Page 75 - 1959-12

N r. 1554 DRUMUL SOCIALISMULUI
Muncitoare fruntaşe de la fabrica Cînd prevederile contractului
„Simion Bărnuţin“:,^ '
în
Prin canHraotiul colectiv înche­ popularizat prim conferinţe, con­ torice prevăzute în contractul
iat pe aînmil 1959, siiderurgiştii sfătuiri de producţie, gazete de colectiv din acest an şi care au
.hunedorem s-iau angajat să spo­ perete ete.
rească producţia de .o,ţel, tontă
larnintite, să sporească in­
dicii de utilizare ai agregatelor
şi să reducă preţul 'de cost. Con­
ducerea ocmbînatului-, la rîndul
ei, s-a angajat să ia o seamă
de măsuri tehmeq-orgarrizatari-
ee menite să uşureze -activitatea
siderurgişţilor, măsuri de pro­
tecţia muncii, asigurări sociale
etic. ¦¦
Organizarea întrecerii
socialiste şi roadele ei
Conducerea Combinatului si­
derurgic din Hunedoara şi co­
mitetul de întreprindere, au or­
ganizat întrecerea socialistă cît
se poate de bine. Ea a ajuns, să
cuprindă întreaga masă de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri. Pe
întreg cuprinsul marelui com­ de aiplicarea unor masuri teh- prevăzut şi construirea unei po­
binat, se pot vedea panouri du nico-orgamizatorice judicioase.
lozinci mobilizatoare, grafice cu
angajamente şi realizări. însu­
fleţirea şi entuziasmul întrecerii
a cuprins deopotrivă toate sec-
, Elisa beta Sala şi Ana Stricată, folosind raţional maşinile,
Experienţa fruntaşilor s-a
>realizează zilnic depăşiri de norm ă intre 40—50 ia sută.
( In clişeu : (.ele două mun c-itoâre consultlndii-se in pro-
, bleme profesionale.
1 ’/
A p ro v izio n are
defectuoasă
D in m ag azin u l cooperativei din cor
uţşna V ărm ag a, raionul llia , unii cum -
p ă ră to ri ies n e m u lţu m iţi, pen tru că nu
găsesc sare şi petro!.
C a re să fie e.auza acestor lipsuri in
aprovizionarea m agazinului ?
G estionarul se jă s tific ă prin faptul
că cooperativa „M u rc ş a n a “ din H ă ră u
de care aparţin e m a g azin u l nu trirhite
asemenea m ărfu ri. Cooperativa „M ure-
şana“ dispune însă de c an tităţi sufici­
ente, cţe şape şi_ p etro l. N u m a i că ele
singure nu pot ajun ge la V ă rm a g a ,
d is ta n ţă de 15 km . d e , H ă ră u . Ş L 3r-
ceasta din cauza tov. T ra ía n B la j, pre­
şedintele com itetului executiv al sfa­
tulu i p o p u lar com un al V ă rm a g a , Care
nu p la n ific ă d in céle circa ?00 iţe
a te la je pé care- le nfe în com un ă, şi
c îte v a - pentru a face transp ortu l de
m ă rfu ri fa c oo perativă atu n ci Cînd este
nevoie.
D in aceleaşi m o tive , In co o p e ra tiv a cu şcorul de 10-8 formaţia Clu­ dus Dinamo Bucureşti a învins
. din V ă r m a g a stau d ep o zita te 5.00(1 kg.
de g ru p şi 4.00(1 kg . p o ru m b şi a lte
produse preluate din con tractări şi a-
o h iz iţii. care nu p o t fi tra n s p o rta te In
Cele 4 muncitoare din clişeul de faţă, Maria Marcu, Va- 1
lerica Uelgiu, Ştefan Rose-M ărie şi Ana V.oicu, care lucreazăK baza de recepţie.
fin secţia marochinârie, îşi d ep ăşesc norma zilnic cu f la suţăA S fatul popular din V ărm ag a trefaii?
'dind în acelaşi timp lucru de bună calitate.
să fa m ăsuri pentru lichidarea acestor
stări de fapte.
