Page 64 - 1959-12
P. 64
Pag. 4 DRHMP i SOCIALISMULUI Nr. 1551
Comunicat cu privire la cea de-a «utUm&ie şHm o xUlinxele şjtipJL * jui&rriele şilri »juiAbrualjs ştLrJL
12-a sesiune a Consiliului
d e ajutor economic reciproc
Intre 10 şi 14 decembrie 1959 nale socialiste a muncii în inte laţiei, ţările membre ale Consi f i S. Hruşciov invitat să viziteze Succese ale muncitorilor din R. D. Germană
a avut loo la Solia cea de-a 12 resul construirii socialismului şi liului prevăd sporirea în anul au şi îndeplinit planul anual.
sesiune ordinară a Consiliului comunismului in ţările lor şi a- 1965 faţă de anul 1958 a pro alte localităţi din Franţa BERLIN 17 (A gerpres). — Această victorie in muncă a oa
de ajutor economic reciproc. La sigurării unei păci trainice în ducţiei de lînă de 1,7 ori, de In Republica Democrată Ger menilor muncii din Schwerin
lucrările sesiunii au luat parte lumea întreagă. Totodată, statu fructe — de 1,7 ori, struguri — MOSCOVA 17. (Agerpres). — te franco-sovietice şl-au găsit un mană creşte pe zi ce trece nu este un rezultat al mişcării so
delegaţiile tuturor tarilor mem tul exprimă faptul că ţările cialiste desfăşurate pe larg, la
bre ale Consiliului. Delegaţiile membre ale Consiliului de aju de 2.1 ori şi legume — de 1,9 TASS anunţă : Din diferite ora larg ecou şi sprijin în rîndurilc mărul întreprinderilor care au care participă peste 80 la sută
tor economic reciproc sînt gata ori şi altele. îndeplinit sarcinile de plan pe
au fost conduse de tov. A. Kele- să dezvolte legăturile economice şe şi sate ale Franţei sosesc pe poporului francez. anul 1959 — primul an al sep- din muncitorii din această re
zi, vicepreşedinte al Consiliului cu toate ţările, independent de Albania, Bulgaria, Romînia giune. Peste 1.500 de colective
de Miniştri al Republicii Popu orînduirea lor socială şi de stat, adresa ambasadei sovietice din Totodată Efimov relatează că tenalului. Astfel, oamenii mun participă la întrecerea pentru
lare Albania ; tov. R. Damianov şi Ungaria, folosind condiţiile cii din regiunea Schwerin au titlul de onoare de „brigadă a
prim-vicepreşedinte al Consiliu pe baza egalităţii, avantajului favorabile din ţările lor prevăd Paris numeroase scrisori în care apropiata vizită a lui N.S. Hruş obţinut succese remarcabile. Un muncii socialiste".
lui de Miniştri al Republicii reciproc şi neamestecului în tre număr de 70 de întreprinderi
burile interne. sporirea' considerabilă a pro se exprimă dorinţa ca N. S. ciov a devenit un eveniment dis populare şi întreprinderi mixte
Populare Bulgaria ; tov. O. Si- ducţiei de fructe, struguri şi le
munek. locţiitor al preşedintelui Statutul prevede că primirea gume în vederea exportului în Hruşciov, preşedintele Consiliu cutat în şedinţele consiliilor mu
guvernului Republicii Cehoslo ca membri în Consiliul de ajutor alte fări. Astfel, Bulgaria va
vace ; tov. K. Gregor prim-vice- economic reciproc este deschisă lui de Miniştri a) U.R.S.S., să nicipale, în adunările diferitelor
preşedinte al Comisiei de stai pentru alte ţari ale Europei, care spori în anul 1965 exportul de
a planificării ă Republicii Demo împărtăşesc obiectivele şi prin fructe proaspete, struguri şi ro viziteze în timpul apropiatei sale organizaţii sociale şl partide.
