Page 74 - 1959-12

Pag. 2
mm
Sarcinile de plan pe anul
1960 în dezbaterea
colectivului
(Urmare 'din pag. l-ăj
plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5
decembrie a.c., producţia globa­
lă a Atelierelor C.F.R. Simeria
va fi mai mare decît anul acesta
cu 7,8 Ia sută, iar productivita­
tea muncii cu 7,1 la sută. Din
aceste cifre se poate uşor vedea
că sporul de producţie trebuie
obţinut în cea mai mare parte
— aşa cum indică şi documen­
tele plenarei — pe seama creş­
terii productivităţii munciL Pe
de altă parte, harnicii ceferişti
şi-au exprimat hotărîrea de a-şi
aduce o preţioasă contribuţie Ia
realizarea celor peste 5 miliar­
de lei economii preconizate de
plenară.
Seriozitatea cu care au fost
discutate cifrele de plan pe anul
viitor este oglindită şi de faptul
că numeroşi muncitori au venit
cu multe* propuneri preţioase,
menite să contribuie la înlătu­
rarea deficienţelor existente şi
la crearea posibilităţilor de rea­
lizare şi depăşire a. sarcinilor.
Astfel, mai multe propuneri
s-au referit la mai buna folosi­
re a timpului de lucru. Munci­
torul Io n . Florea a. cerut să se
organizeze astfel lucrul secţi­
ilor, încît să fie eliminate plim­
bările dintr-un loc în altul. De
asemenea, el a propus stabilirea
unui program de lucru mai ju­
dicios întocmit, care să nu per­
mită abateri ale oamenilor de
la procesul de producţie. „In a-
cesp-fel — spunea el <-r cele 8
ore vor fi mai bine folosite iar
planul v-a fi îndeplinit ritmic“.
„Aprovizionarea cu materiale
•— spunea comunistul Ernest
Friedman — lasă încă de dorit.
Ceea ce-ţi este mai necesar, toc­
mai aceea lipseşte. Igtă de ce,
cred eu, ar fi bine să se reor-
'ARTUR GOROVEt: 'Cimilituri­
le romînilor. Ediţie îngrijită
de Marin Bucur. („Miori­
ţa ).
192 pag. — 4- lei. •
Ed. tineretului.
EM. GIRLEANU : Cea dinţii du­
rere şi alte schiţe, nuvele
şi povestiri. Ediţie îngrijită
de Virgiliu Ene. („Biblio­
teca pentru toţi“).
294 pag. — 3,30 lei.
E.S.P.L.A. au fost criticaţi unii lucrători de la
? nedoara, pentru n eglijenţa de care au
A. P. CEHOV: Opere — voi.
IX. Nuvele şi Povestiri
(1896— 1903). Traci, de An- d a t d o vadă fa ţă de ad ă p o s tirc a bu ­ recţiei T .R .G .L .H ., d a r p în ă în p rezent ce to le re a ză această lipsă de ră s p u n ­
da Boldur, Alice Gabrietes- toaielor cu m ăsline. R ăspunzînd celor
cu, Mihail Sevastos, Tatia- sezisate de z ia r, conducerea O .C .L . A -
na Panaitescu.
488 pag. — 16,50 lei pînzat. responsabilul dep ozitulu i n r. I , pen­
E.S.P.L.A. — Cartea rusă. tru neglijenţă în serviciu a fost sanc­
WALTER SCOTT: Rob Roy ţionat cu m ustrare. ;
— ediţia a 1 1 -a. Iri romî-
neşte de Petru Comarnespu. „Călătorie sprîncenată"
( „Cutezătorii" ).
528 pag. — 12 'lei"; cart.
16,40 lei.
Ed. tineretului,
ir
'MĂRGĂRITĂ AL1GHER; Ver­
suri alese. In romîneşte de
H. Grămescu, Cristina Lu­
cian, Nina Cassian, V. Kern-
bach.
252 pag. — 9,60 lei.
E.S.P.L.'A. — Cartea rusă. treprinse, tax a to ru l loan M o ld o van a
-asa-
Maistrul Bujor Gherman de la Şcoala de meserii din Alba
lulia se ocupa îndeaproape c|e instruirea ucenicilor.
