Page 7 - 1959-12

flf. 1537
L a n iv e lu l
De la 'deschiderea noului an
şcolar în învăţămîntel de par­
tid la oraşe au trecut două luni
iar la sate s-a împlinit abia o
lună. Sîntem deci încă în faza
de început de an în acest sis­
tem de învăţămînt.
Dacă în general învăţămîntul
de partid s-a deschis la timp
şi în condijii mai hune decît în
anii trecuţi, cu o frecvenţă care
se ridică în unele locuri pînă
la 95-100 la sută şi cu predări
şi seminarii la nivel corespun­
zător — aceasta se datoreşte
preocupării sporite şi răspunderii
cu care au muncit majoritatea
organelor şi organizaţiilor de
partid din regiunea noastră în
pregătirea deschiderii noului an
şcolar în învăţămîntul de par­
tid. Anul acesta, organizaţiile
de partid din regiune au dove­
dit mai multă răspundere la în­
cadrarea cursanţilor în învăţă­
mînt şi selecţionarea propagan­
diştilor, au organizat noi ¦cer­
curi acolo unde a fost necesar
şi au acordat o atenţie mai
mare trimiterii propagandişti-lor
la seminariile din vară.
Ar fi însă prematur şi greşit
— făcînd aceste sourte consta­
tări pozitive — să ne declarăm
satisfăcuţi ou rezultatele obţinu­
te. Aceste rezultate sînt îmbucu­
rătoare dar ele trebuie conside­
rate numai un început. Sarci­
na organizaţiilor de partid este
de a consolida şi dezvolta ă-
ceste rezultate, de a face totul
ca învăţămîntul de partid să se
ridice la nivelul cerinţelor. Şi,
aceste cerinţe sînt din ce în ce
mai mari pe măsură ce înain­
tăm pe calea socialistă. învăţă­
minte! trebuie să înarmeze pe
comunişti cu cunoştinţe 'din toa­
te domeniile marxism-leninismu-
lui, să-i ajute să pătrundă esen­
ţa politicii partidului şi guver­
nului nostru de construire a so­
cialismului şi apărare a păcii,
să-i pregătească din punct de
vedere politic şi ideologic ca ei
să se poată orienta just în re­
zolvarea multiplelor probleme pe
care le ridică viaţa în toate do­
meniile de activitate.
Nivelul îrivăţămîntului se mă­
soară prin eficacitatea sa iar a-
eeasta depinde de legarea lui
strînsă cu viaţa, cu sarcinile ac­
tuale ale construcţiei socialiste
in domeniul industriei .şi. 'agri­
culturii, comerţului, culturii şi
ştiinţei.
învăţămîntul de partid trebuie
să contribuie la îmbunătăţirea
muncii în întreprinderi (la creş­
terea producţiei şi productivită­
ţii muncii, la ieftinirea costului
Şi îmbunătăţirea calităţii produ­
selor, la creşterea numărului
fruntaşi lor etc.), la dezvoltarea
sectorului socialist şi creşterea
producţiei vegetale şi animale în
agricultură, la ridicarea nivelu­
lui activităţii în instituţii, şcoli
etc.
Cum stau lucrurile în privin­
ţa aceasta ? Desigur, nu se poa­
te vorbi concret de eficacitate
după cîtevă predări sau semina-
riî făcute într-un cerc. Se poate
totuşi spune că preocuparea pen-
Bine ar fi daci...
ţ a cooperativa „Buceşana“,
?L* din comuna Buceş, ra­
ionul Brad, s-ar lua mă­
suri' ele aprovizionare a popu­
la ţie i’cu petrol. Cooperativa are
amenajat un rezervor cu o ca­
pacitate de 5.000 litri, care în
prezent nu este folosit.
IOAN POENAR
corespondent plexului G.F.R. Teiuş-Goşlariu
C omitetul executiv al Sfa­
tului popular comunal
Crişcior, raionul Brad, s-ar gîn-
di la am enajarea unei pieţe co­
munale corespunzătoare, în lo­
cul celei improvizate şi d e mică
capacitate.
Condiţii sînt. Lipseşte doar...
iniţiativa. .
