Page 67 - 1959-12

m 1532
Pentru aplicarea iniţiativei lui Miicolse M ilifaru
de
Pentru asigurarea îndeplinirii
şi depăşirii sarcinilor de plan
este necesară o atare organiza­
re a muncii care să dea posibi­
litate fiecărei brigăzi şi fiecă­
rui miner să-şi poată îndeplini
sarcinile de plan ca-re-i revin.
Anaîizînd modul în care este
organizată munca de către şefii
de brigăzi din' sectorul VII in­
vestiţii, mina Lupeni, putem
vedea că prin folosirea complet
tă şi raţională a utilajului, în-
suşirea şi aplicarea metodelor
avansate de lucru, folosirea in­
tegrală a timpului de lucru, mul­
te brigăzi obţin rezultate deo­
sebit de frumoase în realizarea^
şi depăşirea sarcinilor de plan.
Astfel, în cursul lunii octom­
brie, un număr de 13 brigăzi din
sectorul VII investiţii şi-au de­
păşit cu mult sarcinile de
plan. De remarcat este faptul
că brigăzi tinere ca cele ale
tovarăşilor Victor Drumuş-, Pe­
tru Borbinceag şi Richard Roi,
deşi au mai puţină experienţă
în muncă, datorită eforturilor
depuse, au reuşit să se situeze
printre, brigăzile fruntaşe pe
sector.
Rolul şefului de brigadă este
mare: Realizarea sarcinilor de
plan şî Cîş;ti.gul fiecărui miner
depinde de felul cum e!; ştie să -şi
organizeze lucrul.
Dacă analizăm salariul unu:
miner din brigada comunistu­
lui' Dionis'ie Barth-a (Vezi fig.
nr. 1), vedem Cs! pînă .în
iuiite numai într-o singură lună
s-a realizat pe post 93 de lei,
iar în restul lunilor cîştigul zilnic
al fiecărui miner fiind peste 100
lei. -
In luna iunie, cînd: şeful bri­
găzii a plecat în concediu de
odihnă, deşi condiţiile de mun­
că au rămas aceleaşi, depăşirea
sarcinilor de plan a fost mai mi­
că şi odată cu aceasta şi sala­
riul zilnic realizat a devenit mai
mic, ajungînd la 66 lei pe post.
Odată cu sosirea din concediu
— luna iulie — sarcinile de
plan au fost iarăşi lună de lu-
nă depăşite. Bineînţeles, şi cîş-
tigul zilnic al minerilor a eres-
cut
Probleme ale sfaturilor oopuîare
D rum uri m ai bune
c u cheltuieli m i
Cu ani în urmă, drumurile din
partea de nord-est a raionului
Sebeş erau aproape impractica­
bile mai ales în perioadele plo­
ioase sau după topirea zăpezi­
lor. In ultimul timp însă, dato­
rită preocupării sfaturilor popu­
lare, aceste drumuri în mare
parte au fost reparate, îmbună-
tăţindu-se astfel transportul. Nu­
mai în acest an, Sfatul popular
raional Sebeş a alocat un fond
de 1.200.000 lei pentru reparaţii
capitale la 4,5 km. de drum. Cu
aceasta sumă, s-au executat pînă
în prezent reparaţii capitale pe
o lungime de 8 km. printre care
3 km. de pavaj cu piatră mare
în comunele Vingard şi Şpring,
3 km. cu macadam oilindrat pe
drumul dintre aceste comune şi
2 km. pe drumul dintre Ungu-
rei şi Roşia de Secaş. La acea­
stă acţiune, au participat efec­
tiv şi cetăţenii din comunele
Şpring şi Vingard care, mobili­
zaţi de comunişti şi deputaţi,
şi-au adus un aport deosebit la
transportul pietrei şi Ia execu­
tarea întregii manopere necalifi-
cate. Prin munca lor, cetăţenii
din aceste comune au adus la
bugetul sfaturilor populare o e-
conomie de peste 330.000 lei.
