Page 70 - 1959-12

Pag, 2
ULTIMA ÎNCREDERE
î— Să merg, mămico?
/ — Du-te, scumpa mamii, du-
t e ! Dă fuga pînă la „colţ“. Da’
să nu stai 1 Poate soseşte şi tă-
ticu şi...
Ligia luă repede banii şi ple­
că într-o alergătură pînă la
„colţ“ să cumpere pîine. Dru­
mul pînă la magazin nu dură
decît cîteva clipe. Ligia cum­
pără în grabă o franzelă mare
şi pufoasă şi apoi o zbuchi la
fugă spre casă.
...Dar ce s-o fi întîmplat?
Cina era gata şi Ligia mămi-
chii, deşi plecase mai bine de
o jumătate de oră nu mai so­
sise.
„Ce-o fi păţit ? Unde s-o fi
oprit ?“ se întreba îngrijorată
mama Liglei. „ U f! Numai de
n-ar fi dat vreo maşină peste
ea ! sau... dar nu, nu s-a putut
rătăci. Nu. e pentru prima dată
cînd merge la magazin. Dar
totuşi de ce nu ma'i vine ? De
ce ?"
...S-a înnoptat de-a binelea.
Ligia n-a mai venit acasă.
„Cu siguranţă i s-a întîmplat
ce v a ! Nu se poate 1 Altfel..."
Elisabeta, mama Ligiei a tras
repede mîncarea deoparte şi în-
tr-iin suflet a fost la magazinul
din . oo’ţ“.
— Ligia n-a fost... ?
— A fost dar...
— A plecat ?
— Da ! A ieşit din magazin,
dar încotro o fi luat-o...?
Cehii Elisabetei se făcură mari,
iar pe ţaţă 1 se întipărise un
sentiment de. frică. „Unde-o fi?“
Mama Ligiei a Ieşit în grabă
şi a început sa alerge speriată
într-o parte şi alta. „Unde-o
fi ?“
Şi totuşi Ligia era undeva. Şi
nu era singură. Dar nu era .nici
la joacă ou alţi copii. Nu 1 Nici
poveste 1 Plîngea la marginea
unui drum. Dorea din toată
fiinţa ei să plece acasă dar nu
putea. N-o lăsa inima să-şi pă­
răsească tăticul.-
— Haide, tăticule I Haide !
Ne aşteaptă m ăm ica! E gata
cina 1 Haide !... Şi-l prindea cu
mînuţa ei fragedă $1 gingaşă de
mîneca hainei, încereînd •să-l
'sboale. Era tăticul Oi. Cum pu-
•fe'a să-l părăsească, să-l .lase
acolo ?... Nu 1 Nu se putea !
Trebuia să-T ducă acasă, la mă­
mica. Dar nu-i ajungeau forţele.
E încă mică. ...O ! dacă ar fi
maf măre ! Dar nici aşa n-o să
se lase. N-are să-l părăsească.
Trebuie să-l ducă acasă. 'O . să
Contribuţia colectivului
Recent, colectivul secţiei de
eparaţii mecanice din cadrul
I.R.U.M. Petroşani a hotărît să
ontribuie din plin la amenaja­
ta noii hale unde se va muta
ecţia. Această hală va fi dată
i folosinţă în anul viitor.
Pentru a scurta termenul de
C îlătoria in Republica Popu­
lară Polonă la Congresul
al XlII-lea de luptă antituber-
culoasă, am făcut-o în condiţii
optime. Un avion bimotor, co­
mod şi elegant, a decolat de la
aeroportul Băneasa la orele 8 di­
mineaţa in drum spre Budapes­
ta, distanţă parcursă în 2 ore şi
20 minute. Vizibilitatea a fost
perfectă.. Pitorescul tării noas­
tre din avion este deosebit de
îneîntător. Am trecut pe Valea
Oltului şi apoi pe deasupra o-
rasului Deva.