OSWALD ZATOSCH1L
corespondent
v a cinematograful comitetu-
lui de întreprindere al u-
zinei ,^Victoria“ Călan, s-ar res­
pecta programul filmelor anun­
ţate, iar biletele nu s-ar mai
elibera pe „sprinceană“, chipu­
rile, pentru persoane oficiale.
ANA M UNTEANl! corespondentă
C IT IT O R I!
Revistele „Gazeta litera­
ra“, „Viaţa romînească1V
„Luceafărul“ şi „Utunk“
ptţblică versuri, nuvele, schi-’
[ie, reportaje, recenzii, oro- 1
'nici literare, teatrale, cine- '
matografice, muzicale, pagini1
: de artă etc.
Abonamentele se primesc
, la oficiile P.T.T.R., factorii1
'poştali şi difuzo’rii de presă1
’ din întreprinderi şi instituţii.'
D M MUE SOCIALISED LUI
tru a se asigura un conţinut
bogat învăţămîntului de partid,
pentru a se obţine o eficacita­
te concretă, pipăibilă, este încă Hunedoara dezbat problemele
scăzută în rîndu'l multor organi­
zaţii de bază, comitete de par­ numai din punct de vedere teh­
tid din întreprinderi, orăşeneşti nic sau administrativ ceea ce
şi chiar raionale. Aceasta reie­
se şi din lipsa de preocupare face ca discuţiile din aceste
pentru deschiderea la timp . a cercuri să se asemene foarte
cercurilor de învăţămînt dintr-o mult cu acelea purtate în con­
serie de instituţii importanţe..De sfătuirile de producţie.
pildă, cercul de studierea isto­
riei P.M.R. şi cercul de studie­ In conducerea învăţămîntului
rea bazelor marxism-Ieninismu-
lui de la Teatrul de stat din P e­ de partid comitetele raionale şi
troşani nu şi-au început activi­ comitetele orăşeneşti de partid
tatea nici după o lună şi jumă­ trebuie să sporească exigenţa
tate de la deschiderea anului de faţă 'de organizaţiile de bază,
învăţămînt. Atît biroul organi­ cerîndu-le să se ocupe cu toa­
zaţiei de bază de lă Teatrul de tă răspunderea de munca ideo­
stat, cîţ şi Comitetul orăşenesc logică, să analizeze în mod sis­
de partid Petroşani, manifestă tematic munca de propagandă,
o slabă preocupare pentru edu­ conţinutul ei. să controleze în
carea comunistă, ridicarea nive­ permanenţă cum se străduieşte
lului de cunoştinţe marxisf-leni- fiecare membru sau candidat de
nis-te a! membrilor şi candidaţi­ partid să-şi însuşească învăţătu­
lor de partid şi al celorlalţi lu­
crători din. cadrul acestei insti­ ra marxist-leninistă.
tuţii de cultură. Secretarul or­ Nivelul lecţiilor şi seminărl-
ganizaţiei de bază. tov. Vaier
Donca. care este şi propagan­ ilor depinde în mare măsură de
dist, neglijează în mod neper- propagandişti, de răspunderea
mis această muncă. In această cu care ei privesc sarcină im ­
situaţie este oare de mirare că portantă ce li s-a încredinţat,
în rîndul unor actori se mani­
festă încă atitudini şi concepţii de pregătirea teoretică şi cali­
mic burgheze. tăţile lor pedagogice.
{iiiiiiiiluiiiiiiiluyiiiifWiiiiliHilifluiiiHúliiiiniiifliiiiiiuiiiiiiiiiiíiiiiniiiii Despre ce fel de răspundere
şi despre ce fel de pregătire poa­
După deschiderea te fi însă vorbă Ia unii propa­
gandişti cum sînt tov. Constan­
anului şcolar în tin Grigorescu sau Alexandru
Moraru şi alţii de la unele
învăţămîntul de partid cercuri de învăţămînt 'din ora­
şul Hunedoara, care obişnuiesc
Slabă preocupare pentru des­ să expună lecţiile ciţindu-ie din
chiderea Ia’ timp şi în bune con- broşuri ?
