Page 73 - 1959-12
P. 73
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢJ-VAI COMUNICAT
mulsocialismului La Invitaţia guvernului Repu- A fost semnat un protocol vor dezvolta continuu în Infere-
bicii Populare Romîne, preşedin care prevede c a : sul construirii socialismului şi
Anuí X! Nr. 1554 Marţi 22 decembrie 1959 4 pagini 20 bani al întăririi prieteniei frăţeşti din
tele Consiliului de Miniştri al — Schimburile economice din tre poporul romîn şi poporul
LA ATELIERELE C.F.R. SIMERIA Republicii Populare Bulgaria, tre Republica Populară Romînă bulgar.
tovarăşul Anton lugov, a făcui şi Republica Populară Bulgaria
^HoisucceseutSarcinile de plan pe o vizită în Republica Populară In timpul şederii sale, tova
Romînă, între 16 şl 20 decem să atingă în anul 1965 un vo răşul Anton lugov, însoţit de to
anul 1960 în dezbaterea Tot mal mult metal patriei varăşii Chivu Stoica, preşedin
colectivului brie 1959. lum de 3-4 ori mai mare Iată de tele Consiliului de Miniştri al
între tovarăşul Anton lugov anul 1959; Republicii Populare Romîne. şi
— Este adevărat că în cursul tea îndeplinirii planului de pro Siderurgiştii hune'doreni d esfăşoară o susţinută întrecere în Petre Borilă, vicepreşedinte al
acestui an ne-am îndeplinit in ducţie. Astfel, în cea de-a doua vederea producerii de cit mai mult metal. Pină în prezent, dato şi tovarăşul Chivu Stoica au a- — Să se înfiinţeze o comisie Consiliului de Miniştri al Repu
dicii de plan, dar eu n-aş vrea parte a anului, în cursul prime rită eforturilor colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, vut Ioc convorbiri prieteneşti, blicii Populare Romîne, a vizi
ca şi în 1960 să-i realizăm în lor decade ale lunilor, s-a în au fost îndeplinite planurile anuale de producţie la secţiile fur care s-au desfăşurat într-o înţe mixtă permanentă pentru cola tat: şantierul Combinatului de
aceiaşi fel — a spus şeful sec registrat în medie o îndeplinire nale noi, oţelărie Martin nr. 1 şi 2, oţelărie electrică, aglomera- legere deplină. borare economică şi tehnico-şti- celuloză, fabrica de plăci aglo
ţiei I-a locomotive, iov. Ion Ră- a planului de 10,8 Ia sută. E tor, turnătorii ş.a. merate şi uzina „Progresul“ -
doi, cu ocazia dezbaterii cifre uşor de înţeles că neajunsul a- Au fost examinate problemele inţitică ; Brăila; fabrica „Nicolae Cristea“
lor de plan pe anul viitor. cesta duce la lucru în asalt, la Hotăriţi să dea viaţă hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. lărgirii colaborării economice’,
efectuarea de ore suplimentare, din decembrie a.c., ei muncesc în prezent cu şi mai mult en precum şi unele probleme ale si — Republica Populară Romî şl şantierul naval Galaţi; fabri
De ce-i nemulţumit tovarăşul la lucrări de calitate necorespun tuziasm. nă să sprijine dezvoltarea pros ca de fibre şi fire sintetice de la
Rădoi ? Sînt mici realizările? zătoare. tuaţiei internaţionale care Inte Săvîneşti; şantierul hidrocentra
resează cele două ţări. pecţiunilor geologice pentru pe lei „V. I. Lenin“ de la Bicaz; ra
Colectivul de muncă de la O altă deficienţă în activita trol în Republica Populară Bul
Atelierele C. F. R. Simeria şi-a tea colectivului de muncă de la In toate problemele discutate finăria, termocentrala şi şantie
realizat planul producţiei globa Atelierele C.F.R. Simeria, a con garia ; rul Combinatului chimic şi de
le pe perioada 1 ianuarie— 15 stat în insuficienta folosire a s-a manifestat o unitate depli — Cele două părţi vor cola cauciuc de la Borzeşti; staţia de
decembrie a. c. în proporţie de celor opt ore ale zilei de lucru. viniîicare de la Valea Călugă
1 0 0 , 2 la sută, Iar la preţul de Inginerul Gheorghe Zudor ară nă de vederi. bora Ia dezvoltarea producţiei de rească şi altele.