Tot din sumele alocate pentru
întreţinerea drumurilor cît şi
prin contribuţia în muncă a ce­
tăţenilor, s-au mai construit pînă
în prezent trei poduri din be­
ton armat pe drumurile Apoldu
de Ins—Ludoş, Sebeş— Daia şi
unul în comuna Daia. De ase­
menea. în comuna Pianu, pe
drumul ce duce la Strungari, s-a
mai construit un pod cu stîlpi
din beton şi cu partea carosa­
bilă din lemn de stejar cu o lun­
DRUMUL SOCIALISMULUI''
Din păcate, datorită faptului înregistrate. Din luna iulie. în­
că conducerea sectorului şi co- să, cînd s-a făcut, schimbarea
miletul sindical nu au depus şefului de brigadă, sarcinile de
eforturi pentru ridicarea tutu- plan' ă u ' fost depăşite, brigadă
ror brigăzilor la nivelul celor fiind situată între cele fruntaşe
fruntaşe, mat' sînt şefi de bri:-
găzi care nu- contribuie la dezl
voltarea avîntului creator-al mi­ . pe sector. A crescu,t totodată şir: zootehnică din com una Ceru B ăcăin ţ,
nerilor.
crŞtiguf zilnic rfeâlizât' de fieca­
De pildă, brigada condusă de re miner ( vezi 1iniad ,pwno tită ) ..
tov., Gheorghe Biro, (vezi fig. De faptul pentru că lună ăe' lu­
nă, un număr destul de mare
de brigăzi (în general aceeaşi)
nu-şi realizează sarcinile de
plan se face vinovat în. primul
rînd comitetul sindicat a*l sec- n ile de, folos obştesc.
toruluj, deoarece nu s-a preo­
cupat: în suficientă măsură oa
şefii brigăzilor fruntaşe să
preia conducerea celor rama­
se în urmă. . ¦¦
Astfel, dacă tovarăşul Blaj
Ferenczi a cărui brigadă este P etru B rîn ză u , Kovâcs P avel şi m u lţi
fruntaşă de la începutul anului
(vezi fig. nr. 4) ar îi
‘‘f-k-
! mfineri
nr. 2.)- numai în- cursul lunii o contribuit, ală tu ri de m ineri, la re a li­
februarie şi-a' îndeplinit sarci­
nile de plan, în restul lunilor _(iín_ y
atît realizarea sarcinilor de pro­
ducţie cit şi câştigul zilnic rea­
lizat fiind sub posibilităţile e- Pţ ; entru re z u lta te le deosebite o b ţi­
xistente. In cursul lunii- octom­
brie, cînd şeful de brigadă a
fost în concediu, la acelaşi loc
de muncă şi ou aceleaşi condi­
ţii. fără şef de brigadă, reali­
zările au fost mult mai frumoa­ - nei V u lc a n , au b e n e fic ia t de p rim e ce
se ; în acelaşi timp şi salariul
zilnic al fiecărui miner, a ajuns — ,
la 112 lei.
— pune de o sobiţă de cărbuni..pentru
Rezultă deci că una din cau­
zele rămîneriii în urmă a unor
brigăzi este faptul că mai sînt
şefi de - brigăzi care nu au su­ - Aurel Chetroiu,
ficientă exeperienţă în organiza­
rea procesului de producţie.
Despre importanţa şefului de
origa dă în realizarea şi depă­
şirea sarcinilor de plan vo-fbeş-
s* Qaz,J!l brigăzii conduse- de conducerea brigăzii conduse de
tovv Ion Mo&a- ( Vezi % nr. 3). tovarăşul Gheorghe Biro, atunci
în mod sigur că şi realizările:
acestei brigăzi a,r fi fost mai
mari. Se poale spune în con­
cluzie că realizările sectorului-
VII investiţii Lupeni puteau fi
mult...mai Inimoase, dacă toate;
brigăzile ar fi fost conduse de
oameni pricepuţi, cu multă ex­
perienţă în organizarea' muncii..
Organizaţia de partid are
1 pj.3 sarcina de a îndruma. şi- .urmări'
modul cum comitetul sindical
( şi conducerea administrativă a
sectorului caută .să, ridice bri­
găzile rămase în urmă' la nive-,
lui celor fninta:ş'e', mod:uf în ma­
re se aplică preţioasa iniţiativă
a lui Nicolae Militam.
A. G U D A S Z i lă i precipitaţiilor.
iir
1 ; ii& » m şini. In prezent construirea^ acestui la ­
IA /(?
