Page 63 - 1959-12

Nr. 1551
Să pregătim temeinic sesiunile pentru
examenele de la cursurile fără frecvenţă!
Partidul şi guvernul nostru,
prin hotărîrea privind îmbună­
tăţirea învăţământului seral şi
fără frecvenţă de cultură gene­
rală şi superior, ău'dreiţ oame­
nilor muncii care lucrează di­
rect în producţie posibilitatea de
a-şi complecta studiile, de a-şi
ridica nivelul de cultură gene­
rală, şi de a-şi îmbogăţi cunoş­
tinţele profesionale şi tehnice.
Ca urmare a acestui fapt, în
anul şcolar în curs, au fost a-
traşi spre învăţămîntul seral şi
fără frecvenţă un număr mult
mai mare de tineri muncitori
din întreprinderile regiunii şi din
sectorul socialist al agricultu­
rii. In unele raioane că Haţeg,
Ilia, Brad ş.a. comisiile de se­
lecţionare s-au îngrijit ca tova-
răşii oare, prin natura serviciu-
iui Iar, nu avemf ' condiţii să
urmeze cursurile învăţămîntului
seral, să fie îndrumaţi, spre în­
văţământul fără frecvenţă.
Pentru a ajyta pe oamenii
muncii însorişi la această' for­
mă de învăţămînt sa-şi' pregă­
tească temeinic examenele din
sesiunea' ianuarie 1960, condu-
oerile şcolilor medii cu secţii
fără frecvenţă, au lu a t;o série
de măsuri i s-au convocat con­
sfătuiri cu elevii în care li s-au
făcut cunoscute planurile de în­
văţă mînt şi programele diferite­
lor obiecte de studiu pe clase,
s-au dat indicaţii asupra felu­
lui cum trebuie să-şi organize­
ze studiul individual, s-a tre­
cut la organizarea consultaţiilor
etc.
Intrucît la Şcoala medie '^Au­
rel Vlaicu“ din Orăştie sînt
multe clase unde numărul de
elevi este insuficient pentru a
se putea crea grupe dé consul­
taţii cu cadre didactice salari*
zale, conducerea -şcolii, (direc-
tor prof. Moisin- Ioanichie) a
luat iniţiativa organizării de
consultaţii in cinci zile pe săp-
tămîna, după-amiaza, între ore-
le 17 şi 19, la toate obiectele şi
clasele, trecînd acea-stă ao't'ivita-
te in cadrul obligaţiei’ sapta-
mînaie de rnuncă metodică:a pro­
fesorilor. Astfel, în ceie cinci zile
ale săptămînii participa la con­
sultaţii un număr însemnat de
elevi atît din oraş cît şi din
raion.
Este lăudabilă şî iniţiativa
Şcolii medii din Zlatna oare tri­
mite periodic cadre didactice să
dea consultaţii la locul de mun­
că al elevilor de la exploatarea
minieră Valea Dosului, irrtruoît
s-a constatat că din cauza dis­
tanţei mari aceştia vin greu la
consultaţiile organizate la şcoa­
lă.
Din păcate,’măi există încă
Avizul contabilului... şef
— Du-te, omule, şi adu elec­
tricieni. Mi s-a acrit cu întune­
ricul. Toţi oamenii de pe strada
noastră au lumină electrică nu­
mai noi nu. Ori eşti bărbat la
casă, ori...
Şi Aurel Micloşoni, sătul de
cicălelile femeii a plecat la
I.G.O. Haţeg, pentru a nu ştiu
cita oară. L-a
căutat pe direc­
tor, d a r ' nu l-a
găsit. Norocul i-a
scos însă în ca­
le pe Emil Biriş,
şeful secţiei elec­
trică. l-a poves­
tit necazul din
fir în păr...
— Şti bine, to­
varăşe Biris că
mi-au durat casă nouă. rAcum
cîteva luni am plătit în întregi-
me taxele pentru instalaţia de
curent electric. Dar, păcatele
mele, nu ştiu care-i motivul că
nu vine nimeni să facă instala­
ţia. Am necazuri cu femeia,- to­
varăşe Biriş, şi de asta vă cer
ajutor. Trimiteţi pe cineva să
facă instalaţia.
