Page 69 - 1959-12

PROLETAR) DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

® P rin Republica P opulară Po­

lonă (P ag- 2 - a ) ;

o U ltim a încredere (p a g . 2 - a ) ;

o Sporirea producţiei de oţel —

preocupare de frunte (pag. 3-a) ;

® Popoarele Cubei şi Venczue-
lei s în t solidare în lupta îm p o triv a
u n e ltirilo r im p e ria lis te - (-pag. 4 -a );

Anul XI Nr. 1 5 5 3 Duminică 20 decembrie 1959 4 pagini 20 bani © V arietăţi (pag. 4-a).

IERI. IN REGIUNEA NOASTRAi c u p l a n u l a n u a l
<L>-<L>-*0*<5*<L> «O-< í > <3><L>, ÎNDEPLINIT

In contul anului 1960 man a prezentat la Gasa ra­ siderurg'ice şi ăi şcolilor medii Oţelarii Hunedoarei
ională de cultură „Mihail Sa- din Hunedoara.
Ieri la orele 15, colectivul doveanu“ din Sebeş piesa de Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile regiunii noastre, des­
întreprinderii miniere Ţebea teatru „Titanic vals“ de T. Gu acest spectacol numărul făşoară o întrecere tot mai susţinută pentru a intimpina ziua de 30 decem­
şi-a realizat sarcinile de plan Muşatescu. Spectacolul, orga­ celor care au vizionat filmul brie — a 12-a aniversare a R.P.R. — cu planul anual îndeplinit. Aproape
pe anul 1959. De la începutul nizat în cadrul unui schimb pînă ieri a ajuns la 5.000 zilnic, sosesc la redacţie scrisori şi telegrame, prin care noi colective de
anului şi pînă în prezent, co­ de experienţă, s-a bucurat de spectatori. muncitori anunţă îndeplinirea înainte de termen a planului pe anul 1959.
lectivul acestei mine a extras mult succes.
peste plan 3.565 tone cărbune Livadă de pomi