cost a obţinut economii în va ta în cuvîntul său că există Cei doi preşedinţi de Consi
loare se peste 1.169:000 lei. Suc muncitori care lucrează chiar şi minereu de lier şi concentrate în In timpul convorbitor avute
cese de seamă au dobîndit mun mai puţin de 7 ore. De aici re liu de Miniştri au constatat cu Republica Populară Bulgaria, cu muncitorii, inginerii şi con
citorii atelierelor şi pe linia zultă o productivitate scăzută, satisfacţie că hotărîrile prevăzu structorii de la obiectivele vlzî-
creşterii productivităţii muncii. nerespectarea calendarelor de te în Declaraţia comună a celor precum şi în domeniul producţiei
termen, lucrări de slabă calitate. două partide şi guverne, din a- cablurilor, a izolatorilor, lamina tate,. tovarăşul Anton lugov şi-a
După cum se vede, vrednicul priiie 1957, se realizează cu telor şi altele, în vederea unei exprimat bucuria faţă de realiză*
colectiv al Atelierelor C.F.R. Si Prin urmare, cei care s-au do succes şi că au fost făcuţi paşi mai bune satislaceri a nevoilor rile obţinute şi amploarea con
meria s-a achitat de sarcinile vedit a fi nemulţumiţi de felul importanţi în dezvoltarea cola ambelof ţari ; strucţiilor industriale, îndeosebi
pe care cu un an în urmă s-a în care s-a lucrat în cursul a- borării economice dintre cele în ramura chimică.
angajat să le ducă la îndepli nului 1959, au dreptate şi cu ei două ţări. Cele două părţi şi-au expri
nire. Cu toate acestea, mai mulţi s-au declarat de acord toţi par mat convingerea că în urma mă Tovarăşul Anton lugov, pre
participanţi Ia discuţii şi-an ma ticipanţii. surilor adoptate, relaţiile de co
nifestat nemulţumirea faţă de laborare multilaterală dintre Re
felul cum s-a muncit. Sarcini şi m ăsivi publica Populară Romînă şi Re-
publica Populară Bulgaria se
Care sînt deficienţele ? Pentru anul 1960, colectivului
atelierelor i s-au trasat sarcini La secţiile de furnale Producţie record Mfssa oferită de BirouS Politic
Mulţi participanţi la dezbateri ai C. C. al P. ML R. în cinstea
au arătat în cuvîntul lor că o sporite. In lumina documentelor In perioada 1-20 decembrie Luna curentă a însemnat pen
lacună a activităţii depuse în a- inclusiv, furnaliştii hunedoreni tru colectivul oţelărie! Martin îo v a r ă ş u îu i A n to n iu g o v
ce:.t an o constituie neritmicita- (Coniiruiare in pag. 2-a) au elaborat peste sarcinile de nr. 2 prilej de mari satisfacţii.
plan, mai mult de 2.400 tone de Punînd la punct tehnologia de Duminică, 20 decembrie 1959, cu afaceri ad-interim al Repu şedintele Consiliului de Miniştri
fontă. La acest succes furnaliş elaborare a oţelului, scurtînd du Biroul Politic al C.C. al P.M.R. blicii Populare Bulgaria la Bu al Republicii Populare Bulgaria,
tii au ajuns prin mărirea tem rata şarjelor şi ridicînd indicele a oferit o masă în cinstea to cureşti. a părăsit Republica Populară
peraturii aerului insuflat în fur mediu de utilizare a cuptoarelor varăşului Anton lugov, preşe Romînă în seara zilei de 20 de
nale, prin desfăşurarea tot mai la pe.de 7 tone oţel pe m.p. va dintele Consiliului de Miniştri Masa s-a desfăşurat într-o at cembrie 1959.