Termocentrale pe bază
de gaze naturale
agricole-m arfă In sudul Uzbekistariului, ia centrală, se construieşte fără sa­
In cuvîniarea rostită Ia cel crescut de la 5,8 milioane tone Novoi s-a început construirea li­ lă de maşini şi de cazate, u-
de-al Vll-lea Congres al Parti­ în 1953 la 7,7 ’milioane tone în nei termocentrale de tip deschis,
dului Muncitoresc Socialist Un­ 1958. In primele 9 lifpi pie a- care va, funcţiona pe baza gaze­
gar, N. S; liruşciov a citat une­ nului curent colhozurile şi sov­ lor naturale furnizate de zăcă-
le date noi care constituie o hozurile au sporit producţia de fnîntul Buhara-Hiva — cel mai
mărturie a creşterii furtunoase a carne cu încă 38 la sută. Pro­ mare din Uniunea Sovietică. A-
producţiei agricole-marfă în ducţia de lapte aproape s-a'du ­ ceastă termocentrală, care va fi
U.R.S.S. blat faţă de anul 1953. una din cele mai mari din Asia purificatorul chimic de apă, con­
Dacă între anii 1948 şi 1953
colectările de cereale de către Defectoscopia cu raze gamma
stat au reprezentat în medie 2
miliarde puduri anual (32,7 mi- în construcţii
iioane tone), în ultimii 4 ani
s-au colectat anual în medie cî- La o serie de uzine de prefa­ tatea armăturii şi am plasarea ei piese şi subansambluri, ceea ce
te 3 miliarde puduri, adică 49 bricate din beton armat din Uz­ în blocuri.
milioane tone. bekistan se practică cu succes In industria construcţiilor din
verificarea calităţii blocurilor şi Uzbekistan defectoscopia cu ra­
Dacă în 1953 achiziţiile de structurilor de construcţie prin ţ e gam ma este aplicată şi ta ve­
stat Ip carne erau de numai 3,6 iradierea lor cu raze . gamma.
milioane tone, anul acesta se Instalaţiile folosite In acest scop
vor achiziţiona aproximativ 7,5 au fost realizate la Institutul de
miiioane tone carne. fizică nucleară al Academiei de- rificarea rezistenţei clădirilor din I U .R.S.S. vor fi construite 8 ase­
Ştiinţe a R.S.S. Uzbece.
Potrivit datelor oficiale, pu­ cărămizi-. >
blicate de Direcţia centrală de Defectoscopia cu raze' gamma
statistică, dacă între anii 1949 şi permite să se descopere uşor go­ SiZ
lurile şi fisurile din beton şi
1953 recolta anuală de grîne a fost beton armat, să se stabilească Munca în colectiv - o mare forţă
în medie ceva mai mipă de 81 cu precizie configuraţia lor. Cu
ajutorul aparatelor radioactive, Raionul Taşaijz din Turkme-
milioane tone, în anii 1954-1958 se stabileşte de asemenea cali- nia a fost primul din regiune
pare a îndeplinit planul anual
ea s-a ridicat la peste 113 mili­
de colectare a bumbacului. La
oane tone. Producţia de carne a obţinerep acestui succes au adus
o importantă contribuţie colhoz­
O nouă varietate de ciment nicii ăftelului . agricol „Stalin" tului 552.000 puduri de grîne,
care şi-au îndeplinit angajamen­ în special grîu, îndeplinind pla­
tele printre pfjpiîi djn raion. La nul aproape de două ori. In a-
Un colectiv al fabricii de ci­ supuse dămfuirii în camere spe­ pentrul de colectare au fost pre­ lară de aceasta, colhozul a vîn­
ment din Nikolaev (Ucraina) a ciale, operaţie efectuată de'obi­ date aproximativ 2.300 tone de dut pînă acum statului 2.400
obţinut o varietate de ciment cei pentru accelerarea „maturi- bumbac brut. De pe fiecare din chintale de carne, iar pînă Ia
care dobîndeşle -chia-r în prima zării1* acestor produse. Noua va­ pele 900 jieeiare de suprafaţă în- sfîrşitul acestui an va mai
zi după zidire o rezistenţă de rietate de ciment este deosebit sătnînţată s-au recoltat cîte 25,5 vinde peste plan încă 300 de
300 kg. la centimetru pătrat. de valoroasă la confecţionarea Chintale de „aur alb". In cinstea chintale.
¦Betonul preparat pe baza ci­ structurilor de beton, armat prin apropiatei Plenare a C.C. al
mentului; obişnuit cu întărire ra­ procedeul laminării. • R.C.U.S. cultivatorii de bumbac
pidă dobîndeşle aceeaşi rezisten­
ţă numai după trei zile. Tehnologia preparării, noului şi-au luat angajamentul să măi
ciment a fost elaborată de in­
Structurile de beton armat stitutul din sud pentru proiecta­ predea suplimentar 600 tone de
bumbac brut.
confecţionate pe baza noii vari­ rea întreprinderilor industriei ci­ Sub lozinca „Să vindem sta­ Plenafa C.C. a! P.C.U.S, cu noi
etăţi de ciment nu mai trebuie mentului, cu sediul la Harkov. tului 450.000 puduri de grîne" realizări.