— Te înţeleg, tovarăşe Miclo­
şoni. E greu dar sâ vedem ce
putem face. Hai în atelier să
stăm de vorbă cu vreunul din
electricieni care să lucreze chiar
în afara orelor de program pen­
tru a te ajuta.
Au intrat iri atelier, au stat
de vorbă cu cîţiva electricieni
care au făgăduit că vor face in--
stalaţia. Satisfăcut, Micloşoni, a
dat să plece. In uşa atelierului
a apărut însă contabilul ’ş ef de
directori de şcoli care se mul­
ţumesc să constate că' elevii nu
vin la consultaţii, fără a anali*
za, temeinic cauzele .şi a căuta
soluţiile corespunzătoare. La
unele şcoli, cu secţii fără frec­
venţă organizarea consultaţiilor
are un caracter formal. Astfel,
orarele de consultaţii au losf
întocmite cu întîrziere sau nu­
mai pentru clasele lă oare există
peste ÎS elevi însorişi, popu­
larizarea acestor orare între e-
levi nu.s-a organizat, motiv pen­
tru care elevii nu ştiu cînd să
vină la consultaţii iar unele
cadre didactice nu se prezintă
la timp, la aceste consultaţii.
Astfel de aspeote se maii pot
întîlni la şcolile medii din Alba
Iul ia nr. 2, O. M. Hunedoara,
Haţeg, Sebeş, llia ş.a.
In prezent secţiile raionale de
învăţămînt şi cultură pregătesc*
propunerile^ pentru alcătuirea
comisiilor de examinare! Este
necesar ca să fie propuse cadre
didactice cu o pregătire •temei­
nică, cu o îndelungata experien­
ţă în învăţămîntul seral şi fără
frecvenţă, pentru a asigura des­
făşurarea examenelor în cele mai
bune oondiţiuni.
S-au orientat bine conduce­
rile şcolilor medii din Petroşani,
„Deoebal" din Deva etc. oare au
întocmit şi afişat din timp atît
programul examenelor cît şi
programarea diferenţelor şi cori­
genţilor ce se-vor ţine la sfîr-
şitul acestei luni. In cel mai
scurt timp aceste , programări
trebuie aduse la cunoştinţa tu­
turor elevilor.
Programând examenele de di­
ferenţe, trebUîe' să“ se aibă în
vedere că şe pot da diferenţe
pentru 'mat multe' clase intr-o
: presesiune şi- de aceea unele o-
biecte, ca limba română, ştiin-
ţeîle. naturii,' geografia, chimia,
trebuie programate atît în pri-
ma' parte a piresesiunii, cît şi în
ultima parte a ei, pentru a da
â'stfel candidaţilor * posibilitatea
practică de a promova două cla­
se prin diferenţe'.
Din lipsa de aprofundare a
noului regulament, unele şcoli
au dat elevilor să întocmească
şi lucrări de control la unele
obiecte' de studiu, deşi ele nu
mai sînt necesare.
Pentru a lichida lipsurile ce
mai există este necesar ca di­
rectorii şcolilor medii oare au
astfel de secţii, să privească cu
toată răspunderea sarcinile ce
le revin, să n u ' considere pro­
blemele învăţămîntului fără
frecvenţă ca probleme minore
la LG.O.! Andrei Breban. Duh­
nind a votcă, i s-a adresat lui
M icloşoni:
— Tu ce cauţi aici, m ă?
— Păi, să vedeţi, tovarăşe-'
Breban, am venit să cer sprijin
in problem a instalaţiei electrice
pentru care, ştiţi, acum cltevo
luni am achitat banii..- In ate­
lier m-a adus
tovarăşul Biriş.
Iacă plec chiar
acum.
-rA- Ia s t a i!
Crezi că pleci,
aşa, cu una cu
d ou ă? Uite...
biletul de drum.
Şi n-a termi­
nat de spus că
l-a şi lovit cu piciorul in spate
de mai, mai să-l doboare
— Să înveţi minte că-n ate­
lier nu se intră fără avizul con­
tabilului şef. M-ai înţeles ?