cipiile Consiliului si sînt de a- şii, conserve de fructe şi legu
crate G erm ane; tov. P. Jaros- cord să-şi asume obligaţiile cu- me în alte ţări membre ale călătorii în Franţa, oraşul sau NumeroşT oameni din Franţa împotriva înarmării atomice,
zewicz, vicepreşedinte al Consi- prinse în statut. C.A.E.R., ţaţă de anul 1958, de a poiiticii militariste şi revanşarde
liului de Miniştri ai Republicii satul respectiv speră că vizita lui N. S. Hruş
Statutul şi convenţia semnate peste 2 ori, iar faţă de anul a guvernului de la Bonn
Populare Polone, tov. A. Bîr- de reprezentanţii guvernelor tu 1950 — aproape de 6 ori. La 17 decembrie, „Pravda" ciov va contribui la destinderea
lădeanu, vicepreşedinte ai Con turor ţărilor membre ale consi publică citeva din aceste scri încordării internaţionale, va în BERLIN 17 (Agerpres). — tinuă acţiunile împotrivă înar
liului urmează a fi supuse rati Sesiunea a adoptat convenţi sori, însoţite de comentariul co tări încrederea oamenilor într-un In cele două state germane con- mării atomice a R.F.G., împotri
siliului de Miniştri al Republi ficării. ile multilaterale pregătite de Co respondentului clin Paris al zia va politicii militariste şi revan
cii Populare Rom îne; tov. A. misia permanentă pentru agri rului. P. Fîimov. viitor neîntunecat de primejdia şarde. Wilinian, secretarul Con
Apro, prim-vicepreşedinte al Sesiunea Consiliului a exami cultură privind colaborarea ţă unui nou război.
Consiliului de Miniştri al Repu nat rapoartele prezentate de Co rilor socialiste în domeniul me După cum se subliniază în co
blicii Populare U ngare; tov. A. misiile permanente ale C.A.E.R dianei veterinare, precum şi în
Kosîghin, vicepreşedinte al Con şi a aprobat propunerile în pro domeniul carantinei şi protecţiei mentariu, aceste scrisori reîlec- j
siliului de Miniştri al Uniunii blcmele relaţiilor economice din plantelor agricole împotriva dău
tre ţările membre ale C.A.E.R nătorilor şi bolilor. tă năzuinţa poporului francez de j siliului german al luptătorilor
Republicilor Sovietice Socialiste. ce decurg din planurile de pers
peciivă ale dezvoltării economi In urma examinării raportului a întări şi lărgi prietenia cu 1 Noi date în legătură cu ritmul pentru pace, luînd ouvîntul la
Ga observatori la lucrările se ei nationale pe perioada pînă în
siunii au participat reprezentanţi 1965. Comisiei permanente pentru poporul sovietic. Autorii scriso şedinţa lărgită a Consiliului
ai Republicii Populare Chineze, transporturi cu privire la situ
Sesiunea a adoptat recoman aţia şi dezvoltarea necesară a rilor se străduiesc să aducă „ar de înarm are a flotei, vest-germane luptătorilor pentru pace din re
ai Republicii Populare Democra dări privind specializarea în con transportului feroviar şi maritim
te Coreene, ai Republicii Popu tinuare a producţiei ''principale în scopul asigurării traficului gumente incontestabile" în fa BONN 17 (Agerpres). — Bu poziţie 160 de nave militare îm giunea Rostock,’ a subliniat ne
lare Mongole şi ai Republicii lor utilaje chimice, a unor ti voarea întîlnirii cu conducătorul letinul de presă „Sozial — De- părţite în 17 escadre. Pînă în cesitatea luptei energice împo
Democrate Vietnam. puri de maşini şi utilaje pentru crescînd în ţările membre ale guvernului sovietic. Ei încearcă moonaiischer Pressedienst“ a pu 1965 pe ţărmul Baltic al lan triva încercărilor utilitariştilor
industria zahărului, de prelucra C.A.E.R. în anii 1961 — 1965, blicat o ştire despre planurile durilor Schleswig-Holstein vor vest-germani de a duce politica
Sesiunea Consiliului a fost re a cărnii şi industria hîrtiei. sesiunea a menţionat importanţa să demonstreze că, cu tot pro de pregătire a războiului împo
prezidată de conducătorul dele gramul încărcat, „Nikita Ser- •de construcţii în R.F.G. de noi triva voinţei poporului german
gaţiei Republicii Populare Bul Măsurile adoptate de sesiune pozitivă a lucrărilor efectuate pe
garia, tov. Raiko Damianov. privind siderurgia prevăd perfec o scară largă privind coordona gheevici Hruşciov probabil că nave militare şi de înzestrare fi construite noi baze maritime şi a tuturor tendinţelor spre des
ţionarea în continuare a tehno rea între ţările membre ale va putea totuşi să viziteze şi o- a acestor nave ou armele atomi militare, iar bazele existente vor
Sesiunea Consiliului a relevat logiei de preparare a minereului C.A.E.R. a volumului de trans raşul lor". că şi rachetă. fi lărgite. In acest scop se vor tinderea încordării internaţio
rolul mereu crescînd al Consiliu port ai! mărfurilor de export-im cheltui circa 450.000.000 mărci.