diţiuni a învăţăm,îhîului de par­
tid în •toate cercurile a mani­ Desigur, munca de propagan­
festat şi Comitetul orăşenesc de dă este pretenţioasă. Ga să poţi
partid Hunedoara. Cercul de învăţa pe alţii trebuie să ie stră-
studierea Istoriei P.G.U.S. anul duieşti mai întîi să înveţi tu,
II de la sfatul popular orăşe­ să-ţi complectezj şi să-ţi îmbo­
nesc, cercul de studierea baze­ găţeşti mereu cunoştinţele. Ca­
lor marxism-leninismului de la binetele de partid raionale, de­
procuratură, justiţie şl alto pun eforturi pentru a sprijini
cercuri din oraşul Hunedoara propagandiştii în pregătirea lor
de asemenea nu s-au deschis la ideologică şi metodologică. Pe
timp. lingă toate cabinetele de partid
s-a organizat pregătirea siste­
Principalul ce se cere în des­ matică a propagandiştilor, s-au
făşurarea învăţămîntului de par­ programat schimburi de expe­
tid este de a se asigura expune­ rienţă, conferinţe, consultaţii
rilor un nivel .cit mai ridicat. etc. Aceste măsuri nu sînt ur­
Pentru a se obţine aceasta este
necesar însă un control perma­ mate însă de rezultate corespun­
nent şi eficient asupra desfă­ zătoare deoarece o bună parte
şurării învăţămîntului asupra
conţinutului expunerilor şi se- a propagandiştilor nu participă
minariilor. Efectuarea unui ast­ cu regularitate la pregătirile ce
fel de control este sarcina de se fac la cabinete, in raionul
cea mai mare importantă ce ştă Petroşani, spre exemplu, propa­
în faţă organizaţiilor de partid gandiştii de la cercurile de eco­
în ce priveşte munca de propă- nomie concretă şi cercurile spe­
ganda. cifice pentru, mineri se prezintă
la pregătire în proporţie de a-
Acolo unde un astfel de con­ bia 50 la _sută.
trol este slab, lipsurile nu în-
tîrzle să se arate. La mina L‘u- Organizaţiile de partid, tre­
peni, spre exemplu, majoritatea buie să ţină seamă de impor­
temelor din programul de pre­ tanţa pe care o are buna pregă­
gătire la cercurile specifice pen­
tru mineri sînt departe de ceea tire a propagandiştilor în ridi­
ce trebjjie să fie, rezumîndu-se carea nivelului învăţămîntului
lă tratarea problemelor din de partid şi să depună eforturi
punct de vedere pur economic mai mari în această direcţie.
şi administrativ. De asemenea’,
unele cercuri de economie con­ Acum, după ce muncă de or
cretă de la minele din Valea ganizare a anului de învăţă­
Jiului şi de la întreprinderile din mînt s-a terminat, cînd cercu­
rile şi cursurile au fost deschi­
se, întreaga atenţie ă organiza­
ţiilor de partid, privind această
muncă, trebuie acordată ridică­
rii nivelului expunerilor şi se-
minariilor — asigurîndu-se în-
văţămîntului un conţinut cît mai
bogat şi o eficacitate cit mai
mare.
Trebuie făcut totul ca învăţă­
mîntul de partid să se ridice la
nivelul cerinţelor !
Am trecut zilele trecute prin
staţia G.F.R. Teiuş şi ne-am o-
prit pe la cantina ceferiştilor, la Ceva a r . mai fi totuşi de fă­
dormitoarele personalului, şi la cut aici. Femeile de serviciu
baia staţiei. Din cele constatate, (trei fa număr), oare răspund
ne-am dat seama că atît condu­ de curăţenia dormitoarelor, au
cerea' staţiei G.F.R., eît şi comi­ de spălat şi de călcat cîte 75-80
tetul de întreprindere al com­ de cearceafuri şi feţe de perină
pe săptămînă. Munca lor nu e
în general se îngrijesc oa atît uşoară, iar condiţiile de lucru
personalul staţiei, cît şi ceferiş­ nu sînt încă din cele mai Hune.
tii din alte localităţi care înso­ Aşa se face că unele din cear­
ţesc trenurile, să aibă condiţii ceafuri nu sînt bine călcate, şi
cît mai bune de hrană şi odih­ strică aspectul plăcut al dormi­
nă. Dar, pe lingă lucrurile bune toarelor. Posibilităţi pentru în­
sînt şi cîteva neajunsuri. Să le lăturarea acestui neajuns sînt.
vedem şi pe unele şi pe altele...