Speriat, Micloşoni, a zbughit-o
pe uşă, bucuros că a scăpat nu­
mai cu atît.
Despre acest lucru s-a aflat
în întreg oraşul. Dar nimeni n-a
luat nici o măsură. Şi cind te
gindeşti că nu e singurul caz.
Toţi ştiu de beţiile şi comporta­
rea nedemnă ‘ a contabilului şef
dar nimeni nu cutează să-l tra­
gă la răspundere. Am fi curioşi
să ştim şi noi de ce. Mai
mult, sintem nerăbdători să a-
ftăm cît mai curînd posibil mă­
surile care s-au luat. împotriva
acestui contabil şef beţiv, bătăuş
s.a.m.d.
V. PANA
DRUMUL SOCIALISMULUI
pe care le pot rezolva secreta­
rii de şcoli, aşa cum considera
pînă în ultimul timp tov. Gh.
Lăncrăfan, directorul Şcolii me­
dii hr. 2 din Afba Iullâ.
In timpul scurt oe a mai ră­
mas pînă la ¦începerea sesiunii
din ianuarie şi în vederea pre­
gătirii sesiunii de examene din
luna mai, directorii şcolilor au
datoria să ia toate măsurile pen­
tru atragerea elevilor la con­
sultaţii. aceasta fiind calea prin­
cipală de sprijinire a elevilor
în pregătirea temeinică- a exa­
menelor.
OVIDIU VLAD
Inspector al secţiei de învăţămînt
fl cultură a Sfatului popular regional
I La Şcoala de meserii
[_ din Alba Iulia există o
(. secţie de artă putina- 1
f ră. Tinerele jele care
t urmează cursurile aces-
L tei secţii se pregătesc cu multă j
j- conştiinciozitate. -j
L IR CLIŞEU : Paulina Olteana, "]
L Maria -Cteţu, Livia Nistor, Zoiţa j
; Lupea şl Florica Lazăr repetă im- 1
L preună lecţia avută. î deosebită dezvoltării unităţilor ou muît valoarea depunerilor
apărute
A. P, C E liO V : Opere — voi.
VIII. Nuvele şi Povestiri
(1893-1895). Trad. din lim­
ba rusă de Anda Boldur,
Valeria şi Profira Sadovea-
nu, Ştefana Velisar — Teo-
doreanu, Tia Mureş, Tatia-
na Panaifescu
468 pag. — 15,70 Iei pînzaf
E.S.P.L.A. -
Cartea rusă
CARLO GOLDONI : Teatru —
cu o prefaţă de Alexandru
Bălăci („Clasicii literaturii
universale“ )
(voi. I 496 pag.; voi. II
460) — 17 Iei ; ambele vo­
lume : 34,60 cart.
E.S.P.L.A. nităţi se desfăşoară o activita-
ALFRED DE M U 5 S E T : Opere
alese -— Studiu introductiv
de Val Panaitescu, („Clasi­
cii literaturii universale“ )
640 pag. — 12,40 Iei ; 20,70
Iei cart.
E.S.P.L.A.
I-RIEDR1CH SC H IL L E R : Tea­
tru — In româneşte de N.
Argintescu-Amza, Mihai Is-
băşescu şi Mariana Crainic,
AI. Philippide, Voronica
Porumbacu. Cuvînt înainte
de Lotar Rădă.ceanu, („C la­
sicii literaturii universale“)
voi. I — Hoţii, Intrigă şi
iubire — ediţia a 1I-a —
356 pag.; vof; II — Don
Carlos. Wiihelm Teii — e-
ditia a Tl-a — 528 pag. —
20 Iei ambele volume
E.S.P.L.A. tul tinereţii; APOLDÜ DE
MARK TW AIN : Aventurile lui
Tom Sawyer — ediţia a
U-a. In ro-mîneşf" de Frida
Panadache.
224 pag. — 5 Iei.
Ed. tineretului
$dn rw p.-M din timp.
WIBEEEBOiMm k
Instruirea
agitatorilor.