3^.
T C ărţi a p ă r u t e
i.. F.FREMOV : Lacul duhurilor
L_i u ei fv v vi va w fl r xi XII de munte — . ecT. a H-â. fn
Pînă cînd- brigada aceasta a romîneşte de VI. Cogao
fost condusă de lor: Mo'ga n'u
se puteau spune prea multe ou- (..Cutezătorii“ ).
vinte de laudă despre succesele
160 pag. — 2.90 le i: 7,45
lei cart.
led. tineretului
BOR 18 POLE VOI ; Impresii din
America — însemnări din-
fr-o călătorie în S.U.A. —
ed. a D-a. In romîneşte de
Eman Cerbu şi Igor Block
C în jiirui lumii“ ). '
440 pag. 9.50 Iei; 14 iei cart.
Ed tineretului
gime de 21 m. Cu multă însu­
fleţire au muncit cetăţenii din
raionul Sebeş şi (a repararea
unor drumuri cum ar fi Cunţa-
Draşov, Şpring—Roşia, Şpring- n m PnÚúUAM UL B E
Ungurei, Draşov— Doştat şi al­
tele, în lungime totală de 24 II P H D IO
km., şi (a construirea altor trei
poduri în lungime totală de
18 m. 20 DECEM BRIE l959
Pentru anul 1960, sfatul popu­
lar raional a avut grijă să alo­ PROGRAMUL 1: 7,15 Muzi-
ce o importantă sumă de .bani că u şoară; 8/rn Muzică popu-
pentru reparaţii capitale pe o Iară oltenească : 9,00 Teatru la
lungime de 4 km. de drum. A- ma icrpfon pentru, ccooppuii; 10,20
vînd experienţa lucrărilor execu­ Curs de iniţiere muzicală (IV )
tate în acest an, sfaturile popu­ — Gîntecul popular ma­
lare comunale au ajuns ia con­
cluzia că în limita sumelor a- ghiar în creaţia compozi­
locate pot să execute reparaţii torilor ; 11,30 • Constructori
capitale fa 12 km. de drum. In
satul Cunţa, comunele Draşov şt şi construcţii; 12,15 f r u ­
Şpring, drumurile pe o lungime
de 4 km. vor fi pavate cu pia­ museţile patriei oglindite în o-
tră mare, iar între aceste co­ perefe scriitorilor n o ştri; 13,10
mune se va executa 6 km. ma­
cadam cilindrat (un strat de ni­ De toate pentru to ţi; 14,55 Con­
sip filtrant cu piatră spartă, pre­
sat cu compresorul). De ase­ cert de' estradă ; 16,05 „Din ini-
menea. în centrul comunei Daia
se va pava cu bolovani un drum mă-ţi cînt ţara mea“ — emisiu­
pe o lungime de 2 km. Aceăi ne de cîntece: „Te iubesc ţara
plan de lucrări fa drumuri pen­ mea“ de Nicolae . Chir.culescu ;
tru anul viitor a fost discutat
în toate adunările populare ţi­ 17*00'. La şezătoare; 18,00 Dru­
nute pînă în prezent în raion,
în cadrul cărora s-a votat şi meţii veseli; 19,30 Teatru la
contribuţia voluntară pentru a- microfon : „Poarta“ — scenariu
nul viitor. Cetăţenii din raion
au votat în unanimitate execu­ radiofonic de Paul E v erac;
tarea acestor lucrări şi s-au an­ 21.15 Muzică de dans; 23,10
gajat să sprijine realizarea lor Simfonia concertantă în La ma­
jor pentru vioara, . violoncel, şi
printr-o susţinută muncă volum orchestră de Johann Chrişti an
tară. Bacii. ‘
F . C H IR U Ţ A PROGRAMUL II : 7,25 Cînte­
corespondent ce ; 8,00 Muzică u şoară; 9,30
Cîntecul săptam înii:, „,De-aş a-
vea un milion, de -inimi" de Sa­
bin D răgoi; 10,50. Transmisie
din sala Ateneului a concertu­
lui orchestre] simfonice a Filar­
monicii de Stat „Geo.rge Ertes-
cu“ ; 13,15 .Muzică distractivă ;
14.15 Piese pentru g h itară;
14;30 La microfon: Satira şi
umorul; 15,30 Interpreţi ro-
mîni de muzica de operă ; 16,00
Din scrisorile
corespondenţilor
Alegeri în organizaţiâ
de baza U. i . M.