şi a realizat economii în va­ Brigada ştiinţifică Membrii gospodăriei agrico­ Colectivul oţelăriei Siemens ţiei au produs cu peste 5.000
loare de 95.000 lei prin re­ tone oţel mai mult decît era pla­
ducerea preţului de cost, şi de In cursul zilei de ieri mem­ le colective din Turdaş au ho- Martin nr. 2 a Combinatului si­ nificat. Acest lucru a dus la Tovarăşul Iosif I^Sapschi de lă fabrica 'de ciorapi „Sebeşul“ din Sebeş
655.000 lei prin îmbunătăţi­ brii brigăzii ştiinţifice de pe tărît să înfiinţeze o livadă de derurgic Hunedoara a obţinut în mult aşteptatul moment, al în­ este preocupat continuu de îmbunătăţirea procesului de producţie. In acest
rea calităţii cărbunelui. lingă Casa raională de cultu­ pomi. Pe o suprafaţă de li deplinirii planului de producţie sens a propus drept inovaţie un dispozitiv care adaptat la maşinile simple
ră din Alba Iulia, s-au depla­ ha. teren colectiviştii au să­ această lună succese deosebite pe anul în curs. pentru confecţionarea ciorapilor, a creat posibilitatea fabricării ciorapilor cu
Angajament depăşit sat în comuna Oarda de Jos. pat din timp gropile şi au în producţie, in ziua de 6 de­ desene şi culori diferite.
cembrie, spre exemplu, a fost Evenimentul a avut loc în
In cursul zilei de ieri a fost Brigada ştiinţifică, formată plantat pînă ieri peste 1.000 ziua de 18 decembrie, după ora IN CLIŞEU: Tov. Katapschi urm ărind funcţionarea unei maşini.
încheiată situata preţului de dintr-un medic, un inginer a- cireşi, meri, peri şi nuci. realizat ce! mai înalt indice de 23. Ultima şarjă de oţel din
cost pe luna noiembrie la gronom un jurist şi un pro­ utilizare din istoria exploatării contul anului curent a fost ela­
sectorul VII investiţii de la fesor de fizică şi chimie, a De remarcat este faptul că cuptoarelor Martin : li tone borată de oţelarii conduşi de
mina Lupeni. Gu acest prilej discutat cu cetăţenii diferite atît săpatul gropilor cît şi otel pe m.p. vatră şi zi calen­ prim-topitorul Mihai Tîrpescu.
s-a constatat că în cele 11 aspecte economice şi sociale plantatul pomilor au fost e- daristică. MUNCA OAMENILOR
luni care au trecut din acest din comună. In urma studiu­ fectuate prin muncă volunta­ Cu aceasta toţi oţelarii Hu­
an colectivul sectorului a rea­ lui problemelor ridicate, bri­ ră. Dintre colectiviştii care au Scurtînd durata de elaborare nedoarei lucrează în contul anu­ „GAZ“-ul alerga năvalnic. Un sei pe care întinse situaţia cen­
lizat economii suplimentare la1 gadă ştiinţifică va organiza participat lă muncă se evi­ a şarjelor de oţel la 7,59 ore, lui 1960.
preţul de cost în valoare de astăzi o consfătuire în cadrul denţiază IIie Iosif, Romulus îmbunătăţind regimul termic, o- viraj la stingă, altul la dreapta tralizatoare de documentare per­
3.080.000 lei, sumă ce depă­ căminului cultural din comu­ felarii au reuşit să realizeze în Telegramă
şeşte cu 80.000 lei ultimul an­ na Oarda de Jos. Maier, Simion Duma şi alţii. | luna decembrie un indice mediu sonală a activităţii întreprinde­
gajament sporit, luat cu pri­ La redacţie a sosit o telegra­ şi deodată liniştea dimineţii a rii. Nu apuca să treacă cu ochii
lejul conferinţei de dare de1 5.000 spectatori Secţie nouă de utilizare de peste 7 tone oţel mă prin care Depc.iitu! de pro­ fost spartă de sorîşnetul stri­ peste toate cifrele că şi auzi un
seamă şi alegerea organelor duse petrolifere din Deva anun­ dent al frînei. ciocănit uşor în uşă :
conducătoare de partid pe întreprinderea cinematogra­ pe m.p. vatră cuptor şi zi ca­ ţă că în ziua de 18 decembrie
mină. fică regională a organizat în şi-a îndeplinit pianul anual, ob- — Noroc bun, Kovacs — — Te aşteptam. Gum stăm cu
această săptămînă în oraşul Cooperativa „Solidaritatea“ lendaristică, ceea ce depăşeşte ţinînd o economie de 11.500 lei baci ! angajamentul la' economii ?
Trebuie menţionat că sec­ Hunedoara vizionarea în co­ a deschis ieri în strada Aurel cu mult sarcina trasată de Con­ la cheltuielile de circulaţie.
torul şi-a realizat planul ă- lectiv a filmului documentar Vlaicu nr. 1 din oraşul Deva ferinţa regională de partid pen­ — Noroc. Păi aşa de dimi­ Şeful planificării, întinse pe
nual fizic la metri cubi la’ romînesc „Pagini de vitejie“. tru acest an. Ca urmare a aces­ Colectivul depozitului de pro­
data de 9 decembrie. Pentru muncitorii G.S. Hune­ o nouă secţie de coafură.» duse petrolifere din Deva a con­ neaţă ? masă situaţia centralizatoare
doara, filmul a fost prezentat Secţia esfe dotată cu utilaj şi tor factori, în luna decembrie, tribuit prin muncă voluntară la
Schimb de experienţă în sala C.F.U. din combinat. repararea unei magazii de ule­ “ Cînd vine şeful planificării complectată cu ultimele reali­
aparatură modernă. Lucrătoa­ pînă în prezent, cuptoarele sec- iuri, economisind astfel suma de
Aseară, form aţii de teatru Ieri, filmul a fost vizionat rele ce încadrează secţia', ău' 5.000 lei. să vină Ia mine...
a căminului cultural din Lo- de elevii şcolii profesionale zări :
o înaltă calificare profesio­ La buna deservire' a clienţilor
s-au evidenţiat mai ales maga­ Cel venit ou — Pe întregul
nală. m zionerul comunist Gheorghe maşina era di­ am ne-am anga­
Bogdan, utemistul Alexandru rectorul între­ jat să obţinem
La staţia de radioffcare Boţea — şeful subcentrubu din prinderii de ex­ Din carnetul
Si meri n — şi muncitorul Silvi- corespondentului 560.000 lei.:.
, In scopul sprijinirii con­ an Henf. plorări Lupeni,
cursului „Iubiţi cartea“, colecti­ — Pe noiem­
vul bibliotecii regionale din Intre 23 decembrie 1959
inginerul Sever brie ?
Deva a întreprins diferite ac­ şi 10 ianuarie 1960
ţiuni. De pildă, aseară, tov. Suc iu. Pînă la ora .şapte, mai era — Am obţinut 219.000 lei e.-
Niculina Răşinarii, activistă a Vacanţa de iarnă
A cţiuni patriotice bibliotecii regionale, a pre­ a elevilor o bună bucată de vreme, dar conomii... să le adaug sub cele
zentat la staţia de radioficare nerăbdarea îl pornise de-acasă 467.000 realizate pe cefe zece
VALEA DÎLJÎl ~j Harnicii locuitori din satul romanele „Aşa s-a călit oţe­ D upă cum anunţă M inisterul Invăţă- cu grija de a începe activitatea luni... frumos, avem 686.000 lei.
-iV alea Dîljii, raionul Haţeg, îşţ lul“ de N. Ostrovschi", „Cus­ zilnică mai întîi cu încheierea Deci angajamentul l-am depăşit
crii“ de I. V. Ghiiia şi „Bără­ m în tu lu i şi C u ltu rii, vacanţa de iarn ă în 11 luni cu 126.000 lei.
construiesc, prin muncă voluntară şi din contriouţie benevolă gan“ de V. Hm. Gaian, cărţi situaţiei economiilor la preţul
indicate în bibliografia' con­ la toate şcolile de cultură generală, de cost. îşi atîrnă paltonul pe Urmă o scurtă pauză. Direc­
în bani, un cămin cultural. Construcţia este ridicată în roşu. cuier, apoi se aşeză în faţa me- torul schiţă un zîmbet de bucurie
cursului. p ed a g o g ic e de în v ă ţă to ri şi e d u c a to a ­
La lucrările necesare construcţiei căminului cultura^ s-au şi conoreti'ză :

