Page 66 - 1959-12

Pag. 2 •; _ _ D R U M U L S O C IA LISM U LU I z iL \ .':-Z Nf. 1552

cutai paaHB^rwsgasai3i<^ jA^bBaafcgygs5^tegtaL,j5L3v ?juaSt: >?»vkca a^gigaa *Rg^*iiiu^*iwg',ff^T^ EfireKEfflKgzyg,srzflr^^ HW8BW

La Atelierul mecanic de ia C. Sé Hunedoara Locatari şi locuinţe

Male mu"laatăw a‘'te.1nţ13iOe folosi6rii

Cum treci de satul Peştiş, ţiile sanitare nu se găsesc

La Combinatul siderurgic din paoitate, un ioc important îl spire Hunedoara, pe stingă într-o situaţie mai bună. In

Hunedoara, a fost dată în fo­ ocupă maşinile acţionate pe cale Organizîndu- şoselei, îţi apare semeţ blu- afară de faptul că nu func­
losinţă nu de mult, noua hală. hidraulică, pentru a.căror utili­
şi bine locul de mingul, miîndrie a industriei ţionează în bune condlţiuini,
muncă şi folo­
a atelierului mecanic. Acest .a- zare eficientă este necesară o a- sind din pliii ce­ noastre socilalfete, iar pe o mare pante din aceste insta­
telier a fost, dotat cu multe ma­ nurnită temperatură., le 480 minute de
şini unelte, în special cu ma­ lucru, candida­ dreapta, un cvartal de locuin­ laţii lipsesc.
şini de mare , capacitate, cu o La proiectarea acestei hale ta de partid Mă-
înaltă productivitate în muncă. s-a ţinut cont de această cerin­ ria Olteanu de ţe care constituie nucleul u- Fără îndoială că o macre
ţă impusă de maşinile unelte la fabrica de cio­
La creşterea producţiei side­ acţionate hidraulic şi; de norme­ rapi din Sebeş nui mare cartier muncitoresc vină pentru proasta gospo­
rurgice pe anul ivoO cu 28 la le de tehnica securităţii muncii
sută, sarcină stabilită de plena­ pe timp de iarnă. In noua hală, reuşeşte să-şi ce se va construi în curînd. dărire a acestor blocuri o
ra C.G. al P.M.R. din 3-5 de­ în funcţie de capacitatea atelie­ depăşească zil­
cembrie a. c., o contribuţie de rului, au fost montate aerelor - nic norma cu Sînt aici cinci blocuri cu cîte are nu numai întreprinderea
seamă este chemat s-o aducă me, care p.c -timp de iarnă, au 4-8 la sută.
şi atelierul mecanic, prin execu­ menirea să facă .încălzirea nece­ -*9 de aparta­ de gospodări­
tarea la timp şi de calitate su­ sară: în prezent, deşi sînteta în IN CLIŞEU :
perioară a reparaţiilor pe care plină iarnă, aceste ăoroterme mente fiecare, re orăşenească
le face pentru secţiile de bază nu-şi îndeplinesc "rolul pentru Tov. Măria Ol­
ale combinatului. care au fost montate şi pentru teanu la locul de în care locu­ ci şi locatarii.
care s-au cheltuit însemnate muncă.
Cu toate că de Ia intrarea în fonduri. iesc rriiai mulţi Fără nici o ex­
funcţiune a noului atelier au
fost înregistrate unele succese Conducerea LC.S. Hunedoara muncitori de cepţie, aceşti
în ce priveşte executarea la sezisată de aceste neajunsuri, a
timp a comenzilor pentru secţi­ .trimis specialişti care au făcut -«aş| | la bluming şi / locatari şi-au
ile furnale, oţelării, cocserie. to­
I.C.S.H. Acets- U umplut balcoa­

te locuinţe .au nele cu lemne,

fost date îh clînd îin spatele

folosinţă de nu­ blocurilor, este

mai un ă,n şi ldc suficient

jumătate. Cu pentru iconstrui-

toate acestea, rea de ma,ga-r

la ora actua­ zii. Din această

lă ele au aspectul unor lo­ cauză, pereţii au fost dete­

cuinţe învechite. rioraţi iar o mare parte din

tuşi. au rămas multe de făcut o revizie .generala a întregii in­ De menţionat că încă de geamuri s-au spart. Din lip­