Prin panfina personalului
La d o rm ito arele
La cantina ceferiştilor din Te­
personalului de tren iuş sînt servite zilnic peste 400
de mese — dimineaţa, la prînz
Prin staţia G.F.R. Teiuş trec şi seara, In general, mîncarea
în 24 de ore zeci -de trenuri per­ este consistentă şi gustoasă,
sonale şi de marfă. Aici, în mod ceea ce face oa şi în condica de
obişnuit, se face schimbul per­ sugestji şi reolafnaţii să existe
sonalului de trenuri.’ Pentru o- puţine observaţii şau propuneri.
dihna acelora ce rămîn în sta­ Totuşi, aşa cura foarte just se
ţia Teiuş, sînt prevăzute, intr-o a.rată într-o recentă sezisare din
clădire cu etaj, numeroase’ dor­ condică, la această cantină nu
mitoare, bine înzestrate şi în­ sînt îqcă iacîmuri suficiente.
treţinute.
Ceea ce nu e semnalat în con­
O parte din- dormitoarele per­ dică, dar trebuie remediat de în­
sonalului de tren, au fosţ vă­ dată, este faptul că atît în sala
ruite de .curînd iar restul sînt de mese cît şi în bucătăria can­
în curs de văruire. Curăţenia tinei, pereţii sînt afumaţi, iar
din dormitoare, spălătoarele şi spălatul vaselor se face încă în
sala de duşuri, lenjeria care se mod rudimentar şi nu tocmai
schimbă săptămînal, caloriferele
calde, o sală de mese prevăzu­ igienic (bucătăria nu este' în­
tă şi c.u un cuptor în permanen­
ţă încălzit, constituie dovada zestrată cu un bojler). Tot aici
grijii faţă de ceferiştii ce' ajung
în staţia Teiuş, este abşolut necesară instalarea
unui captator de aburi la maşir
na de gătit.
Administraţia cantinei s-a pre-
Pag. 3
Un iînăr sm momâmt &¦L
destoinic ‘a n T n T g io i
**¦* t
V. •«* « r - n /— * * • * / • 3 DECEM BRIE 1959
Program ul I : 7.15 Muzică
Sînt mai p ţ m m m m m m ir n k uşoară; 7,30 Melodii populare
romîneşti; 8,30 Muzică populară
bine de trei i -j Centrul meteorologic Deva romînească; 9,16 Program Haydn;
j comunică timpul probabil: 10.00 Drumeţii veseli (reluare);
ani de cîndi 1 11,03 Muzică populară romînea­
tinărul Con- \ J scă; 11.30 Inovatori şi inovaţii;
-j 11,45 Duete din opere; 12,15 In-
stantin P e-1 "j termezzo-uri de muzică uşoară:
trescu s-a an-1 j 13,05 Concert sim fonic; 14,00
gajat ca mun­ Muzică de estradă; 14.40 Muzi­
citor tapiţer J că instrumentală de tineri com­
la întreprin­
Ţ pozitori romîni; 15,10 Din cîn-
derea de in­ ] tecele şi dansurile popoarelor;
dustrie locală ,,Vasile ^
Roaită" din Haţeg. Pe a 16.15 Vorbeşte Moscova !; 18,00
tunci, în secţia tapiţerie ţ Gurs de iniţiere muzicală pen­
munceau doar 4-5 oameni, I tru tineret; 18,30 Almanah ştiin­
Şi nu pentru altceva dar, -j
în tot oraşul, nu existau i ţific; 19,20 Program de cîntece
• alţi muncitori calificaţi în şi jocuri; 19,45 Transmisie din
această meserie. Fiind o sala Ateneului a concertului or­
secţie „măruntă“, erau pu- chestrei simfonice radio; 22,45
fini cei care credeau că va Muzică uşoară; 23,00 „Festival
ajunge vreodată rentabilă.