f n urm ă cu citev-a zile a a v u t loc
adunarea generală pentru dare
v de seam ă şi a le g e ri a o rg a n iz a ţie i de
bază U .T .M . de la înto vărăşirea a g ro ­
ra io n u l1 Oră'ştie. Cu "a c e a s tă ' ocazie a
fost a n a liz a t 'm o d u l în care com itetal
o rg an iza ţie i de bază a a n tre n a t tine­
retul la .în d ep lin irea sarcinilo r reieşite
d in h o tă rîrile p a r tid u lu i şi g u v e rn u lu i
nostru, cît şî felul cum tin erii au par­
ticip at ia activitatea cultu rală, la în -
v ăţăn iîn tu l p o litic U .T .M . şi la a cţiu ­
AUREL PURD!
de sa'ariu
L a exploatarea m inieră Vulcan, zi­
u a de 13 d ecem b rie a fost zi de
salariu. M un cito ri ca Nicolae Neagu,
A lexandru M oidovan, S ilviu Cocota.
a lţii, care în cursul lun ii noiem brie
au în tre ţin u t în bune condiţiuni insta­
la ţiile electrom ecanice ale m inei şi au
zarea s arcinilo r de plan, au re a liza t
cîşliguri frumoase. prim ind salarii
în tr e 1.400 şi 1.650 lei.
Prime pentru muncilor!
nute in lun a noiem brie de m u n cito ­
rii sectorului V electrom ecanic al m i­
însum ează 34.000 lei.
P rintre m uncitorii care au prim it în ­
sem nate sume de bani se a flă fieraru l
strungarul K arpaty
E u g e n , lă c ătu şii! S ilv iu C ocota si a lţii.
C o le c tiv u l de m u n c ito ri, te h n ic ie n i şi
In g in e ri de la sectorul V electrom eca­
n ic 'e s te H otărit să obţină noi súrcese
în viitor.
. , A U R E I, U O Z II
, mmm mmmtmk
PENTRU 24 ORE : .
Vremea rămîne închisă, rela­
tiv rece. Temperatura staţionară,
ziua între 1—3 grade, tar noap­
tea între minus î —6 grade. Vînt
slab pînă la -potrivit- din secto­
rul vest_şi sud-vest. Vor cădea
precipitaţii sub formă de lapo-
vîţă. Dimineaţa şi , seara se va
semnala ceaţă -'şi pîclă.
' PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZÎLE :
Vreme schimbătoare, favorabi­
GIOVANNI VERGA: Nedda. In
romîneşte de Despina Mla-
doveanu
186 pag. — 3,20 Iei.
Ed. tineretului
A. VINOGRADOV: Defăimarea
lui Paganini — roman —
ed. a IlI-a. In romîneşte
de V. Teodorescu şi Ecate-
rina Bandrabur
448 pag. 7,30 Iei.
F.S.P.L.Â. —
Cartea rusă
Vorbeşte Möscöga 1; 17,50 Con­
c--e-r-t-u--l n, r. 20 în Re minor pen-
tru pian şi orchestra de Mozărt ;
18,50 O seară la căminul cu f
tu ra !; 20,05 Program de roman­
ţe şi melodii lău tăreşti; 20,35
Muzică de d an s; 22,30 Solişti
de muzţcă populară românească ;
23,10 Muzică de dans; 23,30
Muzică de cam eră: Sonata nr.
4 pentru vioară şi pian în Re
major de Haendel.
Pentru toate vîrstele,
pentru iubitorii celor
mai diferite probleme
ale ştiinţei şi tehnicii,
pentru elevi, studenţi,
muncitor! din industrie
şi agricultură, tehnici­
eni şi ingineri, auto-
mobilişti sau fotografi
?!maiori, ALMANAHUL
„ŞTIINŢA Şl TEHNICA" 1 9 6 0 prezintă an
variat şl bogat material, ajuiîndu-i să-şi
petreacă într-un mod plăcut şî instructiv
timpul liber, punindu-i la curent cu ultimele
cercetări şi realizări ale ştiinţei şi tehnicii,
prezentind noutăţi, reportaje etc.