IN CLIŞEU : maistrul Bujor Gherman, dînd explicaţii uce­
nicilor Ipan Perţa şi Ion Iacşa despre telul cum se măsoară o hoslovac şi al ţărilor dunărene. aproape total distrus în timpul
piesă eu ş u b l e r u l . ____________________________________ El este o poartă deschisă spre ultimului război mondial.
ganizeze şi să se controleze mai
des activitatea serviciului de re­
sort“. Este o propunere căreia
trebuie să i se acorde toată a-
tenţia deoarece aprovizionarea
locurilor de muncă cu cele ne­
cesare este o problemă cheie în
procesul de producţie. Pe de
altă parte, unii vorbitori au ară­
tat că multe materiale stau sub
cerul liber, fiind expuse degra­
dării.
Tot muncitorul Friedman a
propus ca în locul pensulelor să
se folosească pistoale de vopsit,
aşa cum folosesc vopsitorii so­
vietici, ceea ce va duce la rea­
lizarea unei productivităţi mult
mai mari. Aceasta, cu atît mai
mult cu cît, introducerea acestor
pistoale nu pune probleme deo­
sebite.
Pentru anul viitor, colectivul
Atelierelor C.F.R. Simeria pre­
găteşte introducerea unei metode
sovietice de lucru, aceea a re­
paraţiilor în lanţ. In vederea a-
plicării întocmai a acestei me­
tode, mulţi vorbitori au făcut
propuneri preţioase. Amintim pe
cea a tov. O’arcea Novac, care
a cerut să fie controlate, mai des
şi cu mai mult simţ de răspun­
dere secţiile, pentru ca acestea
să respecte calendarele de ter­
men şi să asigure astfel o ar­
monioasă colaborare între ele.
Am prezentat mal sus doar
eîteva propuneri. Ele sînt sufi­
ciente însă pentru a demonstra
cu cîtă seriozitaţe discută mun­
citorii din Simeria cifrele de
plan, precum şi preocuparea lor
pentru realizarea acestor obiec­
tive.
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de Ia Atelie­
rele C.F.R. Simeria este entu­
ziasmat de încrederea pe care
i-o acordă partidul, trasîndu-^
sarcini de o asemenea impor­
tanţă. Totodată, el şi-a exprimat
hotărîrea de a duce Ia îndepli­
nire şi chiar de a depăşi aceste
obiective ale planului de stat.
Pe urmele materialelor publicate
„P ăctt de m ăsline“
In nr. 1522 al ziaru lui „D rum ul so­
c ia lis m u lu i“ , la ru b ric a „ N o te şi co­
m e n ta rii“, în nota „P ă c a t de m ăslin e“,
depozitul O .C .L. A lim en tara' din H u ­
lim entara arată că tov. loan H auler,
In p o ezia cu titlu l de m a i sus, pu­
b licată în zia ru l nostru nr. 1535, s-a
c ritic at felul defectuos în care călăto rii
au parcurs cu autobusul l.R .T .A . dis­
ta n ţa de la H a ţe g la D e v a , c ît şi
indiferenţa personalului care a deservit
acest autobus. In răsp un sul p rim it de
redacţie din partea conducerii în tre ­
p rin d e rii re g io n a le de tra n s p o rtu ri auto, cultura.
se a ra tă că în urm a cercetărilor în ­
DRUMUb SOCIALISMULUI Nfo 1554
FIGURI TDF INTELECTUALI FRUNTAŞI
FIUL MINERULUI
BUCIUM Să îmbunăfăjim munca de educare patriotică şi infernafionalistă
/w w vw vw t. . . A. AAAAAAAAA. a tineretului şcoiar
Printre profesorii care func­ Bucuria aceasta a fost
ţionează la Şcoala m edie „A- mare atît pentru Nicolae mmieeie eu dizlçmfii
vram Iancu" din Brad' se află cît şi pentru părinţii lui.