în ceea ce priveşte folosirea ra­ stalaţii. Din păcate însă aceşti la mutare, locatarii de aici sa de spirit gospodăresc ma­

ţională a utilajului şi ridicarea specialişti s-au mulţumit la a nu s-au putut bucura de tot joritatea pereţilor au zugră­

calităţii reparaţiilor. scrie pe mojoritarea aeroterme- *O Sv*'3$>‘O confortul necesar. Aveau şi veala murdară sau deterio­

Dacă nici , şeful acestui até: lor cuvînţul. „slab“ (încălzeşte Corectarea lucrărilor au şi acum instalaţii de apă rată. Aici' există şi un comi­
m ijlo c de instruire şi
Her nu cunoaşte care este creş­ slab) iar azi, cu toate că de la dar apă nu au primit nici­ tet de bloc format din tova­

terea sau scăderea' indicilor de ăceastă. revizie a trecut aproanr odată. Locatarii continuă şi răşii Mihai Munteamlti, Leti-

utilizare a maşinilor unelte, nu o lună aefotcrmclc tot nu încă! acum să şe aprovizioneze cu ţia Rateu, Getorgeta' Geuşjan,

poate fi vorbă de o susţinută zesc . atelierul, fapt pentru care apă de la o fîntînă ’ situată şi alţii, dar oare nu desfă­

preocupare în ce priveşte folo­ desfăşurarea procesului de pro­ la aproape un kilometru. şoară nici un fel de activita­