Părerea lui Constantin Pe- Salzburg 1959“.
( trescu era însă cu totul Programul I I : 14,07 Muzică
L alta. Trebuiau găsiţi ciţiva
t tineri cărora să le placă populară romînească; 15,00 „De
I meseria de tapiţer, iar cei
t cu experienţă să se ocupe toate pentru toţi“ (reluare) ;
jr de pregătirea lor. Atunci, 15.30 Potpuriuri de muzică u-
L cu siguranţă că secţia se şoară; 16,15 Gîntece do pace;’
17.00 Melodii lăutăreşti inter­
[ va dezvolta. pretate de Violeta Romanescu ;
17.30 Sfatul medicului: Gum în­
L Şt iată că la puţin timp
^ după sosirea lui Constan- cepe Ţ.B.G.-ui pulmonar; 17,35
^ iui Petrescu în secţie, s-au Muzică uşoară; 18,05 Solişti şi
(; şi prezentat ciţiva tineri,
C oare doreau să înveţe me- formaţii artistice de am atori;
PENTRU 24 ORE 3 DECEM BRIE 1959 19.00 Să învăţăm limba rusă
cîntînd: „Glorie, ţie Comsomol“
I cum se bat şi cum se leagă Vreme relativ călduroasă cu D E V A : Omul cu pantalonii de Muradeli ( II) ; 19,15 Muzi­
( arcurile, cum se aşează I scu rţi; ALBA IULIA : Surorile;
l prima hesiană şi umpluta- -j cerul schimbător mai mult no- BRAD : Fata din Kiev • ILIA : că vocală; 19,30 Gospodari, ini­
Vrăjitoarea; ORAŞT1E : Săgea­ ţiative, realizări ; 19,45 Muzică
t ra, apoi cea de a doua he- ^ ros. Ploi locale. Temperatura ta albastră; Pe Donul lin iştit; uşoară romînească; 20,20 „Noap­
H A ŢEG ; Pentru 100.000 de te bună. cop ii": „Priveghetoa-.
L siană şi cum se face fini- ) staţionară, ziua între 8— 13 mărci; HUNEDOARA: O întîm-
plare extraordinară; PETRO ­ rea“ de Andersen; 20,30 Scri­
t sajul. Cu alte cuvinte i-a I grade, iar noaptea între ŞANI : Intre noi p ărin ţii;
S E B E Ş : Fata din Kiev; SIM E- itori ia microfon: Petru Dumi-
L învăţat toate tainele mese- -j 2—8 grade. Vînt potrivit triu; 21,15 Vechi melodii popu­
R IA : Dimineaţă mohorrtă; LO- lare romîneşti; 21,45 Părinţi şi
f riei. Acum, tinerii Miron 1 cu intensificări din sud, apoi din NEA: Fata în negru; ZLATNA: copii; 22,00 Fragmente din
l Mihăescu, loan Părău şi ^ vest. In întîmpinarea fericirii; T E ­ opera „Manon“ de M assenet;
23.15 Concert serenadă.
j- alţi ciţiva de care s-a o- j PENTRU URMĂTOARELE IU Ş : Ivan Brovkin se însoară;
t cupat Petrescu, au devenit I 3 ZILE BARU MARE: Pagini de vite­ BULETIN E DE Ş T I R I : 5,00,
1- fruntaşi pe care toţi mun- jie; APOLDU t>E SU S: Rita. 6,00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
L citorii şi mai ales Petres- 1 Vreme schimbătoare favora­ 17.00 19,00, 22,30, 23,52
I cu, ajuns între timp şef de bilă ploilor locale. Temperatura (programul I), 14,00 16,00,
în scădere. 18.00 21,00, 23,00 (programul
echipă, pun mare preţ. II).