şi tinărul Nicolae Jurca. Da­ Era primul tînăr din co­ Toate cadrele didactice au m isiunea ce şi intern aţio naliste. A m verificat de educaţie, a lă tu ri de d irig in ţi,’ pe
torită pregătirii sale profesio­ mună care se înscria la un îm preună cu d irig in ţii fiecare p lan în toţi profesorii propunători. Nu scap
nale, a. lecţiilor bune pe care institut de învăţămînt supe­ de a instrui şi educa g en eraţiile de e- parte şi am a n a liz a t în raport cu vîrsta din vedere lucrul acesta nici la adu­
ele vilo r şi specificul claselor, cele m ai n ările cu p ărin ţii pe clase, convocate
le predă elevilor din clasa rior. levi în s piritu l m o ralei com uniste, pre- p o trivite m ăsuri de lu a t în trim estru) de d irig in ţi, pentru a a tra g e şi
X-a şi a Xl-a, profesorul de ...Cînd a terminat faculta­ şi anul în curs. P la n u l de m uncă al p ărin ţii la opera de educaţie co­
istorie Nicolae Jurca este d- gătind u-le pentru viaţă; S arcina cea com isiei metodice a d irig in ţilo r a fost m unistă şi p atrio tic ă a elevilo r. Îm i
preciat ca unul dintre cei tea de filozofie şi istorie, Ni­ o rientat pe aceeaşi linie, ia r traduce­ p lan ific în aşa fel m unca, în c ît să pot
mai buni educatori din şcoală. colae Jurca şi-a cercetat car­ m ai grea apasă însă pe u m erii d iri- rea lui în fa p t-u rm ă rită pas cu pas. dubla d irig in ţii şi în p riv in ţa asistării
netul de student. îşi a- la adunările o rg an izaţiilo r de tineret
Pentru meri­ g in ţilo r. Sub ochii lor cresc zi de zi A vîn d fixate obiective precise şi fo­ şi a p articip ării active la acţiu nile o r­
tele sale, el a naliza ¦munca losind procedeele cele m ai adecvate, g an izate de acestea.
fost numit în depusă şi re­ v iito rii cetăţeni, constructori a i socia­ d irig in ţii se străduiesc să dea acestora
primăvara a- zultatele celor, viaţă. Pentru îndrum area curentă a Procedînd în sensul celor arătate
nului acesta di­ patru ani de lism ului. D e aceea, în m unca de con­ m uncii, am o rg an izat săptăm înal, sîm - m ai sus, am reuşit să obţin din p ar­
rector de stu­ studenţie. Şi b ă ta în tr e 11 şi 12, în a in te de o ra de tea d irigin ţilo r, în m ajoritatea cazuri­
dii, deşi are s-a bucurat ducere .şi în d ru m are a şcolii m edii d irig in ţie , scurte şedinţe de a n a liză a lor, o m uncă cu rezultate satisfăcătoa­
numai 24 de sincer. Munca m uncii din săptăm ina precedentă şi re. N ici Ia orele de d irig in ţie nici în
ani. Ca să a- „ H o ria , Cloşca şi C riş a n “ din A lb a de fixare a sa rc in ilo r pentru etapa y i- restu l tim p u lu i e i nu se p ie rd în p ro ­
nu i-a fost za­ ito a ie . Pe lin g ă problem ele Jegate de blem e m ărun te, adm inistrătiv-rgospodă-
jungă Rină ai­ darnică. La lu lia , eu m i-a m propus de ia început situ aţia Ia învăţătu ră, disciplină, m un- reştl, ci au m ereu în vedere obiectivul
toate sesiunile ¦p rin c ip a l — e d u c a re a c o m u n is tă a e le ­
ci însă, Nicolae şi în toţi anii, şă m ă folosesc de s p rijin u l d irig in - ca extraşcolară, gospodărirea claselor, vilor, sădirea patriotism ului şi in ter­
Jurca a mun­ primise note noi discutăm în aceste consfătuiri în ­ naţionalism ului proletar în inim ile lo r
cit ani mulţi, numai de „foar­ ţilo r în toate problem ele pe care le r i­ deosebi probleme educative. In cursul înflăcărate. Paralel cu m unca de la
te bine". acestui an ne-am străduit, de exem plu, orele de d irig in ţie , d irig in ţii participă
cu pasiune şi dică procesul de în v ă ţă m în t şi m ai să g ăsim în com un căile cele m ai activ Ia în v ă ţă m în lu l U .T .M . din cla­
La Şcoala potrivite pentru traducerea în viaţă a sele lor, u nii dintre dînşii fiin d în