largă a întrecerii socialiste în tră şi zi calendaristică, oţelarii mosferă de caldă prietenie.
tre brigăzi şi secţii. acestei secţii au reuşit să-şi de
păşească sarcinile de plan în al Republicii Populare Bulgaria, Primului secretar al Comitetului Central
Cea mai mare contribuţie a perioada 1-21 decembrie cu pes şi a persoanelor care l-au înso al Partidului Muncitoresc Romîn
adus-o colectivul secţiei furnale te 5.580 tone de otel. Această ţit, cu prilejul vizitei sale în
1-4, care a elaborat cu 1.475 realizare reprezintă col mai Republica Populară Romînă. Tovarăşului Gheorghe Gheorghia-Dej
tone mai multă fontă decît era înalt vîrf do producţie lunară,
planificat. La acest succes a obţinut de la intrarea în func La masă au participat tovară Preşedintelui Consiliului de Miniştri
contribuit întreg colectivul, evi- ţiune a cuptoarelor. şii Gheorghe Gheorgtuu-Dej, al Republicii Populare Romîne
denţiindu-se în mod special bri prim-secretar al C.C. al P.M.R.,
gada condusă de tînărul furnă- In fruntea întrecerii, s-au si Tovarăşului Chivu Stoica
list Stelian Tăgîrţă, care şi-a tuat oţelarii din echipele condu
depăşit normă cu peste 17 la se de prim-topitorii Constantin Chivu Stoica, preşedintele Con BUCUREŞTI
sută. Merită scoasă în evidenţă F.nache, Mihai Tîrpescu, Paul siliului de Miniştri a! R. P. Ro- Părăsind Romînia frăţească, vă mulţumesc încă odată din
si activitatea echipelor de între Orelt ş.a.
ţinere. care au executat lucră mîne, şi alţi membri ai Birou- toată inima pentru ospitalitatea cordială şi sentimentele de dra-
In acelaşi interval de timp,
rile de reparaţii înainte de ter oţelarii de la cuptoarele secţiei lui Politic al C.C. al P.M.R. şi § goste frăţească exprimate, la care ara fost martor în timpul vi-
Martin nr. 1 şi oţelăriei electri
Secţie fruntaşă men şi de bună calitate. ce au elaborat peste prevederile membri ai guvernului R. P. Ro-‘ zitei mele.
sarcinilor de olan la zi 1.346 mine. întrevederile şi convorbirile noastre au arătat oît de adîncă
1LIE D iU M IT R U şi respectiv 756 tone de oţel.
întrecerea socialistă la coo de 15 decembrie, aceasta secţie De asemenea a luat parte to şi trainică este prietenia şi colaborarea dinţre popoarele noas
perativa „Viaţă nouă“ din Orăş- şi-a îndeplinit planul fizic a- corespondent varăşul Ivan Spasov, însărcinat
tie, este organizată pe ramuri nual, realizînd şi o economie de tre frăţeşti.
do producţie şi secţii şi la ea 22 kg. lână vopsită. Construiesc Primiţi, scumpi tovarăşi, urările mele calde de sănătate,
sînt antrenaţi 98 la sută din to case noi
talul membrilor cooperatori' La obţinerea acestor rezulta ¦M i- succese noi în construirea Romîniei socialiste prospere, de pace
te s-au evidenţiat Maria Mun- Nu de m ult, colectivistul S im ion Is
Pe ramuri, întrecerea în 'luna teanu, şefa secţiei, precum şi Angajamente depăşite şi colaborare dintre toate popoarele din Balcani şi lumea în-
noiembrie a.c. a fost câştigată muncitoarele Stela Curuia, M a
de secţia artă populară, care ria Cornea şi altele. treagă.