Recent, Comitetul orăşenesc
de partid Sebeş a convocat, la
Casa raională de cultură, un
număr de 260 agitatori, care au
fost instruiţi cu probleme pri­
vind popularizarea documentelor
plenarei C.C. al P;M.R. din 3-5
decembrie a.c.
...şi a colectivelor
gazetelor de perete
Iii ziua de 11 decembrie, ia
Comitetul orăşenesc de partid
Sebeş au fost instruiţi 80 de to­
varăşi din colectivele de redac­
ţie ale gazetelor de perete din
oraşul Sebeş. Cei prezenţi au
primit indicaţii preţioase în le­
gătură cu activitatea de viitor
a gazetelor de perete.
M. STAN
corespondent loarceţi înapoi cu primul iren: Ga-
S e dezvoltă reţeau a
unităţilor C. E. C.
- Odată cu creşterea continuă te intensă pentru atragerea de
a numărului depunătorilor la noi depunători Ta C.E.C. Ast­
O. E.G., Snoursala raională fel, depunerile din anul 1959
C.E.G. Orăştie acordă atenţie pînă la 30 noiembrie, depăşesc
C.E.C. In prezent în raion func­ din anul trecut, iar faţă de a-
ţionează o sucursală raională, nul 1957 aceste depuneri au
o agenţie proprie la Gugir, 3 crescut cu 13 la sută.
ghişee C.E.C. in întreprinderi­
le mai mari, 7 agenţii C.E.G.,
P. T.T.R. în cele mai mari co­
mune din raion, 7 bănci coo­
perative cu gest;u,re proprie, doi
mandatari comunali în comune­
le Cioara şi Blandian-a, alţi 9
mandatari comunali cu borderou
de legătură, 29 ghişee C.E.C.
în întreprinderile şi instituţiile
din raion, cît şi 9 ghişee G.E.G.
în cadrul gospodăriilor agrico­
le colective. La toate aceste u-
7 CIHEHBTBBBIflCE noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.
19 DECEM BRIE Í959
DEVA : Cartea ju n g lei: AL­
BA IULIA : In toiul luptei; Um­
brela lui Sf. Petru ; BRAD :
Soarta unui o m ; IL IA : Misiu­
ne specială ; ORĂŞTIE : Tatăl
meu actoru l; Dany ; HAŢEG :
Dimineaţă mohorîtă; HÜNE-
DOÁRA: Pentru 100.000 de
m ărci; PETROŞANI : Ultima a-
ventură a lui Don Ju a n ; Ta­
mango ; S E B E Ş : Grădinarul
spaniol; SIM E R IA : Nevăzut...
necunoscut; LONEA: Săgeata
albastră ; ZLATNA; Alarmă la
graniţă ; T EIÜ S : Nevăzut... ne­
cunoscut ; BARU M A R E : Star­
S U S : Oîntecul m atrozilor;
CALAN: Săgeata albastră.
KSTB
w ig rh
PENTRU 24 ORE î
Vremea se menţine relativ re­
ce cu cerul mai mult noros şi
cu înseninări parţiale în cursul
nopţii. Temperatura variabilă,
ziua între 0 la 3 grade, iar
noaptea între. 2 şi minus 5 gra­
de. Vînt slab. Dimineaţa pîclă
şi ceaţă locală.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE:
Vremea schimbătoare, favora­ (programul I), 14,00, 16,00,
bilă precipitaţiilor, cu tempera­ 18.00, 21,00, 23,00 (programul
tura staţionară.
Pag. 3
R E P O R T A J D IN U . R. S . S. /V W v W ^
M AM pTl ;
A
Re duceam la eroină primului an Re :dăce'm' In ‘ceămîtă Cameră. A- •flkfâ, se scoală la Ora 7 şl se duc.