lui de ajutor economic reciproc de fier şi îmbunătăţirea unei se P. Efimov subliniază că scri Buletinul arată că amiralul Se prevede de asemenea’ con nale. •i
în organizarea colaborării eco rii de indici tehnico-economici în port şi alegerea felurilor celor sorile sosite din numeroase o- Burke, şeful statului major al struirea unei reţele de instalaţii
nomice între ţările membre ale raşe şi localităţi din Franţa, sînt Forţelor maritime militare ale radar. Participanţii Ia conferinţa sin
Consiliului. Avînd în vedere ex activitatea întreprinderilor side mai economice şi a direcţiilor documente de o deosebită im S.U.A., oare a vizitat recent
perienţa acumulată în cola. o- rurgice, precum şi majorarea su de transport ale acestor mărfuri, portanţă. Ele reflectă sentimen Buletinul subliniază că marile dicală a tineretului din landul
rarea economică a ţărilor socia plimentară într-o serie de ţări în particular a transporturilor tele şi năzuinţele oamenilor sim Germania occidentală, a fost in nave ale flotei militare vest-'ger-
pe conducte. Se menţionează că format despre „ritmul forţat al mane, vor fi înarmate cu rache Baiden-Wurttemberg, care a avut
liste şi oportunitatea înlocuirii membre ale C.A.E.R. a resurse pli din Franţa care doresc să se înarmării flotei vest-germame din te putînd transporta încărcături
printr-un statut a hotărîriilor a- lor de materii prime siderurgice volumul considerabil crescînd ăl pună capăt „războiului rece". partea de vest a Mării Baltice“. atomice. Ioc la Freiburg, au cerut ca Co
doptate anterior privind obiec Iransporturilor maritime cu to
tivele, principiile şi formele or şi de combustibil şl asigurarea naj propriu va permite în viito Scrisorile care salută vizita lui In prezent flota mari mitetul pentru problemele tine
ganizatorice ale activităţii aces produtţiei suplimentare de fon rii ani reducerea substanţială a timă militară vest-germană
tuia, sesiunea Consiliului a e- tă, oţel, laminate şi ţevi. N. S. Hruşciov, subliniază co retului al Uniunii sindicatelor
cheltuielilor de transport ale ţă
xaminat şi a adoptat statutul Cu ajutorul ţărilor membre ale rilor membre ale Consiliului. din Germania occidentală să or
Consiliului de ajutor economic' C.A.E.R. cointeresate se va dez
volta într-un ritm mai rapid ex La sesiune a avut Ioc un ganizeze în primăvara anului
reciproG şi convenţia privind ca tracţia de minereu de fier-nichel schimb de păreri cu privire la
pacitatea juridică, privilegiile şi în Albania şi de minereu de fier organizarea lucrărilor în orga 1960 o înUimire în soopul de a
i-munităţile consiliului. în Bulgaria. în vederea dezvol
nele C.A.E.R. în legătură cu pre protesta împotriva înarmării a-
In statutul Consiliului de aju tării în aceste ţări a siderurgiei gătirea elaborării planurilor de tomice.
tor economic reciproc se consfin proprii şi sporirii resurselor de
nichel şi fier în ţările membre dezvoltare a economiei naţionale respondentul, demonstrează în are un efectiv de 22.000
ţeşte experienţa acumulată în ale C.A.E.R. pe périoada de după anul 1965
colaborarea strînsă economică şi începută în ţările membre ale mod clar că apropiatele contac de oameni. Ea are la dis- Sosirea preşedintelui
La sesiune s-a examinat pro Consiliului. Ga urmare a schim
tebnico-ştiinţifi.că a ţărilor so blema sporirii în ţările membre Acuzaţiile se prăbuşesc ca un Eisenhower în Tunisia
ale Consiliului a producţiei de bului de păreri, sesiunea a tra castel de cărţi de Joc
cialiste ale Europei, bazată pe lînă, materii prime oleaginoase sat secretariatului Consiliului şi TUNIS 17 (Agerpres). — La Moines“ preşedintele Statelor U-
şi a lărgirii producţiei şi valo Comisiei permanente pentru pro TÜBINGEN 17 (A gerp res). Timp de insigne, mărci şi cărţi, precum şi din 17 decembrie a sosit la Tunis nite ale Amerieii, D. Eisenho-
principiile egalităţii depline în rificării fructelor, strugurilor şi bleme economice sarcina să pre^ 2 zile m agistraţii care judecă procesul donaţii făcute chiar şi de cercuri in pe bordul crucişătorului „Des avct.