In timpul escalei de 30 de
minute, am vizitat aeroportul
din Budapesta. La orele 11, am
plecat către Praga cu un avion
cehoslovac, în care s-a servit
un meniu bogat din care nu a
lipsit.... şunca de Praga.
Pra•p3a — oraş•ul de aur —
este încintătoare; Am fost ca­
zaţi la „Hotel internaţionale",
unde s-a servit şi masa.
Praga veche, cu clădiri mo­
numentale şi străzi foarte în­
guste, cu rîul Vltava care d es­
parte oraşul in două şi peste
care sînt construite 6-7 poduri,
printre care celebrul pod Ca-
rol al Vl-lea, locurile pitoreşti,
dealul numit Petrin, de pe care
se văd perfect turnurile dante­
late ale Catedralei Hradciani,
Statuia lui Huss, Biblioteca
Strahov, muzeul Boheniei şi re­
centul Mausoleum al Republicii
Cehoslovace.
Praga nouă, este Praga in-
dustrialâ, cu străzi largi şi
blocuri masive cu 4-6 etaje, atît
de compacte îneît o stradă ti se
pare un singur bloc
Piaţa Vaclav din inima ora-
şului este locul de plimbare a
mii de praghezi. De remarcat li-
DM MUIS SaCTAnlSMULUJ N r. 1553
CU DEPUTATUL PRINTRE Elevi fruntaşi la i
lînvăţătură şi In m u n ca]
mai încerce o dată şi încă o Ligia a plîns'atunci din nou. MUNCITORII FORESTIERI [ patriotică da la ]
dată şi încă o dală... A plîns şi surioara ei. A plîns l Şcoala profesională j
şi mămica. Tustrele au plîns şi Cu oamenii din sat, deputatul om curajos şi harnic care ştie du-se un număr de 720 ore de lpom icolă din Oooagiu]
Pentru Ligia acesta era însă apoi au fugit prin întuneric, Traían Dănciulescu discutase în să bată potecile munţilor mai muncă voluntară;
un efort totuşi prea mare. Ochii speriate. repetate rînduri. De altfel, la Si- bine ca oricare.
i se înroşiseră de atîta plîns, iar bişelul de Sus, unde cu doi ani * s-a construit un podeţ, folo-
puţinele puteri pe care Ie avea » * t 1 d 4 • V. ** în urmă fusese ales deputat şi Dar gluma i-a prins de învă­ sindu-se materiale din resurse
i-au pierit complect, membru în comitetul executiv ţătură. De cît mai multe ori cu locale;
Povestea de mai sus este o al sfatului popular comunal, nu putinţă, chiar de două ori pe
— T ăticule! Haide, tăticule! locuiesc chiar atît de mulţi oa­ lună, el trecea pe la alegătorii • s-au curăţit 5 ha. păşune
Haide 1 Ne ¦aşteaptă mămica ! poveste adevărată. meni pentru ca să nu-i poţi cu­ săi ce lucrau în parcelele fores­ etc. etc.
— se ruga cu lacrimi în ochi. noaşte şi să nu-ţi poţi rezerva tiere. Pe unii îi surprindea în
Cînd am aflat-o eram Ia o timp să discuţi cu fiecare. Să timpul lucrului fasonînă sau — Şi noi cu ce putem contri­
...Acasă, mămica Ligiei o aş­ discuţi, e un fel de a spune, tăind ta copaci. Pe alţii îi a ş­ bui la gospodărirea satului ? —-
tepta îngrijorată. O căutase şedinţă de partid. Comuniştii de fiindcă ce treabă de gospodar tepta la sala de mese în cabana întreabă apoi un muncitor fores­
peste tot. Acum se întreba me­ e aceea să stai doar la taifas ? amenajată pe Valea Pietroasă tier.
reu : „Ce I s-o fi întîmplat? Ce-o la întreprinderea „Sebeşul“ s-au Pe scurt, în cuvinte puţine, lă­ in apropiere de vîrful Naia.