l Despre Constantin Pe- ¦]
{ trescu — spunea tov. Mi- I
L hai Bugner, secretarul or- ^
I ganizaţiei de partid — veţi ^ UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
DE CONSUM DIN ILIA
t, auzi numai cuvinte de Iau- ţ
L dă. Este unul din cei mai ^
[_ pricepuţi muncitori, un ti- j v i i i W E hm l e m r i E
prin unităţile din llia şi Călan:
L păr modest care şi-a adus I
(_ din plin contribuţia la de- j
t păşirea planului secţiei, în I Uf confecjii pentru h ă rb ajf, femei şi cop»
fH mobilă <fe toate tipurile
(_ fiecare lună cu cite 5-20 la } ® maşini de cusut „ C a s n i c a"
!H aparate de radio indigene . /
I sută. De altfel nimeni nu-şi I
De asemenea
[ aminteşte ca fotografia lui •] desface prin toafe magazinele săteşfi:
^ să fi lipsit vreodată de la 1
(, panoul 'de onoare. ¦)
f 'Aşa răsplăteşte tov. Con- \
( stantin Petrescu, încrede- ţjf produse textile de toi felul
Ş încălţăminte de sezon
m articole metalo-chimice f
§1 articole de menaj şi de uz casnic
i l produse alimentare
H băuturi spirtoase şi lichioruri
W vW '
»A/ >
întreprinderea de Industrie Locală
„I. C , FRIMIH' - ORAŞTIE ,f
ocupat din timp pentru a înma­ PM M îi proJuce şi vinde iără repartiţie:
gazina cantităţile necesare de
alimente pentru iarnă. La ora DE CATEGORîîlE m PLĂCI DIN BETON PENTRU TROTUAR
actuală în magazia şi pivniţa de dimensiunile 20 x 20 x 5 cm. a 3 lei bu­
cantinei se află depozitate 6.000 Şs s p e c u l e cata (preţ de amănunt),
kg. oartofi, 800 kg. ceapă, 2.000
kg. varză murată, aproape 400 A .B .C . m t a b l e ŞCOLARE P E STATIVE a 632 lei
kg. fasole, zahăr, făină, dulciuri bucata.
oooocooooooooooo ooooooooooooooco
etc. o m PATURI PENTRU COPII, TIP SNAGOV,
Gu toate demersurile făcute din lemn de fa g semilustruit in culoare
Unităţile cooperaţiei 8 natur, de dimensiunile 146 x 69 x 99 cm.,
pe Ungă U.R.C.G. Alba, cantina de consum din raionul 88 202,50 lei bucata (preţ de amănunt),
n-a intrat încă în posesia a 250
kg. fasole, 1.500 kg. morcovi, m D U L A P U R I CASNICE C U 3 UŞI, cu
1.400 kg. de alte rădăcinoase. corpul lustruit şi uşile din PLĂCI AGLO­
De menţionat este apoi şi faptul MERATE, pe dimensiunile 210 x 183 x 155
că rădăcinoasele şi chiar car­ cm., a 2-040,30 lei bucata ( preţ de amănunt).
tofii nu sînt de calitatea cea mai
bună. Organele U.R.G.G. trebuie Brad ^
să rezolve de urgenţă aceste
neajunsuri şi să respecte în !5
termen prevederile contractuale
încheiate cu cantina ceferiştilor
din Teiuş.
La baie Oferă un bogat
Baia din staţia G.F.R. Teiuş, sortiment de m ărfuri: |
este cam mică, dar. funcţionînd g
3
de trei ori pe săptămînă, cîte 9 — Alim entare
ore, face totuşi faţă nevoilor — D ulciuri g
personalului şi familiilor acestu­
ia. • ¦ . —- Vinuri ^
Este necesar însă ca’ la baia — Rachiuri naiurale 8
—1 Băuturi sp irtoase 8
aceasta să se repare deîndată — Textile
8
una din gratiile de sub duşuri 8
8
-r-f. ruptă în două locuri cîţ
şi dispozitivele de pornire şi o-
prire a apei de la duşuri, pen: — Incălfăminîe 3
tru că, acestea fiind vechi şi u- 8
zafe, permit să se piardă multă prin toate unităţile dins
a;pă caldă chiar în timpul încăl­ ’g
zirii cazanului. raion 8
GH. C. OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOoor^o