drepturi, respectării intereselor gătească propuneri corespunză de la Düsseldorf şi care s-au deplasat dustriale din R.F.G. Pastorul Heinzler
naţionale, avantajului reciproc legumelor în stare proaspătă şi toare cu privire la organizarea la Tübingen, au interogat pe martorii a declarat cu mindrie că el a contri Forţeîe revoluţionare din Paraguay
şi al ajutorului tovărăşesc reci lucrărilor menţionate în organe în procesul luptătorilor pentru pace buit cu 100 de tnărct la cheltuielile de controlează provincia Alflo Parana
proc. In statut se exprimă hotă- prelucrată. In vederea creării le C.A.E.R. vest-germ ani înscenat de justiţia de la judecată pentru apărarea acuzaţilor în
rîrea fermă a guvernelor ţărilor Bonn. . tpuaceces.t proces al luptătorilor pentru Oictatorsfl Sts*@©ssBiesaa
membre ale 6 .A.E.R. de a dez condiţiilor pentru satisfacerea Cea de a 12-a sesiune a Con
volta şi în viitor o1asemenea co siliului s-a desfăşurat într-o at Unul după altul martorii apărării au Nu a justificat speranţele acuzării e x e c u t a r e a p ^ ir a a ile p ilw
laborare pe baza realizării con mai deplină a necesarului popu- mosferă de unanimă şi deplină confirmat că mişcarea pentru pace nici martorul Milde. In cursul depo
secvente a diviziunii infernaţio- înţelegere reciprocă şi de cola vest-germ ană nu urm ăreşte nici un fel ziţiei a reieşit că în anul 1954 el a BUENOS A1RES 17 (Ager să captureze cantităţi importan
borare frăţească. de scopuri subversive, antistatale. Sin fost condam nat în R.D. Germană că pres). — Agenţiile de presă re te de armament de. la trupele
gurul ei scop este menţinerea păcii. a desfăşurat o activitate subversivă, latează că forţele armate antidic- guvernamentale.
La 14 decembrie 1959, la So între aceste ţări, pe căile ferate bile pentru expeditorii şi desti H. Wennedey şi pastorul Willi Hein- potrivnică intereselor menţinerii păcii. tatoriale din Paraguay contro
lia, capitala Republicii Popu şi pe Dunăre. natarii mărfurilor. zler au declarat că este absurdă acu După ce s-a înapoiat în R. F . G., Mil lează provincia Alto Parana, ca Din relatările ziarului argen
lare Bulgaria, reprezentanţii gu zaţia care se aduce luptătorilor pen de s-a transform at în m artor plătit al re este situată în estul ţării şi tinian „La Razon" şi ale unor
vernelor ţărilor socialiste mem Convenţia prevede organiza Organizarea traficului combi tru pace că au desfăşurat o activitate acuzării aproape în toate procesele că ele continuă înaintarea spre comunicate publicate de însuşi
rea transportului de mărfuri în nat cale ferată-apă va contribui anticonstituţională. Ceea ce se petrece an tid em ocratice. interiorul ţării. dictatorul Stroessner rezultă că
bre ale C.Â.E.R. au semnat con traficul combinat cale ferată-apă la folosirea cît mai raţională a la acest proces, a spus Heinzler, îmi în capitala Paraguayului se în
cu folosirea de documente de căii fluviale dunărene, precum aminteşte timpurile nazismului cînd In cuvîntările lor, acuzaţii Diehi, Intr-un comunicat al răscula teţeşte teroarea împotriva ele
venţia privind traficul Interna transport unice, precum şi cu şi a mijloacelor de transport oamenii erau închişi în lagărele de Eckert, Tiefes şi Oberhif au atras a- ţilor se arată că 400 de soldaţi mentelor opoziţiei. Peste 600 de
aplicarea de tarife unice, ceea pentru transportarea mărfurilor concentrare pentru că-şi iubeau patria tenţia asupra contradicţiilor şl lipsei guvernamentali, împreună cu co cetăţeni, bănuiţi de simpatie fa
tional de mărfuri direct combi ce creează condiţii mai favora- în traficul internaţional dintre si luptau pentru pace. de fapte concrete din depoziţiile m ar mandantul lor, maiorul Rivero, ţă de răsculaţi, au fost arestaţi.
nat cale ferată-apă (M JV S), torilor acuzării. au trecut de partea răsculaţilor.