evidenţiat cetăţenii Lucu Cornenci, Gheorghe Vulc, Gruiţă Mă- Bngăzi de $«ner@t — 686.000 lei în cadrul anga­
V. COCHKCI jamentului, apoi 523.000 lei în
lăieşteanu şi alţii. în în tre c e re cadrul sarcinii de reducere pla­
corespondent

Tinerii de la sfaturile popu­ ORĂŞTIE Concurs de schi Răspunzînd chemării la între­ nificate a preţului de c o s t; adu­
cere lansată de către secţia a nate la un loc dau suma de
lare raional şi orăşenesc, cît şi. .. ., In masivul Straja a început

elevii de la şcoala elementară de 7 ani din Orăştie au muncit Tinărut lăcătuş Stejari. Bogar

voluntar la scoater ea de puieţi din pepiniera Ocolului silvic ieri desfăşurarea concursului de la Atelierele centrale Gura- re, profesionale, de m eserii, agricole, V-a a filaturii din Lupeni, co­ 1.2Qy.U00 tei economii în cele 11
Orăştie. Numai în cîteva ore, tinerii au scos peste 60.000 de raional de schi, organizat de barza, organizlndu-şi bine lu­ teh n ice şi tehnice de m a iş tri v a în c e ­ lectivul secţiei a III-a a pornit luni... Bune rezultate, s-a mun­
către U.C.F.S. Petroşani, în' crul, reuşeşte să-şi depăşească pe în seara zilei de 23 decem brie 1959 Ia lucru hotărît să obţină cele cit cit însufleţire... Vom organiza
puieţi. ^ . .. cadrul „Gupei 30 Decembrie,,. zilnic sarcinile de plan cu 15-20 şl va d u ra p în ă în ziu a de 10 ia n u a rie mai bune rezultate, care să-i prelucrarea realizărilor pe sec­
Cei mai activi în această muncă an fost tinerii Nicolae Concursul continuă şi îri de procente. 1960 inclusiv.