al septenalului 'şi ne gindeam unde colo, intr-un pătuţ, doarme Serioja la şcoală. La ora. unu se schimbă
şi cum va decurge tntilnirea noastră. Gaganov: — şi la lucru. Acasă ajung abia la
11,30. Şi n-ai ce-i face, trebuie să
Probabil că intr-o secţie. Sau poale Ru, na Gaganov, ne spune In şOap- înveţe I Sintem bune prietene. "Jenia
Pankova e bună la matematici şi o
că nu intr-o secţie, ci la vreo con- lă llnăra mamă, ci Lebedev, după
sfătuire. numele iul iată-său. Şi pe mine mă
Şi iată-ne ajunşi la Vişnl Volocek Lebedem> daf /fl incepu( ^
Ub, enrdaet,, t,cohait,aer de la gară, ni s-au spui- scri.s Gaganova şt ac¦um continuă. ajută pe Tosia Klimina, pe Reia Pa-
presupunerile. vlova şi pe Rina Sepeleva. iar Rina
- Ziarişti 7 Pe semne, vă duceţi să'mi sPuie Pe numele de !ată- & Sepeleva işi ajută prietenele la limba
la Valentina Gaganova. Va Irebui să fiindcă veni vorba, am vrut o faiă,
rusă. învaţă bine. Ru găseşti nici
luaţi bilele de la casă şi sâ vă in- & e^> ^ a?a-
un 2, iar 3 sînt puţini.
Citit' el?
ganova este la casa de naştere. Are ~~ Saşa, bărbatu-meu. E şofer şt , Convorbirea ajunge . ta .munca bri­
găzii.
un băiat. 4,360 kg... Voinic, nu glu- acam e la Merii.' Dar a !ost marinar,
! — La 1 noiembrie * au îndeplinit
mă1 Casa de bilete eşie încolo... Gaganova ne a/ată fotografia a-
• programul, chiar fără Aţine, ne spune
Poale acestea ni le-au spus două hui hnăr matroz,
Valentina Ivanovna. Li s-a 'decernat
femei din Vişnl Volocek. In privirea Dram siguri că o să ne vorbească
titlul de Mbrigadă de muncă comu­
lor era o umbră de ironie pentru ghi- despre tot ceea ce constituie o temă
nistă". Chiar mi-e ciudă pentru prtrna
niopul nostru şi in acelaşi timp min-
brigadă pe care am condusj-o, lor nu
drie pentru concelăţeanca lor. S-a
, li s-a acordat incă acest; titlu. Da,
In tîlm re cudovedit că tot ce tu se spusese era ' şi-au luat avînt fetele... V 9
Valentina Gaganovapurul adevăr, in afara unui amă-
Clşligă admifabil şi aii început să
nuni: Valentina Ivanovna Gagano-
se îmbrace — uitaţi-aă singurii j
iva, nu se mai afla la casa da naş­ inepuizabilă pentru tinerele mame. , — ...Pentru a ajunge la gări a
tere, ci acasă la dinsa.
Dar ne-am înşelat. trebuit să trecem prin >incinta Combi­
— Poftim, intraţi... Ru vă mai — Scuzaţi-mă, spuse gazda, tre­ natului de prelucrare a bumbacului,
ştergeţi aiit... Acum stau zile întregi buie sâ dau un telefon.
acasă şi am cind fac curat. întreprinderea In care'S-a născut ma­
— Şcoala pentru tineretul munci­ rea iniţiativă a Valentinei Gagano­
Re vorbea chiar Valentina Ivanov­ tor? Dună dimineaţa. Spuneţi-mi brij va. Aici, la acest combinat, lucrează
na, exact după o jumătate de oră de gada Linsei Şibalovp. este , la cursuri 7 acum 70 de oameni care li urmează
Ia convorbirea cu femeile din gară. Ţoale 117 Ru, mulţumesc. Vreau să exemplul — oameni entuziaşti, oa­
Intrăm in casă. Covoare de casă vă mai întreb ceva: Au mai făcut meni ai atitudinii comuniste faţă de
pe podea, covoraşe şi !olografii pe ceva progrese zilele astea ? E in re­ muncă, Ciţi or fi acum in întreaga
pereţi... Pe masă — un teanc de gulă? Mulţumesc. Transmiteţi, vă ţară? Mii şi mii! Ei se oqupă de
scrisori noi, necitite încă.
rog, fetelor să nu vină acum la mi­ sectoarele rămase in urmă, le fac să
— Dar copilul, unde-i ?