fi păţit? „Dar Ligiei nu i se murise cu oamenii strînşi pe gru­ — Păi, uite ce ne-am gîndit
întîmplase nimic. Cînd se în­ adunat să analizeze atitudinea puri de case ce sarcini trebuie Muncitorii forestieri îl cunoş­ n o i: am plănuit să facem un
torcea de la magazin spre casă, îndeplinite şi ascultase ta rin- teau. 'Aşteptau de la el şi alte saivan pentru oile satului. Ma­
cineva, un cunoscut, îi şoptise tovarăşului lor, Ion Opincaru, du-i propunerile lor. Notase în veşti de prin vale. 11 admirau terial avem. Mai rămîne să-l fa­
la ureche că tăticul ei a căzut. nelipsitu-i carnet problemele ri­ pentru că îndrăgise ca şi ei mun­ sonăm. Dacă aveţi timp, după
Şi atuncea a alergat într-acolo. tatăl Ligiei, şi să-l ajute pentru dicate, apoi porniseră la treabă. tele, pentru că învăţase să stră­ orele de program, ar prinde bi­
Pentru asta întîrzia Ligia: vroia Nu de puţine ori,' consfătuirile bată potecile călcînd din piatră ne...
să-şi aducă tăticul acasă. a se îndrepta. După ce comuniş­ lui cu alegătorii s-au transfor­ în piatră. Cînd se sfîrşeau veş­
tile aduse, se discuta despre tre­ — Să-l facem noi. Zi-i, tova­
...Drumul pînă acasă a fost tii au arătat că Ion Opincaru mat în acţiuni de muncă volun­ burile gospodăreşti ale satului. răşe deputat — îl întrerupe ne­
.greu şi lung, dar Ligia nu s-a răbdător un cetăţean. Ce naiba,
lăsat. I s-au împletit pe faţă este un om harnic şi posedă tară. Au făcut muncă voluntară Locuitorii din Sibişelul de Sus doar şi oile noastre se vor a-
şiroaie de lacrimi cu şiroaie de sînt harnici pomicuttori şi cres­
sudoare. A plîns atît cît n-a unele cunoştinţe politice, că este la desfundări de şanţuri, la con­ cători de vite. Mari cantităţi de dăposti în el. Apoi întoreîndu-se
plîns în viaţa ei. A plîns din fructe, în special de nuci şi m e­ către ceilalţi:
tot sufletul ei nevinovat şi a un vechi membru de partid au strucţii de podeţe, la curăţat de re, iau de aici în fiecare an dru­
tremurat din toate fibrele cor­ mul exportului aducînd săteni­ — II facem, fraţilor?
pului ei fraged, ca o frunză de adăugat: păşune etc. lor venituri importante. Multă L ID 1A P O P A -j
plop în adierea vîntului. grijă poartă aceştia şi păşunilor, — De ce nu, că doar sîntem
— Nu e frumos ceea ce a fă­ Dar nu toţi locuitorii Sibi- hrana de bază a animalelor. La l elevă în anul I I I . La c u rs u rile !
Cînd a ajuns acasă lacrimi chemarea deputatului, zeci de deprinşi cu coada toporului. N-o
de bucurie i-au acoperit faţa cut tovarăşul Opincaru. E un şelului de Sus stau permanent ţărani au pornit la muncă vo­ I- teo retice şl p ractice, o b fin e n u - i
mică şi îmbujorată. luntară pentru curăţirea păşu­ să facem bătături în palmă pen­
lucru ruşinos, e o faptă nedemnă. în sat. Mulţi dintre ei pleacă nilor efectuînd aproape 1.000 L roa» note de 9 şi 10 ia r în c a - )
— Iartă-mă. mămico 1 Te rog ore de muncă voluntară. tru cîteva lovituri in plus, răs­
iartă-m ă!... Uite, am adus pîi- Pentru că el a mai fost aju­ pe perioade lungi la lucrările pund ceilalţi. L drui acţiunilor b rig ă z ii u te m is te -j
nea I E moale şi albă. Nici muncitorii plecaţi in p ă ­
tat pentru fapte asemănătoare forestiere din munţii Orăştiei. dure, la exploatările forestiere, Zis şi făcut. N-a trecut mult t. de m u n c ă p a trio tic ă a p re s ta t j
O clipă de tăcere a pus stă­ nu rămîn în urma celor din sat.