Sicrieru, Sever Mischie, Traian Moldovan, Petru Mircea, pre­

cum şi elevii Ştefan Iovan şi Marcel Păscută. cursul zilei de azi, după care Fotografia noastră il prezin­ C u rs u rile v o r reîncepe la 11 ifia u a - dea posibilitatea să cîştige a- toare, sonde şi schimburi. Că
urmează decernarea cupei. ceastă însufleţită dispută. In de, e munca oamenilor noştri şi
E. IO A N tă la tocul de muncă. rie 1960 dim ineaţa. acest sens, brigăzile de tinerei ei trebuie să afle neîntîrziat...
au început să folosească mal
corespondentă raţiona! cefe 8 ore ale zilei de GR. GOANTA
lucru, eliminînd timpii morţi.
-M - — Ii dăm dru­ EX AMENUL şi-a recăpătai pro-
mul ? Nu prietăţile iniţiale.

— Nu !... — Mai departe
merge. — spunea tinărut

— De cel — Iată despre ce-i vorba. Ştiţi că inginer — csimplu. Rămine să stabi­ Şi rezultatele nu s-au lăsat m 1Z s? -
aşteptate. In cursul primei ju­
— Are duritatea prea mare. Distru­ apa care intră in cazan este scoasă lim exact regimul de lucra şi să veri­

gem cazanul. din Strei şi are o duritate de 8 gra­ ficăm calitatea regenerării woffatitci. mătăţi a lunii decembrie, toate Tinerii aşteaptă!
— Nu se poate/ Am regenerat e- de. Or, cazanul nu permite o duritate Personal am convingerea că lucrarea cefe trei brigăzi din secţia a
mai tnare de 0J2 grade, deoarece se noastră se va bucura de reuşită de­ III-a au obţinut rezultate fru­ «VWvVWV
părătorul după toate cerinţele, aşa că depune piatră pe fascicolul tabular, plină. moase. Pe secţie, în perioada a-
nu văd care-i motivul. Nu cumva... care în nici un caz nu poate fi de­ mîntită. planul de producţie a — Hai să vedem ce mai
montat. Ei, bine, pentru dedurizarea Şiudentul conşiiincois de ieri, ingi­ fost depăşit cu 9 la sută. In spune postul U.T.M. de
-Ce? apei folosim o instalaţie care lucrea­ nerul Victor Friiea de astăzi, a mai fruntea întrecerii s-a situat bri­ control.
— Woffatita /.. N-o fi ea de vină? ză cu woffaiită, ce se regenerează cu dat un examen, poate cel mai greu. gada condusă de tovarăşa Ele­
— Imposibil. saramură de sare de bucătărie. Astăzi Ca şi in anii studenţiei, a luat şi de na Briceag. — Ce, glumeşti ?
— Şi totuşi, in aii loc nu pulcm astă dată nota: „Foarte bine". Atita — Vorbesc foarte serios.
căuta răul. Să încercăm. doar că examinatorul de astăzi a fost C A P R IS C O S T A C iir — A, iartă-mă, am uitat
Inginerul Victor Frilea n-a mai siat citul: colectivul de muncă de la Ate­ că tu abia te-ai întors din
pc ginduri. Chestiunea nu suferea nici lierele C.F.R. Stmeria. corespondent concediu. Hai să mergem
o amînare, aşa că In cea mai mare $ dar te previn că vei avea
grabă a şi adus o probă de woffaiită N. AND R O N A C H E < o surpriză.
pentru analiză. Gindul că această sub­ < Cei doi prieteni; munci-
stanţă ar fi de vină in procesul de
dcdurizarc a apei il neliniştea foarte tori la Atelierele C.F.R.

mult. De aceea tot timpul cit au durat am constatat că sarea atacă vasele Simeria, s-au apropiat de

analizele a asudat mai tare decîi la de fier unde se prepară saramura, iar gazeta „Vorbeşte postul
U.T.M. de control".
A nul trecut, a fost dat în fo lo sin ţa m uncitorilor din G u rab arza, raionul oricare examen pe care l-a susţinui fierul luat se depune pe suprafaţa wo-
B ra d un fru m o s şi c o n fo rta b il b lo c de locu inţe. N o u l bloc are 38 de a p a r­ vreodată. ffatitei, făcind-o inactivă...

tam ente. Constatarea laborantului a venit ca In iot cursul acelei zile si in cele — Vezi, ţi-am spus eu,

IN C L I Ş E U : Noul bloc de lo c u in ţe . un Irăznet: „Woffatita a devenit inac­ următoare, Frilea s-a ocupai mereu de iată o caricatură reuşită.