------------------------ 5& 5flg.------------------------ ţările participante la convenţie. Depoziţiile martorului apărării, avo Totodată, creşte numărul de ce In cadrul campaniei de tero
pentru transporturile de mărîurî catul H. Wennedey, ‘ au fost pătrunse in cursul procesului acuzaţiile aduse tăţeni paraguayeni refugiaţi în rizare şi intimidare a populaţiei,
de grija profundă pentru viitorul paş luptătorilor pentru pace vest-germani trupele guvernamentale au pri
nic al tinerei generaţii. Ani doi copii se prăbuşesc ca un castel de cărţi de ţările învecinate, care se alătu mit ordinul să execute fără nici
s' consider de datoria mea să mă pro ioc.
nunţ pentru pncc, pentru a-i apăra atît ră armatei antidictatoriale. Co o judecată pe toţi prizonierii
municatul precizează că în ca capturaţi în luptele cu torţele
drul luptelor, răsculaţii continuă antidictatoriale.
pe ei cit si pe toti ceilalţi copii din
lume de un nou război. ACTUALITATI SOVIETICE
Preşedinfele TribunSTului şl procuro
rul încearcă zadarnic să obţină de ta
martori declaraţii că m işcarea pentru
pace şi-ar fi propus „extinderea orîn- Cărţi pentru copii balerina Galina Ulanova, acto- folosită în prezent pentru se
duirii de stat a R. D. Germane asu
pra Germaniei occidentale“. rul Nikolai Cerhasov, compozi- mănături de ierburi perene. S-a
Suferă eşec şi încercările de a de —A1T- ?A?SLS° Va7n1 u nLţă: Ijngerpr1fa9r6n0 ztoorruull. Aram ^B~aacriaatt.uovri.an, regi- obţinut o recoltă bună.
monstra acuzaţia ticluită de procura Leonid Una din principalele baze
tură că m işcarea pentru pace din „Detghiz" — cea mai mare
Pentru dezarmare generală şi totală Germ ania occidentală ar fi fost finan editură de literatură pentru co O metodă de ameliorare experimentale ale industriei
ţată din R. D. Germ ană. Atît martorii pii din U.R.S.S. — va tipări pe cale eléctrica a terenurilor electrotehnice sovietice
apărării, cît şi martorii acuzării arată 600 de titluri de cărţi cu un ti
că mişcarea pentru pace realiza fon raj total de 1.200.000 exem pla salinizate SVERDLOVSK 17 (A ger
durile de care avea nevoie prin colecte re. Această editură tipăreşte 'pres'). — TASS anun¦ţă: In
LONDRA 17 (Agerpres). — Iui Hruşciov cu trivire la djzar- ţiile bisericeşti, a spus Niemol- fn rindul populaţiei, prin vînzarea de aproximativ w80 lLaa sutiaă admin nu- TBILISI 17 (A gerpres).