pânire pe toată casa. .Marna Li­ de către tovarăşii săi şi nu s-'a Deputatul s-a sfătuit cu co­ Cînd soseşte între ei deputatul şi materialul pentru saivan a peste 200 de ore.
giei n-a putut scoate un cuvînt. îi pun mai întîi întrebări relativ fost fasonat.
A întors capul şi a izbucnit în îndreptat, pentru că a subapre­ muniştii din sat şi cu alţi depu­ la lucrările executate în ultimul C
plîns. timp. La întrebarea lor, deputa­ Mult interes a dovedit Traian l
ciat acest ajutor, unit comu­ taţi din raion, li întrebase ce ar tul Traian Dănciulescu scoate Dănciulescu şi pentru continua 1
...Cînd Ion Opincaru, tatăl caietul de însemnări şi citeşte:
Ligiei, a fost invitat la masă, nişti din organizaţia de partid fi bine să facă pentru a-i cuprin­ îmbunătăţire a condiţiilor de via­ l
a refuzat să mănînce. A lovit * s-au curăţit 320 m.l. şanţ
însă puternic cu pumnul în ma­ au propus excluderea lui Ion de şi pe aceştia în activitatea lui. pe marginea drumului, prestîn- ţă a muncitorilor ce lucrează în c 'M.
să. iar cu cioburile unei farfurii parcele. Ţinind permanent legă­ l
a aruncat mînios după Ligia. Opincaru din rîndurile organiza­ — Ia-ţi un baston cu cap de Deputatul Tra­
Era o răsplată Ia care Ligia nu ian Dănciulescu, tura cu tovarăşul Andrei Sever, cc
se aştepta. ţiei de partid. Majoritatea lor fildeş ca să-l poţi întoarce pe discutînd cu un
grup de muncito­ preşedintele comitetului de între­
Ciobul de farfurie a trecut în­ au spus însă : degete, suie-te într-o caleaşcă ri din parchetul L
să pe lîngă Ligia şi s-a oprit — Şă-i acordăm, tovarăşi Ul­ „Golul de mun­ prindere de la I.F.E.T. Orăştie, l
zgomotos în vitrina dulapului. şi brrr!... dâ-i drumul spre vîr- te Naia".
tima încredere. Să-I trecem pe el a avut deseori un cuvînt de
— Mămico 1 mămico 1. ful muntelui — i-au răspuns ei
timp de un an în rîndurile can­ spus în ceea ce priveşte buna
Fetiţa încremenise şi se fă ­ rîzînd.
cuse albă ca varul. didaţilor de partid. Să-l mat a- aprovizionare cu alimente, caza­
Gluma nii-l supărase. Ştia că
— Mămi.co ! jutăm încă o dată. rea, munca culturală etc. In a-
— Afară !... Afară nenorocite­ aşa făceau în trecut deputaţii,
lor n-auziţi! Ieşiţi afară 1 Ieşiţi ...Eram aşezaţi pe ace­ cest fel au fost rezolvate multe
să nu vă văd... Afară ! filfizoni şi demagogi ce veneau
' Şi Ion Opincaru, cu ochii înv laşi rînd de scaune cu to­ din cerinţele alegătorilor. Cu a-
păienjeniţi de băutură, cu pum­ prin partea tocului doar pentru
nul ridicat, scrîşni din dinţi şi varăşul Opincaru. Ne-arn ui­ jutorul sfatului popular şi al în­ N1CO LA E S IM E D R U
se îndreptă spre cei din casă. a cîştiga votul sătenilor. Pe el,
— Afară nenorocitelor! Afară! tat la el şi-am văzut cum stă­ treprinderii el a soluţionat o se­ e le v în a n u l I I , se n u m ă ră p rin - J
...Şi le-a scos afară în pu­ cetăţenii îl cunoşteau ca pe un
terea nopţii ; le-a bătut si le-a tea cu capul în pâmînt. Ne-am rie de probleme pe care alegăto­ tre fru n ta şii la în v ă ţă tu ră şi în ^
alungat.