şi-a’ depăşit sarcinile de plan cu
19,70 la' suta'. Incepînd cu ziua ELEM A IO A N In luna noiembrie a.c. colec depăşit angajamentul anual, în 20 decembrie 1959. ANTON IUGOV
tivele de muncă de la fabricile î l luni, cu 119.000 lei.
corespondentă „Sebeşul" şi „Simion Bărnuţiu" Preşedinte a l C o nsiliulu i de M in iş tri
din Sebeş au obţinut frumoase Realizînd in cursul aceleiaşi,
luni o econom ie de 102.000 lei. pas de la G .A .C . D a ia , ra io n u l Sebeş, a l Republicii Populare B u lgaria
realizări in lupta pentru redu muncitorii, inginerii şi tehnicie
nii de la fabrica „Simion Băr- a in tra t în casă nouă, con struită din ¦HH-
cerea preţului de cost. Astfel, nuţiit’ şi-au depăşit angajamen veniturile obţinute în gospodăria co
tul anual cu 87.000 lei.
la „Sebeşul" unde s-au realizai lectivă. Anul trecut, colectivistul S i
F. G H IR U Ţ A
Transporturi în contul numai in această lună economii m ion Ispas, îm preună cu fa m ilia sa,
corespondent
anu lu i 196© in valoare de 109.000 lei, s-a a realizat 380 ziie-m uncă. In anul a
cesta, el a to ta liza t 400 ziie-m uncă
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii depoului C.F.R. din Si- \ •fâs- L a îm p ă rţire a v e n itu rilo r, fa m ilia co Muncitoarea Ro
lectivistului S im ion Ispas a p rim it pen
moria, incepînd cu data de 18 decembrie 1959, remorchează < R e zu lta te bune tru cele 400 ziie-m uncă, 2.000 kg, zalia Sălăjan de La
grîu, 3.600 kg. porum b ştiuleţi, bani „Filatura” Lupeni,
trenuri în contul anului 1960. iţ Gospodăria agricolă colectivă au prestat peste 2.000 ore de şi a lte produse. este una dintre cele
„1 Mai“ din Nădăştia Interioa muncă voluntară. Ei s-au anga mai bune sortatoa-
înfăptuind acest succes, colectivul depoului C.F.R. din Si- c ră a obţinut în acest an rezul jat ca pînă la sfîrşitul anului V en itu ri m ari pentru, zilele muncă re de fire de măta
meria s-a angajat ca pe viitor să muncească şi mai bine, să 7 tate bune Ia recolta de porumb curent, să termine finisarea in prestate în G .A .C . au re a liz a t şi a lţi se : Dovadă sint ce
remorcheze trenuri cu tonaj sporit şi să realizeze însemnate eco- L Datorită acestui fapt, s-au îm terioară şi să dea în folosinţă colectivişti. Astfel, m u lţi dintre ei au le 10-20 kg. fire
nomii de combustibil şi lubrefi anţi. Asemenea angajamente şi- părţii colectiviştilor cite 20 kg această construcţie. putut să-şi construiască noi case. sortate de ea pesie
porumb ştiuleţi la ziua-muncă plan in fiecare lu
au luat tovărăşii Paul Erdei, Iosif Blaga, Augustin Lădaru şi I. C R A Ş C A In casc noi au m ai in tra t în toam nă.
Rezultale bune au obţinut co corespondent na acestui an şi colectiviştii Sim ion
alţii. , lectiviştii din Nădăştia Inferioa G heorghian, Ispas M ih ă ilă , Gheorghe IN CLIŞEU':
ră şi în ce priveşte construirea Citiţi îra »agina 3 -a : D an , G heorghe Cibu, Io sif G ro za şi Sortatoarea Rozalia
De asemenea, angajamentul de a realiza o economie la grajdului, cu o capacitate de 100 a lţii. In total, colectiviştii din D aia Sălăjan La locul
animale, care a fost efectuată Din fara de muncă.
preţul de cost în valoare de 916 000 lei, luat la începutul prin posibilităţi locale. Pentru
construcţia grajdului colectiviştii
anului, a fost depăşit"pînă în data de 18 decembrie a. c. cu
739.122 lei.