‘*s- , Pag. 3
nnm.tru
M i PmmâM UL BE
/ IPS13FM © ra i M
23 DECEMBRIE 1959 23 DECEMBRIE 1959
Programul I : -6,-30 C în tece co lh o z­ DEVA: Nunta lui Figaro; ALBA
nice ; 7,15 C întece ’'p o p u la re „ ro m în e ş ti; IULIA : Păianjenul de aur; Dragoste
9,30 V re a u să ştiu 1; 10,00'. D in ¦d a n - - pe note BRAD: Lady Hamilton;
ş u rile p o p o a r e l o r 10,20 C o n cert de ILIA dlMinciuna: ORĂŞTIE: Escadri
fost traduse în viaţă. m u zic ă d in , operele. c o m p o zito rilo r la „Liliacul“ ; Misterul . castelului pă­
Drept' urmairé' a bunei orga­ Condiţii optime de trai r u ş i; 12,20 E m is iu n e lite r a r ă ; 13,05 răsit i HAŢEG: Trapei'; HUNEDOA­
nizări a întrecerii socialiste, co­
M u z ic ă de e s tr a d ă ; 14,00 C o n cert s im - RA : Ultima aventură a lui Don Juan;
lectivele de muncă ale oţelării- Pentru’ a lucra cu randament .fo n ic ; 15,10 D in viaţa, do. concerjt- a . pETROŞANj : Marile. _ familii; Moar-
lor Martin nr.' 1 şi 2, oţelăriei sporit, muncitorilor trebuie să
electrice, secţiei a 11-a furnale, li se asigure şi condiţii optime C a p ita le i; 15,40 M u z ic ă din. o p e re te ; ’ tea in pa ; 'SEBEŞ : 'Cinţecul matrozi-
turnătorie, fabrica de oxigen, de viaţă. Contractul colectiv n-a
şi-au îndejălinit planul anual de neglijat această problemă. T 6,T 5 Vorbeşte: M o s c o v a ! ; 13,00 In : lpr-Ş SIMERIA: Viaţa e in manile
producţie ou multe zile înainte
de termen. Indicii de utilizare Siderurgişfii- au primit în fo­ slu jb a p a tr ie i; 18,30 M u z ic ă p o p u lară tale; LONEA: Marile familii; ZLAT-
ai agregatelor .au -ores-cut şi ei. losinţă anul acesta 11.300 m.p.
La furnalele noi, ei au crescut suprafaţă locuibilă, în aparta­ din B a n a t ; 19,05 R a d ib r e p o r ta j: Ce NA: Edes Ana: TEIU Ş: Vremea ghio­
cu 16 la suta, faţă de anul tre­ mente şi garsoniere ; de curînd
cut, iar la oţelăria Martin nr. ne-a adus an u l 1959 ; 20,30" „ D in crea­ ceilor; BARU MĂRE: Un cintec din
1, cu 11,3 la sută. a fost dat în folosinţă un nou
club muncitoresc cu sală de re­ ţiile m u zic a le ale a n u lu i X V " ; 21,00 caval; APOLDU DE S U S : Razia;
uniuni, sală de spectacole şi sa­
Ş coala -şi v ia ţa ; 22,30 M u z ic ă co rală CfiLAN : Vremea ghioceilor. ’
rom înească. • 14,07' Cîntece ' şi mmm nevm
^•Programul / / • :
Pentru ca munca să fie lă de gimnastică ; este aproape jocuri popularé ro riu n e ş ti; 15,20 M u z i­ ' PENTRU 24 ORE :-
mai spornică gata un stadion cu 14.000 locuri; că populară rusă ; ' 16,15 V a ls u ri de Vrem e. .schimbătoare. cu cerul
în timpul verii, muncitorilor le-a com pozitori r o m în i; 16,50 C urs de lim ­
Obţinerea .unor indici supe­ stat la dispoziţie în fiecare du­ ba ru s ă ; 17,20 R ăspundem ascultăto­ mai mult -norois. \j»r mai cădea
riori de utilizare a agregatelor, minică un tren pentru excursii, r ilo r ; 17,30. P rog ram m uzical,; dedicat
obţinerea unei producţii sporite pe linia -Hunedoara—Ghelar,,, precipitaţii locale s-ub-formă de
şi de bună' calitate, este legată