dat seama că-i părea rău de rii din sat şi de la exploatarea m unca patriotică. ~
faptele lui, că-i era ruşine. forestieră i le-au încredinţat: !
i
— Mă voi îndrepta, tovarăşi, De aceea, cetăţenii din satul 1
1
mă voi îndrepta! Ţin mult Ia Sibişelul de Sus îl stimează şi r
T.
calitatea de membru de partid. răspund întotdeauna la chemă­ 1
rile sale. 1
Acestea au fost ultimele cuvinte
GH. ST01C0V1C1 : i
ale lui Ion Opincaru.
1
...Comuniştii sînt bucuroşi Ţ
cînd un tovarăş de-al lor se în­ I
dreaptă. t
x
1. C IO B O T A 1
1
V. P IŢ A N
j5
A N A IR 1M IE ^
elevă in a n u l I I I , este fru ntaşă 1
Ia învăţătu ră, iar în cadrul b r i - I
g ăzii utem iste de m uncă p atrio - ^
tică a prestat peste 200 ore de j
m uncă voluntară. , }
-I >—IuJ v»/uJ i— I«— tv_/ u j vw/ i__11 t.__r , ,
dare în folosinţă şi a reduce Colectivişti harnici grajdului s-au evidenţiat mai
costul lucrărilor, colectivul sec­ ales tovarăşii Alexandru Irinca,
ţiei s-a angajat ca reparaţia Colectiviştii din satul Cârpi- Alexandru Colcer şi alţii.
geamurilor şi uşilor să fie exe­ niş, raionul Hunedoara, şi-au
cutată din deşeuri, prin muncă construit, numai în 30 de zile, Colectiviştii din Cărpiniş au
voluntară. un grajd cu o capacitate de 50 contribuit prin muncă volunta­
vile mari. ră şi la săparea unui şaiiţ de
(JH. P O N O R A N scurgere, în lungime de 1.500
La munca pentru construirea metri şi adine de 2 metri. Ca­
corespondent nalul săpat protejează culturile
la Stargard şi, cel mai intere­ împotriva inundaţiilor, pe o su­
PRIN REPUBLICA POPULARĂ POLONĂ sant, sanatoriul Dziekanow con­ prafaţă de 50 hectare.
dus de dr. Lutz, plasat într-o
I pădure de pini, la 25 km. de Pentru anul viitor, la gospo­
Varşovia, cu 500 de paturi des­ dăria agricolă colectivă „6 Mar­
niştea care domneşte aici, chiar Cristofor Columb — tă contra tuber- există o discrepanţă intre mor­ tinat pentru copii şi adolescenţi tie“ din Cărpiniş s-a prevăzut
şi în cele mai aglom erate ore talitate şi incidenţa morbidită­ între 7-21 ani. Sanatoriul are construirea unui 'adăpost pentru
de circulaţie a autovehiculelor ar fi cunoscut [)r Ovidiu Constantinescu culozei, al R.P. ţii, in sensul că mortalitatea di- un corp principal cu două aripi 50 de porci şi a două pătule
şi a pietonilor. Tramvaiele nu berea şi cren- minuă mai rapid in compara­ laterale, fiecare cu cîte patru pentru depozitarea porumbului.