perseverenţă. medie „Avram cu seam ă în opera de educare p a tri­ problem elor pe care le rid ică P len ara anul trecut chiar propagandişti, ajută
otică şi in tern aţio n alistă a tineretului a V M -a a C .C . al lU .T .M ., să găsim o r g a n iz a ţiile U .T .M . şi de p io n ie ri în
...încă din I a n c u“ din fo rm é n oi şi a tr a c tiv e în p r iv in ţa ac­ pregătirea in fo rm aţiilo r politice, duc
şcolar. ţiu n ilo r ce duc la sădirea patriotism u­ m uncă de lăm urire pentru abonarea
copilărie, Ni­ Brad, a căutat, Ţ in în d cont de m u ltip lele o bligaţii lui in sufletul copiilor, al dragostei lor e le vilo r la ziare şi reviste, s p rijin ă or­
colae, fiul minerului Jurca Si- chiar de la început, să tran­ fa ţă de p artid , de oam enii m uncii, de ganele de clasă U .T .M . în scoaterea
mion din Bucium, raionul smită elevilor cît mai multe ce re v in d ir ig in ţilo r şi de im p o rta n ţa U .R .S .S . şi c e le la lte ţ ă r i soc ia lis te , să ediţiilor gazetelor de perete şi a celor
m en irii lor, am prom ovat în această le in su flam în m od viu şi concret ca­ satirice, a panoului de onoare, a pa­
Cîmpeni, dorea să înveţe cit cunoştinţe, să predea lecţii lită ţile m orale ale om ului nou. noului cu cei ce se a flă în progres
mai mult. In 'anii noştrii, o plăcute şi interesahte. Ca di­ mUncă m em bri şi cand idaţi de p artid , şi în reg res, a g aze te i cu s p ic u iri z il­
asem enea dorinţă nu e greu rector de studii, se strădiir utem işti şi m em bri de sind icat bine pre­ Pentru înlesnirea schim bului de ex­ nice din presă, a calen d arulu i de pe­
de realizat. Aşa că, după ce p e rie n ţă în tr e d ir ig in ţi se o rg a n iz e a z ă rete săptăm înal şi altele, fă ră a răp i
a terminat şcoala primară din ieste ca toţi elevii să înveţe g ă tiţi d in p u n ct de y e d e re p o litic şi lu n a r lecţii deschise cu d irig in ţii, ale însă in iţia tiv a copiilor.
satul natal, a plecat să dea cît mai bine pentru a deveni ideologic, pe cei ce au m an ifestat un căro r tem e sint a x a te pe problem e edu­
oameni cu bogate cunoştinţe, cativ — politice şi care sînt p regă­
viu ataşam en t la ţă de m uncă ,şi faţă tite din tim p.
examen ta şcoala pedagogică constructori de nădejde ai so­ de şcoală, pe cei cu m ai m u ltă expe­ Ca director, m -â preocupat şi m unca
din Abrud. Pe atunci dorea cialismului. A tît eu cît şi directorul adju nct nu de educaţie com unistă şi patriotică pe
să devină învăţător şi să se rien ţă didactică. In repartizarea d iri­ ne m u lţu m im cu sim ple în d ru m ă ri pe care o desfăşoară d irig in ţii claselor
întoarcă la Bucium ca să în­ Dar profesorul Nicolae Jur­ care le dăm în şedinţe cu p riv ire la de la în văţăm în tu l seral. Am discutat
veţe pe copii.carte. Im şcoa­ ca mai are şi alte preocupări. g in ţilo r pe clase n e-am c ă lă u zit după m unca de educaţie p atrio tică şi co­ deseori cu aceştia, re c o m a n d în d u -le să
la pedagogică, dragostea şi El este propagandist la în- m unistă pe care d irig in ţii trebuie să folosească din plin exem plele desprin­
pasiunea pentru învăţătură vâţămîntul politic al cadrelor principiul respectării co n tin u ităţii în o asigure, ci asistăm pe rîn d , îm p re­ se de la locul de muncă al e le vilo r şl
i-au crescut şi mai mult. Aici didactice', unde-şi face, do ase­ m uncă, ce duce la o m âi profundă cu­ u nă cm d irig in ţii, la lecţiile diferitelor să c o n c re tizeze to ate p ro b lem ele ce le
a îndrăgit Nicolae cartea: a menea datoria cu multă con­ clase, făcîn d observaţii com une pentru pun în discuţie, sfaturile ce le dau,
prins gustul studiului şi al ştiinciozitate. Apoi. fa ce parte noaştere a şco larilo r şi la o m ai te­ Îm bunătăţirea m uncii. In tre m ine, di­ c e rin ţe le ce le fo rm u le a z ă .