ne. Ru, nu-i vorba dé mine, ci de ajungă fruntaşe, şi din nou se duc
Gazda înalţă sprincenele şi. trase ele. Trimestruţ e pe sfirşiie şi pen­ acolo unde este mai grea. 1
cu urechea la un zgomot care venea tru ele orice clipă esté preţioasă.
din camera vecină. Ru, nu-l nimi­ ' — Vă felicităm, Valentina Ivanov-
ca, mi s-a părut. Să mergem. Ruţţiai
Valentina¦Ivanovna se interesa de na, pentru această mişcare născută
încetişor, abia l-am adormit. brigada ei . pe care o conduce din de do. Şl, desigur, şi pentru copilul
nou Liusia Şibâlova. do.- minunai... Astăzi sinfefi de două
Tare le mai este greu, oftă 'gazda, ari mamă /
punind receptorul in furcă. închipui- V. KAMANIN.
^-'VN/V^WV'V
A apărut
[CALENDARULTÂRÂNCEI MUNCITOARE1980
editai de Consiliul Naflonal al Femeilor
din R. P. R.
scurfe povestiri, sfaturipeiifru educaţia copiilor,!
ştiinţă, poezii, sfaturi medicale şi gospodăreşti
reţete practice, modele de cnsâturi şi împletituri,
modă penlru femei şi copii, umor, ghicitori, Jo ;uri
Calendarul anului 1960 planşe îrt culori
112 pagini — 6 iei
Se găseşte de vînzare la toate debitele
O. C, L şi la cooperativele săteşti.
A. TiMPEANU
corespondent —
m Pm m  M U L DE
19 DECEM BRIE 1959
PROGRAMUL I : 6.15 Emi­
siune pentru sate : Carnet ştiin­
ţific; 7,15 Muzică uşoară exe­
cutată la diferite instrumente ;
8.30 Cîntece şi jocuri populare
romîneşti ; 9,00 Curs de iniţiere
muzicală ; Concert ghicitoa­
re (II) (reluare) ; 10,00 Limba
G raur; 10,10 Muzică uşoară de
compozitori sovietici ; 10,30
Şcoala şi viaţa (relu are); 11,45
Revista revistelor; 12,00 Inter­
preţi de muzică uşoară din ţări
prietene ; 12,20 Cotidiene ; 13,05
Concert de prînz ; 14,20 „Ca­
priciu italian’“ de Ceaikovski ;
14,40 „Sub mî-ndre flamuri tine­
reşti" — emisiune de cîntece;
15.10 Muzică românească de
estradă; 16,15 Vorbeşte Mosco­
v a ! ; 17,25 Concert de valsuri ;
18,00 Roza vânturilor ; 18,30
Program de cîntece şi jocu ri;
20.10 Pe teme internationale;
20.30 Cine ştie, cîştigă ! ; 21,15
Muzică de dans.
PROGRAMUL I I : 14,07 Mu­
zică distractivă ; 14,30 Muzică L/ V ^ A A A / W W v W V W W W V v W W V V W V W V V W v V V
populară românească din Mun­
tenia ; 15,00 Muzică din opere
interpretată de cântăreţi români ;
16,15 Concert de estradă; 17,00
Din muzica popoarelor sovie­
tice ; 17,30 Sfatul medicului :
Importanţa vitaminei D. 2 în
timpul iernii ; 18,30 Seară lite­
rară dedicată unei brigăzi de ti-
nert ; 19,00 Cîntă orchestra de
muzică populară Radio; 21,05
Emisiunea „Scrisori din ţară“ ;
21,50 Emisiune culturală; 22,00
Muzică de dans.
BULETINE DE Ş T IR I: 5,00.
6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
PARTICIPANŢI
Jucaţi cu încredere la concursul special Pronosport din 20 >
'decembrie 1959, cu cît mai multe variante. Aveţi şanse de a ob- ?
!ţin e : ¦' >
— unul sau mai multe premii în banis
— unu! sau mal multe premii în obiecte ta „0“ rezultate s
— unul sau mai multe premii în obiecte Ia tragerea supli->
Smentară. ,» >
” )•