sirea raţionala a utilajului. Nu­ ducţie întîmpină serioase- greu­ Ne mai desparte puţin timp a arătat elevului în ce au con­ Zilele tre&ute, spre exemplu, Cu toate intervenţiile oa­ te. Rău este şi faptul că raci
am răsfoit cîteva din lucrările
mai aşa se explică de cé maşini­ tăţi. pină cinci se va încheia primul stat greşelile făcute şi apoi i-a de geografie ale elevilor din menilor, conducerea între­ deputatul acestei circumscrip­
clasa a V-a de la Şcoala de 7
le nu sînt curăţate şi unse la Colectivul de conducere dc la trimestru din anul şcolar în desenat schiţa pilei respective. ani nr. 1 din Alba lulia. La a- prinderii de gospodărire oră­ ţii tov. Viorel Răceănu, nu ă
ceastă clasă predă geografia tov.
timp. De pildă, lă unele strun­ LC.S. Hunedoara trebuie să tină curs. La sfirşitul trimestrului, Răsfoindu-şi lucrarea, elevul şi-a Lidia Ilaţegan. Iată ce greşeli şenească din Hunedoara Oare trecut de loc pe aici pentru
nesezisate de profesor am gă­
guri, orificiile de ungere şi în seamă de importanta' sarcinilor profesorii şi elevii au cel mai dat seam a unde a greşit şi cum sit în cîteva din aceste lu crări: administrează blocurile amin­ a se interesa de nevoile ale­
„Ne putem orienta după coopaci,
special cele de lă cutia de avan­ ce revin acestui atelier şi să bun prilej să verifice în ce m ă­ trebuia să- lucreze. El capătă puotele cardinale şi întroardiihade tite nu s-a gînd'it nici acuta gătorilor.
suri, sînt astupate cu ăpdiii de treacă de urgenţă Ia rezolvarea ( lucrarea elevului Moldovan
metal, ceea ce duce Ia distrage­ neajunsurilor semnalate, să ia sură strădaniile lor au fost în­ astfel, cu acest prilej, noi no­ Marcel) s a u : „Ne putem orien­ să .'facă racordarea acestor Faţă de această situaţie,
rea angrenajelor şi deci la de­ măsuri concrete pentru definiti­ ta cu bursonate" ( eleva Blldea
fectarea prematură a strunguri­ cununate de succese şi în ce m ă­ ţiuni, noi cunoştinţe. Felul aces­ Maria ), sau ...întro călătorie... instalaţii lă conducta prin­ ctolnsiderăta că este necesar
varea tuturor lucrărilor netermi- puntele între cardinal (elevul
sură acestea vor trebui inten­ ta de a proceda e specific profe- Coşniţa Marian) etc. Acestea cipală. Aici s-au făcut şi alte ca atît întreprinderea' de gos­
sînt doar cîteva exem ple deşi
sificate în trimestrul ce urmea­ sorului-inginer Florea Dumitru. In lucrările respective se mai instalaţii, dar în prezent în­ podărire' orăşenească cît şi
găsesc încă multe altele.
- năte. ză. Dar pînă atunci mai sînt treprinderea de gospodărire1 locatarii blocurilor amintite,
Colectivul încă zile de eforturi, mai sînt .^ if a iiiiiiiu Răsfoindu-şi lucrările, care
lor. de conducere- al sînt notate cu note bune, ne în­ orăşenească a trecut la de­ să ia măsuri pentrti remedie­
Maşinile existente lucrează cu doim dacă elevul Moldovan Mar­
lecţii de învăţat. PROBLEME ŞCOLARE cel, spre exemplu, va învăţa cu montarea lor. Ga urmare, toţi rea lipsurilor semnalate pen­
acest, prilej că „puctele", „coo­
un randament scăzut şi din cau­ noului atelier trebuie, să troacă In momentul de faţă elevii paci" şi „intrcardinale sînt cu- pereţii au fost sparţi şi vîritut tru mai b'una gospodărire şi
•vinte scrise greşit şi, probabil,
za lipsei de scule strict nece­ la întocmirea unul plan de mă­ dau lucrări scrise la obiectele greşii şi pronunţate de către el. suflă în voie prin apartalmen- întreţinere a locuinţelor.
de studiu — aşa-zisele teze. Ele La fel şi ceilatţi elevi.
sare la executarea majorităţii suri tehnico-organiz'ator'ice care constituie pentru profesori un Elevului Glieorghe Comşa, spre tele oamenilor. Nici in'stailâr | ’ I. M A N E A