Almanahul se găseşte de vîn za re la to a te d e b ite le
O .C .l. şi um fâiiie c o o p e ra tis te din în tre a g a ta ră .
Din firile
Creşte producţia de oţel
In noua campanie de masa
pentru mărirea producţiei şi pen­
tru economii* care se află în pli­
nă desfăşurare în China, ofefa-
rii din Şanhai au dat exemple
strălucite.
Ei transmit metodele noi de
la tin muncitor la altul promo^
vînd în acest fel experienţa îna-
intîită în producţie.
Astfel, timpul pentru repara-
La liziera pădurii. Spreea, la Lübbenau, R. O. Germană se
construieşte cea mai mare termocentrală din Europa, care
Ua terminare în anul 1962, va funcţiona, cu o capacitate de
’ 1,300 MW. Cu această imensă energie ar putea fi aproviziona­
r e 120 oraşe a cile 65.000 locuitori., inclusiv instalaţiile indus­
triale respective.
IN FOTO: Scheletul din piese prefabricate al ventilatorului
[de răcire a termocentralei.
Din succesele industriei navale
Anul 1959 este considerat pe
drept cuvînt un an de cotitură
în dezvoltarea industriei nava­
le bulgare. In decursul anului
curent au fost construite 32 na­
ve de diferite tonaje.
Recent, la' şantierul naval
„Gheorghi Dimitrov“ diu Varna
s-a terminat încercarea în larg
a unui petrolier construit pen­
tru Uniunea Sovietică. Zilele
acestea vasul va părăsi portul de a lu m in iu de m are capacitate care citate.
Varna îndreptîndu-se spre
U .R .S .S .
In prezent constructorii na­
vali lucrează intens la termi­
narea celui de-al treilea petro­
lier — „Bolşevik Karaev“ —
care trebuie livrat, de aseme­
nea, anul acesta. încă în cursul
acestei luni ei vor termina pen­
tru flota bulgară nava „Mir“
(Pace) de 3.200 tone construi­
tă după tipul navelor bulgare
„Varna“ şi „Burgas“. De cu-
rînd a fost livrat Uniunii Sovie-
Sf3r& oL& sClyftZ'
‘ eiHEMaTBBHBFIEE
20 DECEM BRIE 1959
DEVA : Cartea Ju n g le i; AL­
BA IUL1A: In toiul luptei;
Umbrela lui Sf. Petru ; BRAD :
Soarta unui om ; IL IA : Fete
de aceeaşi v îrstă ; O R Ă ŞT IE :
Tatăl meu actoru l; D any; HA­
ŢEG : Dimineaţă mohorîtă ; HU­
NEDOARA: Pentru 100.000 de
m ărci; P E T R O Ş A N IU ltim a a-
ven-tură a lui Don Juain; Ta-
mango ; S E B E Ş ; Grădinarul
spaniol; SIM E R IA : Nevăzut...
necunoscut; LONEA : Săgeata
albastră ; ZLATNA: Alarmă la
graniţă ; TEIU Ş : Nevăzut... ne­
cunoscut ; BARU MARE : Star­
tul tin ereţii; APOLDU DE
SU S : Cîntecul m atrozilor; C.A-
LAN: Săgeata albastră.
Pag. 3
populară
Cursuri pentru
ţiile capitale ale unui converti- muncilor!
zor a fost redus de la 50 la 10
ore, iar perioada de funcţionarea In rîndul muncitorilor ceho­
furnalelor a fost mult prelun­ slovaci se observă un mare in­
gită. teres pentru ridicarea nivelului
profesional şi cultural. Astfel,
Acest lucru a fost obţinut prin de pildCa, în regiunea Brno, 524
cursuri de zi şi serale din a-
adoptarea noilor metode perfec­ cest an au fost urmate cu re-
gukiritate de peste 10.000 de
ţionate de muncă şi în special muncitor-î. In. urmăior ii ani se
prevede mărirea numărului mun­
prin eliminarea timpilor morţi citorilor care urmează aceste
cursuri.
în producţie.