In contractul Colectiv mai este fru n ta ş ilo r în producţie d i n ' ind ustrie la-poviţ-ă -şi ninsoare î-n cursul
şi ! a g r ic iillu ş ă : 19,00 M e lo d ii lă u tă ­ după-.arrfiezii. '’ Temperatura sta­
ţionară. Ziufa’va urca între plus
r e ş t i; 19,30. T e a tru , la . ¦ m ic ro fo n : 1 şi plus 5 .grăise tar noaptea
va . cobori între 0 şi. ipinus 3
„N oaptea în cercărilo r“ ; 22,30 Izvoare graide.. Vînt potriiyjit cu imtensifi,-;
cări din, septopul. sud-ves-t. • j
ferinecate. E m isiune de folclor ; 22,40
liclinici pentru salariaţii combi­ Canzonefe .interpretate de ... losef
Prin contractul colectiv, con­ natului. Ea n-a fost construită S c h m id t; 23,15 C vartetu l opus 25 în
ducerea combinatului s-a obligat din cauza sosirii cu întîrziere
să aducă îmbunătăţiri procese­ a fondurilor. Se prevede însă sol m inor de B rahm s. .V '
lor tehnologice, funcţionării dife- • construirea ei anul viitor.
riţelor agregate, să introducă Am amintit mai sus că anul
tehnica nouă şi să organizeze acesta s-a dat în folosinţă în
' cît mai _bine procesul de pro­ oraşul muncitoresc o inare su­
ducţie. Angajamentele au fost prafaţă locuibilă. Pentru buna
traduse în viaţă, cu mici excep­ ei păstrare, comitetul de între­
ţii. Astfel, la secţia i-a fumate prindere şi-a propus să organi­
s-a trecut la oaptarea integrală zeze comitete de blocuri şi să
a gazului de furnal brut, la sec- ţină lunar consfătuiri cu locata­
. ţia II-a furnale s-a trecut la e- rii pe această temă. Obligaţia
a fost îndeplinită numai în par­
laborarea fontei de afinare cu te. S-au reorganizat comitetele
un procent scăzut de mangan, de blocuri, dar nu s-au ţinut
la oţelăria Martin nr. 1 s-a con- consfătuiri. Aceasta esté o lipsă
¦struit un depozit de materiale a comitetului de întreprindere
refractare, la oţelăria Martin nr. care trebuie grabnic remediată
Grija faţă de avutul obştesc tre­
i 2 s-a stabilit regimul termic op- buie să fie una din preocupările
; tim de funcţionare al cuptoare­
sale de seamă. Oraşul este cu
lor, la laminorul de 800 mm. at-ît mai plăcut, ou cît este mai
se laminea-ză cu treceri supra­
puse.
Cele amintite sini doar cîteva bine întreţinut. , q. G H E O R G H E
din măsurile teh nioo-organ iza -
Ştir portive
IBt © %
Intr-un meci internaţional de Duminică, în sala sporturilor
box disputat duminică la Bucu­ de la Floreasca din Bucureşti,
reşti, echipa Metalul- a învins echipa masculină de handbal re­
bului muncitoresc TUL lTr H ei-. cu scorul de 1.4-11 (8-6) echipa
sţnkU Victoriile.echipei romîneşii
au fost realizate de Â. Olteanu, Sparta^ Kaitowice (R. P. Polo-j
Dănila Enuţă, V. Lăzăreanu, Z. nă) într-un meci contînd pentru
Ciocîrlan şj P. Zaharia.,-Dini e- primul tur al „Cupei campioni­
chipa oaspe o impresie exce­ lor europeni“. In urma acestui ASjQjRfiţirVă pe arniî 196® la revista
lentă a lăsat campionul euro­ succes, echipa Dinamo s-a cali­ „FINANŢE, ŞI CREDIT“
pean Olly Makky (TU L). ficat pentru turul următor.-
organ de studii, îndrumare şi schimb de experienţa ^1 Ministe­
rului Finanţelor şi Băncii de Stat. ., ,-. f •„ ¦ ^ n r.