mijloc important de verificare exemplu, i-a desenat desfăşura­ Intr-o altă lucrare (a elevei
comenzilor de strungire şi fre­ să ducă la folosirea mai inten­ a cunoştinţelor însuşite pe par­ rea trasată a conului, deoarece Zamfira Damian), am găsit tra­
cursul unui trimestru de către în desenul făcut de către elev, a- să o tinie roşie peste întreaga
zare. In această direcţie, putem să a utilajului, la organizarea elevi. cesta făcuse unele greşeli. Dar lucrare, o notă de 4 şi... atît. Să Consfătuire cu părinţii
aminti lipsa tarozilor, burghie- în mai bune condiţiuni a fiecă­ tov. inginer Dumitru Florea nu presupunem că lucrarea a fost
Mulţi profesori din regiunea se mulţumeşte mimai să arate într-adevăr slabă, dar o indica­ Pentru o şi mai bună desfă­
lor spirale, a filierelor, a frezelor rui loc de muncă, la ridicarea elevilor cum se face un desen ţie la sfirşitul lucrării despre şurare a procesului de învăţă- plu, ei au prolpus conducerii
noastră acordă o mare impor­ sau altul, să noteze lucrarea, ci, ceea ce ar fi trebuit să scrie e- mînlt, zilele acestea, conducerea şcolii să acorde mai multă aten­
modul etc. calităţii reparaţiilor ‘ şi la folo­ tanţă corectării lucrărilor. Ei fac cunoscînd caracterul fiecărui co­ leva nu ar fi ajutat-o ? Credem şcolii elementare din Gălan a ţie elevilor oaire vin de la saiej
cu acest prilej nu numai verifi­ pil, el notează la sfirşitul lucră­ că da / Procedeul de a ie scăpa organizat o consfătuire cu pă­ iar profesorii să sprijine mai în:
De lipsa acestor scule se face sirea integrală a celor 480 mi­ carea cunoştinţelor elevilor, ci rii cum să muncească şi cum să de o lucrare slabă cu o simplă rinţii elevilor. In cadrul consfă­ deap.raaip'e elevii rămaşi în urmă
fac şi o m uncă, de instruire şi se comporte elevul pentru a de­ linie roşie trasă de la un capăt tuirii. au fost analizate succesele la învăţătură.
vinovat în primul rînd serviciul nute de lucru. educare. veni mai bun. In felul acesta la celălalt al lucrării şi, cu o no­ ta învăţătură, lipsurile care mai
Organizaţia de partid trebuie lucrarea scrisă nu constituie tă slabă adăugată la aceasta, există şi cauzele acestora. Gu acest prilej, părinţii elevi­
de aprovizionare din combinat, La Şcoala de meserii din Al­ doar un ieftin prilej — cum este reflectă de fapt indiferenţa pro­ lor s-au angajat să ţină o legă­
ba lulia, spre exemplu, profe­ apreciat de unii — de a adăuga fesorului faţă de însuşirea mate­ Părinţii elevilor, oare au luat
deoarece nu s-a preocupat din să desfăşoare o largă muncă sorul inginer Dumitru Florea, riei de către elevi. Şi acesta nu parte la discuţii, au făcut pro­ tură mai strîhsă cu şcoala, să
nu se mulţumeşte să tragă pe elevului în catalog încă o notă, este un lucru bun. puneri preţioase pentru îmbună­ controleze mai des activitatea
timp cu înzestrarea magaziei politică în nodurile întregului caiet doar o simplă linie roşie, ci ea constituie un mijloc de in­ tăţirea muncii instructiv-edUCa- şcolară şi extraşcolară a copii­
semn că acolo există o greşea­ struire şi educaţie. Profesorii şi învăţătorii au da­ tive în şcoală. Aşa, spre exem­ lor lor.
centrale cu toate sculele necesa­ colectiv al atelierului în vederea lă, ci arată cum trebuie scris. toria să folosească toate mijloa­
cele posibile pentru a face edu­
re secţiilor. realizării integrale şi de calitate caţie copiilor noştri. Unul din­
tre aceste m ijloace ni-l oferă şi
Printre maşinile de mare că- a sarcinilor ce revin atelierului. corectarea lucrărilor. Deci să co­
rectăm cu grijă şi atenţie lucră­
rile elevilor, să-i instruim şi să-l S. Q H E O R G H E
educăm si pe această cale.
corespondent 1
™ i. c.
De Ia U.R.U.M. Petroşani