. Un interes deosebit pentru în­
văţătură- şi însuşirea tehnicii noi
se remarcă îndeosebi în rîndul
tineretului. In regiunea Karlovv
Vary, la cursurile învăţământului
tehnic au participat anul acesta
peste 1.000 tineri muncitori. In­
teresul lor şe manifestă în mod
deosebit pentru specialităţile ;
constri.fcţîi de maşini, electro­
tehnică, chimie, textile' etc.
Ciase d in • ¦>
prefabricate- penfru
în trep rin d e rile dc construcţie aparţi-.
nînd industriei carbonifere din R .P .
P olonă au trecut la p ro d u c ţia -în serie
n m a te ria le lo r necesare con struirii din
elemente prefabricate a caselor pentru
fa m iliile de m in e ri. O astfel de casă
se c o m p u n e d in 3 c a m e re, h o l, an tre u ,
bucătărie şi baie, avînd o ' suprafaţă
u tilă de 67,8 ni. p. E-a aro
încălzire centrală, iar baia dis­
în călzirea apei. C onstrucţia, sau m ai
bine; zis m ontarea casei în stare brută
durează doar -6' zile. Costul total’ al
.u n e i. case ,-de acest fel este cu m u lt
m a i , m ic , d e c ît a l u n e i ..case co n s tru ite
din m ateriale obişnuite. P în ă ia sfîr­
*
şitul a n u lu i, 1în reg iu n ile m iniere ale
tice primuf doc plutitor, iar pi- R .P . P olone din astfel de m a te ria le
nă la sfîrşitul anului va fi ter­ p re fa b ric a te se v o r rid ic a , 110 case,
minat un al doilea asemenea, ia r în a n u l 19S0 se v o r m o n ta circa
1.500 de astfel, de .casc.
doc.
Construcţii noi
In R .P . U n g a r ă se con struiesc şi se ş îtu P p rim ului semestru al anului v ii­
pun în funcţiune noi întrep rin deri in ­ tor. secţiile de la m in a re şi de presă
dustriale care au o m are im portanţă vor da p rim ele produse.
pentru econom ia n aţion ală a ţării.
L a începutul acestui an în oraşul
In anul 1957 în oraşul Sekesfeher- M ohâcs a in tra t în f'uncţitine o fab ri-
var a început conslrujrea unui lam inor ¦că de p lă c i aglom ferate dc m a re c a p a ­
va produce lam inate de a lum iniu ne­ L a R tid a b a n y a se pregăteşte d a re a în
cesare industriei constructoare de m a ­ exploatare a unei fabrici de în n o b ila­
re, care în toam na acestui an va da
m in o r se desfăşoară din; p lin . L a s-fîr- .pritrta producţie.
Creşfe pro duciivitatea minelor de fie r
Minele de fier Rionvon, Ciu- brie in proporţie de 104 la su­
don, Kaiciun şi Songam din tă, au fost mecanizate toate lu­
provincia Phenianul .de Sud crările de./încărcare şi transport
( R.P.D. Coreeană) au d.at ¦ In În galerii, iar productivitatea
total în luna noiembrie peste perforatoarelor a crescut în ma­
prevederile planului o producţie re măsură. Productivitatea fie­
de 3.300 tone. cărui perforator depăşeşte cu
Aceste mine dau o pătrime din 10 la sută indicele fixat de
producţia totală de minereu de stat, iar capacitatea de tran­
fier a întregii ţări. sport este cu 30 la sută mai
La mina Rionvon, care şi-a în* mare decît în prima jumătate
depl'iin'ii pt—la>nul —p>/—e lu‘na r~rtri~o^ire",mr'0-—‘f”'at—r-¦»a/—/n—vu—rl->¦uv/—ri-i.vr^r*' ^ i
cm c® n f,
PARTICIPANŢI î
Jucaţi cu încredere !a concursul special Pronosport din 20 >
' decembrie 1959, cu cît mai multe variante. Aveţi şanse ele a ob- >
^ţin e: r ;' : i
ş — unul sau mai multe premii în bahi \
L — unul sau mai multe premii în obiecte la „0“ rezultate >
> — unul sau mai multe premii in obiecte la tragerea supli- /
meritară. $
v'vWV VVnA/^sÂAAAiV v