Incepjnd cu anul 1960, revista va cuprinde,şi ltn snpliment
legislativ în care se vor publica acte normative şi $Şporiţif prin
vin-d finanţele :şi crpdjtul. U'.r'AU- r. •> 1
Costul unui abnnamerţt armai la revistă— inclusiv supli­
3.500 imprimate mentul legislativ — este-.de ţ)0 lei pentru întreprinderi, şi inpti-
pe ora
tuţi;i şi de 60 l.ei peţitru salariaţi, eîevj şi studenţi. Se pot face şi
U z in a de u tilaje p oligrafice din R i-
binsk a pus la punct fa b ric a re a unor abonamente semestrial® - s.axu kiiriesţria-lş. Costul suplimentului
m aşini de im p rim a t plane cu două
tu raţii. Noile m aşini au o capacitate legjşlatiy este 2,50 |ei exemplarul. .•
de 3.500 im p rim ate de bună calitate
Plata abonamentelor l;şe face prjn E.S.I.P. Bucureşti, str.
pe oră — cu 1.100 m ai m u lt decit m a ­
Brezpianu nr... 23t25, cont virament 039.014/01 Banca de Stat —
şinile folosite în ain te. Toate procesele
tilajul ei va fi instalat sub cerul Filiala Qh. Gheorghiu-Dcj., ••
liber. Aici se vor folosi doar în­ principale de producţie sînt autom ati­
velişuri metalice pentru protec­ TTT°
ţia agregatelor împotriva preci­ zate.
pitaţiilor atmosferice. P Ă - ¦R I N Ţ I !
A fost pusă de asemenea în fab ri­
Elementele părţii- subterane, Vreţi să faceţi copiilor o surpriză plăcută?
caţie p rim a serie de noi ro ta tiv e au to ­ C u m p ă ra ţJ-le
m a te ,cu o s in g u ră ro lă , p e n tru z ia re . „ŞSâBAZfH PENTRU PIONIERI Şl ŞOOLWMegO“
strucţiile de uniformizare des­
C apacitatea m aşin ii este de 40.0(M z ia ­ O publicaţie interesantă -pentru pionieri
chise sînt rezolvate din elemen­ şi şcolari, în c a re -se g ăsesc;
te prefabricate de beton armat. re de cîte 4 pagini pe oră (o ro tativ ă
scenete, poezii, p o v e s tiri în im agîni,-ip5clor vechi
De ' aceea construirea centralei de tip vechi im prim a m al puţin de şi nou, p o v e s tiri despre ş c o la ri şi p io n ie ri, scihife
se reduce la montarea unor mari şi in d ic a ţii pe n tru conştrucţore ii anrşBtoî-, cîntece
30.000 ziare pe o ră ). A fost încercată p io n ie re şti, nowtăfî despre rachete, snoave şi
ghicitor?, cu rio zită ţi, ca rica tu ri etc.
cu succes o ro ta tiv ă p en tru c ă rţi şl
permite reducerea considerabilă Nu uitaţi:
reviste, destinată unei tip o g ra fii din „MAGAZIN PENTRU PIONIERI Şl ŞCOLARI 1960"
a cheltuielilor de construcţie. De vînzare la debitele O.C.L. şi Sa cooperativele
Termocentrala de la Novoi va L e n in g ra d - A ceastă ro ta tiv ă , care eşte săteşti.
da curent peste 2,5 rrr 3 ani; şi e a a u to m a tiz a tă , a re o tu ra ţie de 160 pagini colorate — 7 lei
In actualul şeptenâj în 12.000 ro ta ţii pe oră.
sviziunşa
I menea centrale. industrială în Alfai
La combinatul de zinc şi
plumb din Ust-Kamenogorsk a
fost introdusă prima instalaţie
de televiziune industrială din
colhoznicii au muncit toată vara cadrul moi al urgiei de neferoase
şi toamna. Iar acum, biruind din Kazahstan. Ea îl ajută p.e
toate greutăţile legate de timpu) djspecer să, execute controlul
nefavorabil, acest angajament transportului din cadrul uzinei.
a fost nu numai îndeplinit ci şi
depăşit: colhozul a vîndut sta­ Instalaţiile de televiziune se
montează la fabrica de plumb
din Leninogorsk şi la una din
minele combinatului din Lenino­
gorsk. Cu ajutorul acestora, con­
ducătorul ascensorului va putea
u rcări de la suprafaţă intrarea
minerilor în cabină, se va putea
vedea ce se petrece în micul vul­
can noroios cu plumb etc.
Fiecare membru a! colhozului
în sectorul său de muncă se
străduieşte ş.ă consolideze succe­
sele obţinute şi să îniîmpine
•WJ l—t u / U b J u / u J I—J l J u / u / » J u J u ? u / u J w .