sună din clopot, iar automobi­ medic şef ftizioiog Polone, organi- ţie cu infecţia, care scade mult etaje legate între ele in două
lele nu clacsonează, deşi merg mai .lent. terase de cură. A. C IB U
cu viteză. In Praga sînt multe vurştii de la „U. S pitalul unificat D eva zat în cinstea ce­
maşini, iar locul motocicletelor Flecu", America lor 25 de am Schema de organizare a lup­ Pe lingă o dotare şi organiza­ Adăposturi pentru
l-au luat turismele „Skoda". tei antituberculoase în Polonia re medicală excelentă, sanato­ animale
n-ar mai fi fost de activitate a se aseam ănă cu aceea din ţara riul mai este prevăzut şi cu mij­
La Praga m agazinele sînt a- noastră. In R.P. Polonă 'sînt 22 loace necesare studiilor şcolare De curînd, a fost dat în fo­
devărate tocuri de atracţie. Ma­ descoperită". „Societăţii poloneze de tubercu­ dispensare centrale voivodate, elementare şi secundare, pen­ losinţă grajdul gospodăriei agri­
gazinul de mode „Dum M odif care desfăşoară o activitate tru ca elevii bolnavi să nu-şi cole colective din satul Dems.uş,
este un exemplu de ceea ce se Adevărul este că locuitorii din loză". mixtă curativo-profiladică. Mun­ întrerupă şcolaritatea în timpul raionul Haţeg. In grajdul cu o
numeşte magazin modern. Ni­ ca, condiţiunile materiale şi mor­ bolii. capacitate de 100 vite mari, au
mic nu este ţipător, totul este Praga, mai mult de o treime La Congres au participat cir­ biditatea prin tuberculoză, va­ fost aduse vitele colectiviştilor.
ornat cu gust, pondere şi ele­ riază de la un voivodat la al­ Cei 23 de educatori colabo­
ganţă. iau prînzul la restaurant, ta mi­ ca 600 de persoane, printre ca­ tul. Tratamentul cu tuberculos­ rează cu medicii pentru a îm­ Intovărâşiţii din satul Ohaba
bina la maximum interesele de Sibişel şi-au adunat în comun
Pretutindeni este prezent neo­ cul restaurant din apropierea in­ re invitaţi şi delegaţi din tatice la domiciliu se face cu sănătate cu cele de instrucţie oile în saivanul care a fost ter­
nul : pe firme, la vitrine; lumi­ deosebire în mediul urban. Din­ şcolară şi psihologică ale ele­ minat tot în aceste zile. încă
na fluorescentă în restaurante, stituţiei unde lucrează, şi foarte U.R.S.S. şi ţările de democraţie tre metodele de colapso-terapie, vilor. înainte de adăpostiiea oilor în
magazine, baruri. Seara, Praga pneumotoraxul intra şi extra saivanul comun, întovărăşiţii din
este luminată ca ziua. mulţi îşidau zilnic întilnire populară. pfaural, este tot mai puţin utili­ Institutul de ftiziologie de la acest sat au adunat fînul ne­
zat. Tomcoplastia se face pe o Varşovia are o bază clinică de cesar hranei animalelor pentru
Praga excelează prin localu­ seara, totdeauna laacelaşi res­ Cele 21 rapoarte susţinute pe scară mai mare. 400 poluri, este condus de prof. întreaga perioadă de iarnă.
