterat şi plect. Este cu desăvîrşire inter Nutreţul murat se adminis burilor trebuie să muncească în aşa nale, vor acorda atenţie formării de
lective, printre care cele din nu poate fi dat în hrana anima zis a se hrăni animalele cu nu trează zilnic animatelor în ra fel ca fiecare m uncitor să devină un largi colective care să activeze pe di
Sîntăndrei, Daia Romînă, Ungu- lelor. treţ murat mucegăit sau putre port ou specia, vîrsta şi produc pasionat cititor al bibliotecii! ferite probleme. Colaborarea între or
rei, Turdaş, ş.a., care au însi- zit, căci în acest caz el poate tivitatea lor. Aşa de pildă, va ganizaţiile de m asă să fie mult îm
lozat cantităţi mari de porumb Mirosul nutreţului murat de provoca serioase tulburări di cilor cu lapde li se dam zilnic Artiştii amatori să bunătăţită, deoarece s-a observat une
au început administrarea lui în b’ună calitate este plăcut, puţin gestive şi de multe ori chiar cîte 25-30 kg., tineretului bovin desfăşoare o muncă le deficienţe în această privinţă. Uni
hrana animatelor. Pentru ca nu acrişor, asemănător cu cel de moartea animalelor. de 1-2 ani — 10-15 kg., tine versităţile populare, ca şi cinem ato
treţul murat să aibă o eficacita pîine dospită sau de mere mura retului pînă la un an —: 4-6 permanentă graful, sînt alte mijloace de educare
te mai mare e necesar ea cres te. Gînd are miros de castra In hrănirea animatelor cu nu kg., boilor de muncă — 15-20 a oamenilor muncii. Deşi s-au obţinut
cătorii de animale să cunoască veţi muraţi, el este de calitate treţ murat trebuie să se ţină kg., taurilor, — 6-8 kg., ovine Consfătuirea a apreciat că la majo rezultate bune, pe această linie trebuiî
.cîteva' reguli esenţiale în hră mediocră iar cînd miroase pu seama de anumite reguli. Tre lor adulte — 3-4 kg., porcilor ritatea cluburilor exlsiă formaţii ar spus că încă riu s-a făcut totul. La
nirea' animatelor, cu nutreţ- mu ternic a oţet sau scrumbie săra buie să se scoată din siloz atî- — 2-3 kg. şi oailor 8-10 kg. tistice de am atori şi că în general a- universităţile populare să se acorde a-
tă. înseamnă că este de cali ta nutreţ cît se foloseşte la o cestea desfăşoară o activitate bogată tenţie calităţii unor lecţii predale, frec
rat. tate inferioară şi complect al hrănire. Animalelor să nu li se Ordinea în administrarea nu şi permanentă. Exemple bune pot fi venţei şi ţinerii cu regularitate a cursu
Nutreţul murat poate fi ’dat terat. dea mai mult nutreţ decît atît treţului murat are mare impor date formaniie artistice ale cluburilor rilor.
cît pot consuma. După fiecare tanţă în hrănirea animatelor. A- C.S.H., Petrila, Lonea şi altele, care
în consum animalelor după 3-4 In ce priveşte aprecierea du hrănire să se cureţe grajdul, a- cesiora li se administrează mai prezintă cu regularitate programe ar Pentru îm bunătăţirea muncii în clu
săptămîni de la ' punerea lui 'în pă structură, cînd nutreţul a leile de alimentare, iestele, întîi furaje concentrate, a.poi nu tistice reuşite. Multe cluburi şi-au în buri şi pentru generalizarea "experien
siloz în cazul porumbului, ierbii fost murat în condiţiuni bune jgheaburile, în aşa fel îneît să treţul murat, iar Ia urmă fînul, dreptat atenţia spre reîmprospătarea ţei bune este necesar să se facă mai
de pe fîneţe, frunzei de sfeclă plantele' îşi păstrează stuctura nu rămînă resturi, care impri paiele sau cocenii. Hrănirea se repertoriilor formaţiilor corale, echipe multe schimburi de experienţă între o-
şi după 8-10 săptămîni în ca pe care o aveau în momentul mă miros laptelui. Este ou to face în 2-3 tainuri zilnice. lor de dansuri, fanfarelor şi echipelor chipele artistice de amatori, directorii
zul trifoiului, lucernei, borcea- tocării, adică fiecare parte se tul interzis a se da animalelor de teatru. Cu mai multă regularitate cluburilor etc. La generalizarea expe
poate desface uşor una de al nutreţ murat îngheţat. Acesta Nutreţul murat este sărac în prezintă programe artistice formaţiile rienţei bune trebuie să iducă un a-
guluî. fa, se pot deosebi tulpinele, frun săruri de calciu. De aceea, cînd artistice din Lonea, Petrila şi Lupeni, porf mai substanţial presa locală.
Cînd desfacem un siloz, înain zele şi florile. Dacă plantele sînt trebuie mai întîi dezgheţat şi hrănirea cu nutreţ murat se dueîndu-se totodată o muncă de atra
sfărîm iernase sau sînt sub for apoi dat imediat în consum, pen face timp mai îndelungat este gere a noi oameni în formaţiile exis In încheiere tov. Vichente Bălan,
te de a administra nutreţul mu mă de masă gelatinoasă, nu tru a nu se strica. necesar să se complecteze cal tente. preşedintele Consiliului siridioal regio
rat în hrana animalelor trebuie treţul nu se poate da în con ciul prin administrarea de cretă nal, a îndemnat pe cei prezenţi să
constatată mai întîi calitatea lui. Hrănirea animalelor cu nu furajeră cîte 50-100 gr. zilnic Aiul te formaţii artistice ale cluburilor m uncească cu mai mult spor în anul
Aprecierea calitativă a nutreţu sum. treţ murat trebuie să se facă pentru animalele mari, iar pen au devenit cunoscute şi iubite de că care urmează pentru a traduce în vi
lui murat se lace după culoa Un nutreţ murat de bună ca- sistematic, în fiecare zi în de- tru tineret, porci şi oi — cîte tre oamenii muncii. Amintim formaţia aţă sarcinile puse de partid şi guvern
re, miros şi structură. Nutreţul cursul întregii perioade de sta- 20-30 gr. de tealru a clubului C .S.H ., echipa de în faţa oamenilor muncii din reg'unea
murat poate avea culoarea de lifăte se cunoaşte şi după fe dansuri a clubului din Lupeni, brigada •noastră.
lă verde deschis, verde.-'gălbui la' Ing. EUGEN CERNELEA artistică de agitaţie din Aninoasa etc.
1 |V. A LBU
Secţiunea agricolă regională Trebuie spus însă că lă 'multe clu-