AUREL VESA
corespondent
au rid ic a t în acest an 20 de case noi.
O parte din acestea au fost te rm in a
consirucforilor te, ia r o a ltă p arte s în t în curs de
term inare.
comunismului C. F IL A R E T
corespondent
!fim tw rrn lim m de economie de 24.200 leî. Pentru
rezultatele obţinute, colective 2 C^?-
le de muncitori de la atelierul
F ie c a re m a şin ă de mecanic şi coloana auto, au tost De ce oare
felicitate călduros de către con se grăbesc?
cusut „Ile a n a " ca ducerea întreprinderii.
re se fabrică la La redacţia noastră sosesc zilnic veşti despre contribuţia La autobaza I.R.T.A.
tot mai mare a oamenilor muncii la realizarea angajamentului
U .M . C ugir, înain de a obţine pină la finele anului, pe regiune, economii la pre
ţul de cost în valoare de 133.000.000 lei. In scrisorile tor'pe a-
te de a fi am ba ceastă temă, corespondenţii voluntari relevă şi faptul că multe a a a a ^v v v n VvWvAA/V
colective de muncă şi-au îndeplinit şi chiar depăşit angaja
La începutul lunii octombrie,
mentele luate, că oamenii muncii din regiunea Hunedoara sînt inginerul Ion Răgălie de la au <j La Cugir, a introdus,
lată şi expediată hotârîţi să traducă in viaţă hotărîrile partidului şi guvernului, tobaza I.R.T.A. din Deva, a a- j I.G.O., un autobus...
Ia m a g a z ie , este care prevăd o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă pe Lucru foarte necesar ;
controlată am ănun seam a realizării de cit mai multe economii. Iată clteva din aceste plicat în practică o inovaţie in
ţit. colective, care, de curind, au înregistrat noi succese pe linia Face zilnic ruta, dar...
realizării de economii. titulată „Staţia de regenerare a
Nu-i învinui pe şoferi
IN C L IŞ E U : uleiurilor şi de recondiţionare a
M aistru l Sabin Ra- C-ar avea întîrzieri.
coiţa, de la recep carburanţilor“. Prin aplicarea în
Dimpotrivă-ntreb firesc :
praotică a acestei inovaţii, au
De ce oare se grăbesc
ţie, făcînd contro tobaza I.R.T.A. a realizat pînă
lul m aşin ilo r în a in Cu minute două, trei /
te de a m b alare. în prezent importante economii
Mai repede pleacă ei.
La Gosiranscop nomii la piese de schimb’, tone- la uleiuri şi carburanţi. Astfel,
kilometri, carburanţi etc. Ast Nu ţin seam ă „negreşit",
In urmă cu cîteva zile, coilec- fel, numai în luna octombrie, la această staţie, condusă de
tivul de muncitori, tehnicieni şi muncitorii de la atelierul meca De programul stabilit
ingineri de la întreprinderea nic al întreprinderii au realizat comunistul loan Moise, s-a ob Şi le pare ne-nţeles:
Gostranscop din oraşul Deva, a prin reoondiţionarea unor piese ţinut în luna octombrie econo
raportat îndeplinirea planului a- Patru-cinci minute, ce-s 7!
nual la toţi indicii. Odată ou a- o economie de 21.180 leî. De mii în valoare de 10.500 lei, în Să le faci morală deci,
ceasta, acest colectiv a raportat luna noiembrie de 11.000 lei, iar Cind se vor grăbi...
asemenea de la începutul lunii de la începutul lunii decembrie
treizeci!
noiembrie şi pînă în prezent, şi pînă în prezent, de 7.000 lei.
Totuşi, lucrul cel mai bun
I. M A N D R U Ş
E Ia timpul oportun.
M . IA N C O V IO I
i că a realizat şi importante eco conducătorii auto au realizat o corespondenţi J T, BULBUGAND