rile ei vechi de prin secolul al Wiwa laroszewicz şi cuprinde
XlV-lea, care unele se mai păs­ taurant şi stau de vorbă la o baza studiilor experimentale şi 1ticîntaţi de primirea făcută o comisie de publicitate, o sec­ M . C IO L P A N
trează încă. Aşa spre exemplu, de noi la cea ide-a Vil-a confe­ ţie clinică, o secţie, de labora­
am vizitat berăria arhicunoscu­ halbă de bere. clinice au fost prezentate de tor, o secţie metodologică şi de Contractează lină
tă „U. Flecu" care a fost con­ rinţă naţională de T.B.C. de la organizare a luptei antitubercu­
struită în anul descoperii Ame­ rumul de la Praga la Var- ftiziologi cu experienţă, intr-un Bucureşti şi de frumuseţile ţă­ loase pe tot cuprinsul ţârii. In raionul Orăştie, din tota­
rica. Interiorul se păstrează şi rii noastre, medicii au solicitat lul crescătorilor de oi, 56 la
astăzi cu picturile murale şi mo­ şovia l-am parcurs în trei cadru tehnic bun şi axate pe să se sporească schimbul de ex­ Condiţiile de lucru atît ta in­ sută au avut încheiate în acest
bilele de altădată. La „U. F le­ perienţe între ftiziologii polonezi stitut cit şi la dispensarul voi­ an contracte cu D. C. A. şi au
cu" berea se bea direct de ta ore pe un avion polonez, în con- problem ele actuale de com bate­ şi romini. vodat, situat peste drum de in­ predat în termen, cantităţile de
butoi, în jurul unei mese lungi stitut, le-am găsit deosebit de lînâ contractată. Fruntaşe în ac­
de stejar. Berea este neagră, a- cliţiuni bune. în drum, însoţitoa- re a tuberculozei. n timpul liber, am vizitat prielnice. Secretariatele ştiin­ ţiunile de contractări au fost co­
riume preparată şi este însoţită o serie de instituţii din ţifice, documentarea ¦abundentă munele Romos, Baişa, Orăşti-
de un fel de crenvurşti, mai însemnări de călătorie crasul Szczecin, din localităţi­ oara de Sus şi Blandiana.
scurţi şi mai groşi decît cei cu­ le învecinate şi din Varşovia. cu literatura de specialitate din
noscuţi de noi. rea de la avion ne-a învăţat cum In legătură cu incidenţa şi Aşa spre exemplu, am vizitat In aceste zile, pe 'cuprinsul
se spune în limba ei maternă, morbiditatea prin tuberculoză, in toată lumea, calitatea şi numă­ raionului Orăştie se duce acţi­
Potrivirea mîncării şi mai „Trăiască Republica Populară Polonia, prof. S. llornung a clinica de ftiziologie a Institu­ unea de încheiere a' noilor con­
multe halbe de bere neagră, te P olon ă" : „Niech Zyje Polska scos în evidenţă că aproape toa­ tului de medicină din Szczecin rul cadrelor tehnice ajutătoa­ tracte pentru predarea lînii în
Rypublika Ludcwa"! te datele statistice din cele mai cu 250 de paturi, condusă de anul 1960. Numai în trei zile,
face să crezi că ceea ce stă multe ţări, demonstrează scăde­ prof. Z. G arnuszew ki; sanato­ re, înzestrarea cu aparate mo­ s-au încheiat 184 contracte pen­
scris pe perete, de un om de La orele 19,30, am sosit pe rea vizibilă a mortalităţii şi fa­ riul Sdunowo care a fost dis­ tru 3.428 kg. de lînă, din oare
aeroportul din Varşovia unde talităţii în ultimii ani, aceasta trus în timpul războiului şi re­ derne, oferă posibilitatea să se 1.348 kg. lină semifimă.
spirit, este. adevărat ; „Dacă ne aştepta un medic de la Insti­ mai ales după introducerea şi
tutul de ftiziologie, care ne-a dat aplicarea hidrazidei pe scară făcut din tem elie; secţia de tu­ valorifice materialul demonstra­ E L E N A IO A N
mare, în tratamentul tube.rculo- berculoză a spitalului Miejski de tiv.
toate îndrumările în legătură cu ' zei,.
desfăşurarea lucrărilor congre­ Generalizarea vaccinării cu
B.C.G. — care in Polonia se fa ­
sului şi în special pentru călă­ ce de echipe specializate încă
toria noastră mai departe spre din anul 1947 — a contribuit
Szczecin. Distanţa de la Varşo­ într-o mare măsură la scăde­
via la Szczecin, circa 550 km., rea procentului de îmbolnăvire
am parcurs-o cu trenul accele­ printre copii şi tineret.
rat, la vagon de dormit. In Polonia ca şi în alte-ţări,
Aici, la Szczecin, s-a ţinut cel
de-al X lII-lea Congres de lup-