din conducerea universităţii m einică în ch egare a colectivelor de rectorul adjunct şi d irig in ţi au loc pe­
lecturii. . populare din Brad. Lecţiile rio d ic discuţii asupra m uncii educative In m u n c a cu d ir ig in ţii acn fost şl
predate de el aici, sînt atrac­ elevi. în clasele respective. Cu ocazia aces­ sînt perm anent s p rijin it de către o rg a ­
La terminarea şcolii, direc- tive şi pline de învăţăminte. În c ă din p rim a zi de şcoală le-am tor schim buri de păreri sînt !invitaţi n iz a ţia de p artid din şcoală, cape n e-a
? torul a strîns pe toţi elevii şi secretarii b iro u rilo r de clasă ale în d ru m a t a tît în ce p riveşte fix a r e a o -
Ş ultimului an ca să anunţe si- Multe lucruri frumoase se cerut d irig in ţilo r să-şi întocm ească p la­ o rg a n iz a ţiilo r U.T./VV o ri preşedinţii de b ie c tiv e lo r de u rm ă rit, cît si Tn p r iv in ­
mai pot spune. încă despre n u ri d e 'm u n c ă judicioase în care să detaşam ente de pionieri. D e asemenea, ţa c ă ilo r de a tin g e re a fa u r ilo r pro­
^ tuaţia fiecăruia la învăţătu­ candidatul de partid Nicolae eu îm i găsesc tim p să asist şi la con­ puse. O rg a n iza ţia de p artid a ştiut să
Jurca, profesor la Şcoala me­ pună accentul tocm ai pe problem e de s fă tu irile d ir ig in ţilo r cu profesorii care stim uleze a v în tu l şi hotărîrea d irig in ­
ră. Trei dintre ei, care au ob­ die din Brad, fiul minerului ordin e d p '-itiy priptre care o atenţie predau la clasele respective, cu care ţilo r, insuflîndu-le perm anent noi for­
ţinut rezultatele cele mai bu­ din Bucium. Şi aceasta nu-i ocazie pup cu insistenţă accentul pe ţe de muncă.
de m irare: el face parte din deoşebită să acorde educaţiei p atrio ti­ necesitatea orientării ideologice a tii-
ne la învăţătură, au primit noua generaţie de profesori turor lecţiilor şi a asigurării lor edu-
Muncitori fruntaşi cative. Procedînd în felul acesta, an-
diplome de merit şi dreptul crescuţi şi educaţi de partid. trenez activ şi perm anent în m unca
Colectivul de muncitori de la
de a se înscrie la institute de V. ALBU U.R.U.M. Petroşani, obţine noi
şi însemnate succese în muncă.
învăţămînt superior. Printre La secţia mecanică, de exemplu,
strungarul Petru' N-ancu, căruia
ei se afla şi Nicolae Jurca. i s-a încredinţat o lucrare urgen­
tă şi anume, executarea unor a-
1W V W I parăte de cuplare pentru iuniou-
lăr, a depăşit norma- în ziua de
18 decembrie, cu 65 la sută. La
aceeaşi lucrare — la operaţia
d,e frez are — tovarăşul Vasite
Voina a obţinut o depăşire de
normă de 80 la sută. Succese
fost în lă tu ra t din serviciu, ia r şoferul de construcţie a celor două c lă d iri frumoase a obţinut şi strungarul A m expus pe această cale eîteva d in
a fost s a n c ţio n a t cu m u s tra re scrisă. tip baracam ent pentru Întreprinderea Aron Pacota, care a lucrat la form ele m ele de m uncă cu d irig in ţii.