-m - tivă!". Prin urmare, previziunea ingi­ această problemă A răscolii biblioteca Dar... parcă am mai vă­
nerului se adeverise. Ce era de fă­ şi-a ales mai midie cărţi de specialita- zut-o...

Unde mergem astăzi? cut ? Se va pierde substanţa ? In a- ie şi a începui să le răsfoiască. Orele — EH...
cesi caz ar fi însemnat paralizarea Urzii ale acestor nopţi de iarnă îl
© Filiala S.R.S.C. organizea­ Expunerile sînt organizate de tuturor instalaţiilor de forţă acţionate prindeau studiind. Totuşi nu ştia ce-i — , Stai, stai, că m-am
ză la căminele culturale din co­ cu abur, pentru că de primirea atlet oboseala. A umplut mai multe coli cu încurcat. Păi articolele de
munele Apoldu de Sus şi Miercu­ filiala S.R.S.C. substanţe de acest fel. nu mai putea fi notiţe, formule, calcule. Soluţia mult j aici sînt scrise în octom-
rea, raionul Sebeş, conferinţe. ® Echipele de teatru ale că­ vorba. In afară de faptul că woffatita dorită însă era de negăsit. . brie, iar noi mai avem
Cu acest prilej, prof. unii’. se procură din import, ea se găseşte > puţine zile pînă la sfîrşi-
Gheorghe Văluţă de la Institu­ minelor culturale din comunele foarte greu pe piaţa internaţională şi Printre cărţile pe care şi-a propus ţ tul lunii decembrie. Ce,
tul agronomic „Nicolae Bălces- Balşa, Blandiana şi Orăştioara esie foarte scumpă. să le studieze, a adus-o şi pe cea in- tinerii nu mai fac nimic,
de Sus, raionul Orăştie, vor pre­ tiiulată „Pregătirea apei“, scrisă de > nici bune, nici rele?
zenta astăzi în faţa ţăranilor

cu" din Buoureşii va expune muncitori din localitate piese de La toate acestea se gîndca tinărut specialistul sovietic V. V. Skrob. Şi > — Da, de unde. Ei fa.c
conferinţa „Cunoştinţe folositoa­ tocmai în această lucrare a găsii ceea 1 de toate, dar nu mai face
re despre floarea-soarelui“. teatru. Aceste manifestări cul­ inginer Friiea — proaspăt absolvent al ce căuta. Indicaţiile date aici au fost ^ nimic postul U.T.M. de
aplicate in laborator. Woffatita inacti­ ( control.
© La sediul G.A.C. din Mi- turale au loc în cadrul fazei lo­ Institutului de căi ferate din Bucu­ vă a fost spălată mai iutii cu acid
ceşti şi Ighiu, raionul Alba, vo.r sulfuric, apoi cu acid clorhidric in­ < Oare organizaţia U.T.M.
avea loc două interesante expu­ cale a concursului bienal de reşti — in vreme ce se îndrepta către dustrial. După aceea s-a introdus din z nu poate face nimic pen-
nou in instalaţia de epurare a apei. $ tru a activiza această g a ­
neri. Prof. univ. Alexandru Ro- teatru. birqului inginerului şef. Spre , marca satisfacţie a inginerului
Friiea şi a colaboratorilor săi. rezulta­ l>i zetă ? Tinerii ceferişti aş-
manovici va vorbi despre „Im­ © Pe scena căminului cultu­ — Tovarăşe Vernichescu, e necaz > teaplă cu nerăbdare!
tul obţinut a fost cel dorit: woffatita
portanţa dezvoltării avutului ob­ ral din comuna Mărtineşti, ra­ mare. Cazanul IPROM e in pericol.
ştesc în G.A.G.“g
ionul Orăştie, echipa de teatru Instalaţia de epurare nu mai funcţio­

a casei raionale de cultură din nează bine.

Orăştie va prezenta piesa „Paz­ — Cum asta, tovarăşe Frilea ? Ex­

nicul stelelor" de Tudor Vornic. plică-mi maţ pe larg. P rim ii fu lg i de zăpadă au adus cu ei şl prim ele bucurii.