TASS anunţă : Cunoscutul filo rnare, Russel scrie că oamenii ier, că pînă în prezent ele nu ŢASS m u n (â: [Jn o lecüv al
zof englez Bertrand Russel a de stat occidentali ar comite „o au luai o atitudine hotărită în Un nou guvern
cerut guvernelor occidentale să gravă greşeală" dacă ar res sprijinul propunerilor lui Hruş de coaliţie în Izrael mărul total, al cărţilor editate IJnnssttiitiuuiiuulluuii gorruilzzimn ddse cceerrcceettăărrii id c d{n Sverdlovsk ia fZiinJ ţxă
accepte propunerile prezentate pinge aceste propuneri. ciov cu privire la dezarmare...“ in ţară pentru copii în vîrsta pgndu hidrotehnică şi am elio
de N. S. Hruşciov cu privire la de 6— 16 an i raţii a elaborat o metodă de un institut de cercetări care va
dezarmare. In încheierea articolului, Rus -k constitui una din principalele
sel îşi exprimă speranţa că în BERLIN 17 (Agerpres). —
într-un amplu articol publi ţelepciunea va învinge şi că da La 16 decembrie la sediul Con , r e“° T pe cale ea
cat în revista „John Buil", Rus torită acceptării propunerilor so siliului Central a.l Uniunii Tine
sel subliniază primejdia războiu retului Liber German din Ber TEL AV1V 17 (Agerpres). — gh/¦iz« 'se ddaattooireesscc uunnoorr ’ssccrriiii- terP^elnllrtLruor dseasaulilnLzizaaer’ea unui. triei electrotehnice sovietice,
lui şi arată totodată că dacă nu vietice cu privire la dezarmare lin a avut loc o conferinţă de tori sovietici care s-au consa- teren> [a capetele lui opuse se Specialiştii de la această in-
se va încheia un acord ou pri se va putea face un prim pas presă la care Pierro Pieră Iii, După cum anunţă agenţia Reu-
vire la dezarmare, cheltuielile pe calea spre realizarea unei preşedintele F.M.T.D., a făcut ter, primul ministru al Izraelu- crat cărţilor pentru copii. Lista nstalează electrozi conectaţi deprindere proiectează cele ^
pentru înarmare vor continua „păci sănătoase“. o declaraţie. Federaţia Mondia lui, Ben Gurion, a format în sea colaboratorilor permanenţi ai cu 0 sursă de curent continuu. mai mari maşini şi aparate e- j
să ia proporţii. lă a Tineretului Democrat, a ra zilei de 16 decembrie un nou
? spus el, sprijină în întregime guvern de coaliţie. Din compo editurii cuprinde aproximativ Curentul care trece prin sol Metrice din lume, printre care v
Russel subliniază că în con propunerile sovietice cu privire nenţa guvernului fac parte re 300 de prozatori şi poeţi, in- descompune sărurile conţinute ™ hidrogenerator de 500.000 ţ
BERLIN 17 (Agerpres). — la dezarmarea generală care au prezentanţi a 5 partide; nouă din clusiv Samuil Marsak, Kornei !n acesta. Soda caustică care kW destinat hidrocentralei de {
diţiile realizării unui acord cu Agenţia DPA a anunţat că Mar fost prezentate de şeful guver partea partidului Mapai, cîte doi
tin Niemoller, preşedintele bi nului’ sovietic la O.N.U. înfăp miniştri din partea „Partidului Ciukovski, Agnia Barto, Valen- se form ează astfel, se acumu- /« Krasnoiarsk care se con- 4
privire la dezarmare, resursele sericii evanghelice germane din tuirea acestor propuneri ar eli naţional religios" şi a partidu Un Kalaev, Serghei Mihalkov, \ează ta calod, iar sărurile struieşte pe fluviul siberian L- 4
landul Hessen; a ;-rostit o cuvîn- bera- fonduri de miliarde chel lui Mapani, cîte un ministru din
ştiinţei pot ii folosite pentru ri tuite pentru înarmare şi ar con partea partidului „Ahdut Ha- ale căror nume sînt cunoscute dăunătoare plantelor sînt eli- Liisei.
ta.re la Eisleben (R.D. Germa- tribui la îndeplinirea sarcinilor avoda" si „partidului progre
dicarea nivelului de trai în toa care stau în prezent în faţa ti oricărui şcolar. ¦¦ minate. Acesta este cel de-al doilea
te părţile globului pămîntesc. nă), în care s-a pronunţat în nerei generaţii. sist" (al micii burghezii). Din
favoarea adoptării propunerii so- componenţa guvernului face Numeroase cărţi pentru co- Experienţele de laborator ca institut de cercetări care se în-
Russel respuige teoria că de- vietice cu privire la dezarmarea parte de asemenea un indepen
za rmarea ar conveni, chipurile, generală şi totală. dent. pii sînt scrise de asemenea, de şi cele de pe teren, s-au des- fiinţează în cadrul unei între
numai Uniunii Sovietice şi nu
şi lumii occidentale. „Este o ruşine pentru institu mări savanţi şi de oameni de fâşurat cu succes. Prin aceas- prinderi din Sverdlovsk. Cel
artă. Astfel, în seria „In aju- tă metodă, in valea riului. Ala- dinţii se creează la uzina con- i
Referindu-se ia propunerile
torul educării estetice a elevi- zan- a fost clesalinizatâ o ma- structoare de maşini grele din )
lor" vor apare note scrise de re suprafaţă de teren care este Ural.
. 'W’v,•'**V/"-
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 0 Martie ar. 9. Telefon: IS 8|I8 ‘J| 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul; întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