m in ie ră G h e la r c o n tin u ă să se desfă­ confecţionarea axelor vagonete- Aştept cu m u lt ipferes o consfătuire cu
„Lucrări tărăgănate“ şoare cu aceeaşi încetineală. lor de mină. d irig in ţii din întreaga regiune, în care
L a rubrica „N o te şi co m en tarii" din O are conducerea T .R .C .L .H . conside­ La secţia reparaţii mecanice să putem îm p ă rtă ş i din experienţa
nr. 1529 al ziaru lui nostru, a fost pu- ră că în felul acesta trebuie să-şi în ­ şi ajusta], tovarăşul Gheorghe
blicată nota in titu lată „L ucrări tă ră ­ deplinească sarcinile contractuale? D e Tefleş, a terminat cu 10 z-Me îna­ munc'ü noastre şi să în v ă ţă m la rin -
gănate“ . Sezisarea a fost trim isă di­ inte de termen transformarea"a din re a liză rile altor şcoli,
două locomotive, repararea acu­
mula tor.ifor. pentru mina Lenea- Prof. LA S O U T1T. L IV IU
nrecum şi repararea unui cazan
de aburi de la mina Urican’i. directorul şcolii medii „ H o ria , Cloşca
şi C riş a n “ A lb a lu lia
nu s-a luat nici o m ăsură. L ucrările dere din partea conducerii şantierului ? R. BALŞA N
corespondent
Szczecinul este şi instituţii. Du-
cel mai mare o- pă-am iază îl poţi
raş al Pomera- vedea adesea a-
niei Apusene. A- ranjînd stive, sti­
re 250.000 locui­ P o lo n ă
tori, numeroa­
se parcuri, grădini şi alei. In
jurul său sînt dealuri cu păduri ve, cărămizile
de fag, stejar şi brazi. demolate de la
Baltică, este simbolul schimbu­ II. ri, restaurante, birouri şi o sală vechile locuinţe, sau dînd aju­
Szczecinul este un mare cen­ lui liber de mărfuri. Mărit, mo­ de expoziţie cu cărţi de vinzare tor meşterilor zidari pentru re­
tru industrial. In fabrici şi u- dernizat, înzestrat cu tehnica cea care posedă zeci de mii de vo­ clădirea locuinţei, fie făcîndu-şi
zine lucrează 35.000 de oameni, mai înaintată, el a devenit, ală­ lume din toate domeniile de ac­ cumpărăturile trebuincioase.
în construcţii 1 2 .000, în comerţ turi de Danzig şi Gdynia, o min- tivitate.
aproximativ 15.000, in învăţă­ drie a poporului polonez. Seara, bulevardele, străzile
mînt, cultură şi medicină 1 2 .000. Aci, se pot găsi toate noută­ principale, teatrele, cinemato­
O parte a populaţiei de la peru 9Inir-una din zilele de pauză Dr. O V jD IU C O N S TA N T!N E S G U ţile din lume în orice ramură grafele, parcurile, sint foarte a-
feria oraşului se ocupă cu agri­ ale congresului, qrn avut plă­ de activitate doreşti; aci am glomerate şi oferă destinderile
cerea să facem o excursie timp m edic şef ftizio lo g găsit o serie de cărţi romîneşti, necesare pentru munca de ziua
de 3 ore cu vaporul în portul chiar din cele mai recent apă­ următoare.
Szczecin şi o excursie cu, auto­ S pitalul unificat — D eva rute.
carele la Miedzinsdroje, staţiu­ In tot timpul vizitelor şi în
De la Szczecin am plecat la Acest palat al culturii este a- reuniunile am icale din timpul
Varşovia, însă de această dată şezat în mijlocul unei pieţe ca­ liber, delegaţia noastră a avut
ne-am întors cu avionul care re se zice că este cea mai mare posibilitatea să lege prietenii cu
a făcut o escală la Posnan. piaţă din lume. colegii polonezi şi cu membrii
celorlalte delegaţii. Nu vom uita
Varşovia, capitala mult încer­ Nu departe de aci se află lar­ niciodată atenţia cu care am
cată în timpul celui de-al 1 1 -lea gul şi elegantul bulevard Mar- fost înconjuraţi de prof. Kra-
război mondial, pentru elibera- salkow sca cu Piaţa defilărilor, kowka şi prof. Bagdasarian de
Piaţa construcţiei, veşnic plină, ta Institutul din Varşovia. A-
de copii şi porumbei, precum şi mintire neştearsă vom păstra
Im dezvoltarea mişcării cul­ ne maritimă la Marea Baltică, frumoasa arteră Nowy-Swiat, cu
turale din oraş iau parte acti­ situată la aproximativ 90 km. elegantele sale /magazine, întot­ profesorului Garnuszewscky de
vă : Politehnica, Academia de nord-vest de Szczecin. deauna aglom erate ele cumpără­ la Facultatea de medicină din
tori. Szczecin, care tot timpul con­
medicină, facu ltatea de agro­ Drumul pînă la Miedzinsdro­ însemnări gresului şi după congres, a fost
de călătorie La nordul oraşului se află alături de noi, oferindu-ne ex­
nomie ca şi diferite societăţi je, a fost parcurse pe o şosea cartierul Muranov, cartier înăl­ plicaţiile necesare In diferite lim­
ţat pe ruinele fostului ghettou. bi şi totodată, diferite divertis­
ştiinţifice : de istorie, economie asfaltată, foarte bine întreţinu­ Nu departe de centru, în cartie­ mente ca să ne simţim bine In
rul vilelor, se află am basadele ţara prietenă — R.P. Polonă.