Postul de corespondenţi De pildă, elevii anului I, la teh­ Există însă în regiunea noa­ Specfacol în safu! vecin
voluntari ne informează:
nologia materialelor au avut la stră şi profesori care corectea­

lucrare trei su biecte: „Pila cu ză în fugă lucrările elevilor, ca­ Echipa artistică a căminului In duminicile viitoare, eciupa
cultural din Rîu dfe Mori, raio­ artistică a căminului culturali
form a dinţilor broşaţi", „Rebu­ re notează lucrarea nu după va­ nul Haţeg, a prezentat în satul din Rîu de Mori se va deplasa
Glopotiva — sat vecin — un şi 'în alte sate învecinate.
turi la pitire" şi „Descrierea bur­ loarea ei, ci "după cum îl ştie program artistic bogat. Progra­
mul a cuprins piesa de teatru M . C IO L P A N
ghiului". Im, unul din desenele — „bun sau rău" — p e elevul „îndoiala“, oîntece, dansuri şi
recitări. corespondent
1.404.000 lei economii alizarea sarcinilor de plan, bri­ care trebuiau să însoţească tex­ respectiv. Există apoi unii pro­
gada a dat 3! tone de tuburi de
Colectivul de muncitori, teh­ aeraj în contul anului 1960. tul lucrării (pita cu dinţi obţi­ fesori, şi în special la matema­
nicieni şi ingineri de la Uzina
de reparat utilaj minier din Pe­ Succesele se datoresc faptului nuţi prin broşare), elevul Petru tici, geografie, ştiinţele natura­
troşani şi-a îndeplinit planul va­ că maşinile din secţie au fost
loric al producţiei marfă la data repartizate pe fiecare membru Bim bea a făcut cîteva greşeli. le etc., care nu urmăresc form a
de 16 decembrie. din brigadă, iar măsurile tehnl-
co-organizatorice au fost respec­ Profesorul-inginer Dumitru Flo­ In care o lucrare sau alta este
Pentru a sprijini munca neo­ tate de către toţi cei 17 membri
bosită a harnicilor mineri din ai brigăzii. rea nu s-a mulţumit să tragă o- scrisă, pentru că, chipurile, a- Pentru c a păşunile s ă devină
Valea Jiului, colectivul uzinei a m ai productive
livrat exploatărilor miniere mii Printre cei mai destoinici bişnuita şi fugara linie roşie şi ceasta ar fi o preocupare exclu­
de tone piese de schimb, stîlpi membri ai brigăzii de Ia secţia
de abataj şi grinzi articulate în tinichigerie se numără tovarăşii apoi să noteze lucrarea cu 5, sivă a profesorului de limba ro-
consolă, vagonete de mină, că­ Sosoy Petru, Dumitru Smaran-
rucioare pentru transportul lem­ dache, Seuk Ştefan şi alţii. 6 sau 7. La sfirşitul lucrării el mîriă. Prin grija organelor de partid şes. Pe întreagă regiune ău fost
nului de mină, tuburi de aeraj, şi de stait şi ou participarea vo­ defrişate de tufişuri şi mărăcini
console simple şi duble pentru Excursie muncitorească -T53P- luntară a ţăranilor muncitori, 2.200 ha', păşuni, iar pe alte 778
armarea în fier a galeriilor ş.a. în numeroase comune şi sate de ha', păşuni mlăştinoase, s-au
Prin grija Consiliului sindical A legeri în organizaţiile din regiunea noastră s-au între­ executat lucrări de desecări.
De asemenea, s-au mai exe­ raional Petroşani, mai mulţi e- de bază U .T.M . prins- anul acesta importante lu­
cutat o serie de utilaje şi pro­ levi ai Universităţii populare crări pentru ridicarea producti­ Pentru combaterea eroziuni­
totipuri cum sînt. pompele centri­ muncitoreşti de la U.R.U.M. Pe­ Membrii organizaţiilor de ba­ au subliniat aportul utemiştilor lor şi îmbunătăţirea păşunilor
fugale cu debit de 300 litri pe troşani au participat la excursia ză U.T.M. din comuna Călău la dezvoltarea şi consolidarea vităţii păşunilor de munte şi de degradate în toamna aceasta, co­
minut, un plug vibrant, o presă făcută la Combinatul siderurgic au participat, în ziua de 13 de­ gospodăriilor agricole colective lectiviştii şi întovărăşiţii au'
hidraulică pentru determinarea Hunedoara, unde au vizitat fur­ cembrie, la adunarea de dare de din comuna Gălan, contribuţia plantat .porni fructiferi, plopi şi