şi tehnică. tă. Locurile pe unde am trecut, diferitelor ţări. Pe strada Szo-
pena, la nr. 10 , într-o vilă spa­ De o deosebită atenţie ne-am
Szczecinul este un port in­ de :o parte şi de alta a şoselei, rec căreia şi-au dat viaţa 300.000 ţioasă, elegant mobilată, cu un bucurat şi din partea prof.
tercontinental dar cu specificul erau în. bună parte împădurite parc frumos, se află ambasada Schwann de la Facultatea de .4-
unui port maritim. In port so­ sau plantate cu diferite specii de patrioţi polonezi, are as­ ţării noastre. Acest corp de clă­ gronomie din Szczecin, romin
dire a fost construit de guvernul de origină.
sesc şi ancorează peste 5 .0.00 de de pomi. Staţiunea Miedzinsdro­ tăzi o populaţie de 1.088.000 de R. P. Romlne, în anii regimu­
lui democrat popular. Congresul, la care am parti­
vapoare anual, sub steagurile je, este un orăşel' cu vile şi locuitori. . cipat, ne-a oferit posibilitatea să
Cetăţeanul varşovian, acest cunoaştem preocupările reţelei
diferitelor state din toate con­ parcuri, cu atei bine am enajate Oraşul vechi a fost reconstruit neobosit constructor al frumoa­ de ftiziologie din U.R.S.S. şi din
sei capitale poloneze, îl înttlneşti celelalte ţări de democraţie
tinentele. De aceea, el este con­ şi cu numeroase locuri de odih­ ¦aproape în întregime şi, acolo în cursul dimineţii la diferite populară, iar noi, am făcut cu­
locuri de m uncă: la uzine, ate­ noscut realizările şi preocupă­
siderat drept capitală a naviga­ nă. Plaja este destul de mare, unde la sfirşitul războiului nu liere, fabrica de medicamente, la rile noastre in domeniul ftizio-
fabrica de automobile „Warşa- logiei.
ţiei maritime poloneze. In anul cu nisip foarte fin, iar marea puteau fi adăpostite decît eîteva wa" şi multe alte întreprinderi
1958, au fost debarcate aici era liniştită. suie de familii, şi acestea în
6.330.000 tone de mărfuri. Ceea ce ne-a impresionat pe condiţiuni mizere, astăzi locu­
In timpul războiului, podul plajă, a fost sistemul de coşuri, iesc peste un milion de oameni
Szczecin a fost distrus şi jefuit ca un fel de paravan, unde te In condiţiuni corespunzătoare se­
în mod barbar de armatele hi- poţi dezbrăca, poţi face plajă în colului în care trăim.
tleriste, dar poporul polonez l-a cuprinsul şi adăpostul lor şi pe In centrul oraşului îţi atrage
reconstruit din nou. Portul care le poţi muta sau întoarce atenţia de la distanţă şi chiar
Szczecin era în trecut inia din­ după nevoie, către soare sau în din avion, Palatul Ştiinţei şi
tre bazele militarismului prusac contra viatului. Culturii, grandioasa clădire cu
în Pomerania Apuseană. Astăzi, In altă zi am vizitat Grota 32 de etaje, oferită In dar de
acelaşi port, ridicat din ruine Hinska şi lacul din apropiere, U.R.S.S. poporului polonez. A-
cu forţele poporului polonez a situat la 15 km. de Szczecin.
devenit portul Sileziei Unite, In trecere, am mai vizitat ve­ ceastă monumentală clădire cu­
portal bazinului carbonifer ce­ chiul oraş Stargard care a fost
prinde săli de teatru, cinemato­
grafe, o sală mare de şedinţe şi
de spectacole, sala congreselor
care- *n~—u-mără circa —4.000* •de l-ocu-