forţei portante a stîlpilor de a-* nalele, cocseria, hala oţelăriel seamă şi alegerea comitetului cadrelor didactice la editoarea sailcimi. Golectiviştii din satul
bataj, un culbutor tubrant cură- noi, precum şi alte secţii ale comunal U.T.M. Pe marginea patriotică a tineretului, precum Obreja, raionul Alba, au hotă-
ţitor de vagonete, vagonete pen­ combinatului. rît ca pe 40 ha. păşune să plan-
tru funicular, vagonete bascu­ dării de seamă au luat parte la şi aspecte pozitive şi negative . teze- pomi fructiferi. Ei an să­
lante etc. Printre excursionişti se aflau din viaţa internă a organizaţii­ pat măi inult de 3.000 de gropi
frezorii Vasile Provocan şi A- discuţii peste 20 de tovarăşi, lor de bază U.T.M. în ca,re s-au şi plantat porni.
Prin munca plină de avînt, co­ dalbert Svoboda, strungarul Mir- Membrii întovărăşirii agrozoo­
lectivul uzinei a realizat în a- cea Guia, lăcătuşul Emeric Ar­ printre oare Mar loara Georges- Ga secretar al comitetului co­ tehnice din sătuli Almaş-Sălişte,
cest interval de timp, prin re­ gint şi alţii. cu — colectivistă din satul Gă- munal U.T.M. Gălan a fost ailes au hotărît să planteze porni fruc­
ducerea preţului de cost la a- tov. Ioan Ocolişan. tiferi pe o suprafaţă de 30 ha.
numite sortimente, economii în Vizitarea Combinatului side­ lanul Mic, Ioan Ocolişan — di­ păşune. Ln numai cîteva zile, ei
valoare de 1.404.000 lei. rurgic Hunedoara a constituit un rectorul şcolii medii serale din C O N S T A N T IN C H 1R IA C au plantat peste 1.000 de pomi.
prielnic schimb de experienţă Plantarea pomilor fructiferi pe
Brigadă de tineret Gătan ş.a. corespondent păşuni a început şi în. raionul
fruntaşă pentru elevii universităţii popu­ In discuţiile purtate, vorbitorii
lare. Cu ocazia acestei excursii, Orăştie, în comunele Turdaş, Si-
In ziua de 14 decembrie, bri­ ci au avut posibilitatea să vadă Bine ar fi dacă... bişeil, Almaş, Bailşa şi altele.
gada de tineret de fa secţia tl- practic cele predate în cadrul In satele Bozeş, Rînghet, Bobîl-
nichigerie, condusă de tovarăşul disciplinei tehnologia metalelor. ...întreprinderea de gospodă­ fie amenajată o sobă pentru în­ na şi Ocolişul Mic, tot din ra­
Ştefan Voinici, şi-a îndeplinit rire orăşenească Grăştie ar lua ionul Orăştie s-au plantat puieti
sarcinile anuale de plan, reall- Asemenea excursii vor mai fi măsuri să dea în folosinţă blo­ călzit. In condiţiile actuale este de salcîmi pe însemnate supra­
zînd numai la materiale, econo­ organizate şi în viitor. cul cu 6 apartamente, construit feţe de păşuni degradate.
mii în valoare de 6.600 lei. lîngă şcoala medie mixtă „Au­ neplăcut atît pentru consumatori
F R A N C IS C ŞERBAN rel Vlaiou“ din localitate. P ri­ In prima etapă a acestor lu­
In primele două zile după re- mul termen de dare în folosinţă cît şi pentru vînzător să stea în crări s-a prevăzut. să. se plan­
te h n ic ia n teze pe întreaga regiune peste
a acestei construcţii a fost 23 sala bufetului. „Sebe- 1.000 ha. păşune cu pomi fructi­
D E Z ID E R 1U M A G U R E A N U ? feri şi circa 300 lia. cu salcîmi
August, apoi 7 Noiembrie, ca şi plopi. Pepiniera de pomi a-
forjor ...conducerea l.A.P. parţinătoare Staţiunii experimen­
pînă la urmă să rămînă 1 de­ tale pomicole din Geoagiu asigu­
şana“ din Sebeş, ar lua măsuri ră întreg materialul săditor din
cembrie a.c. Gu toate acestea, cele m ai productive soiuri, iar
ca la bufetul c-u autodeservire puieţii de salcîmi sînt asiguraţi
construcţia n-a fost dată în folo­ *prin pepinierele înfiinţate în a-
„Sebeşul“, berea la sticlă să cest scop pe lînga unele sfaturi
sinţă nici pînă în prezent, populare.
itr nu se mat vîndă ou 4 în loc de
A. Z A H A R IE
...la bufetul G.F.R. din gara 3,50 lei, aşa cum s-a întîmplat

Vinţu de Jos, cu orar de ser­ în ziua de 17 decembrie a.c.

viciu 7— 22, s-ar lua' măsuri să Vînzătoarea „motivează" că nu

poate da rest din cauza lipsei

de mărunţiş...