Page 76 - 1959-12
P. 76
Pa!?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1554
iMiMitniMUMmwiiimmaragia
AiXUmeie şULpjl ¦«» juillrrbeXe ş lir â » ix liim e le ş i i r i «xtüimB-lA şiin l Conferinja occidenfală la nivel înalf are de înfruntai
numeroase contradicţii
Un comentar al ziarului „99 Jzvestía*4
MOSCOVA 21 (Agerpres). . itoarea întîlnire între reprezen îndreptat spre sprijinirea Fron
TASS anunţă : Comentînd con tanţii celor patru mari puteri. tului de eliberare naţională din
ferinţa şefilor guvernelor celor 4 Este vorba chiar despre prin Algeria şi împotriva Franţei.
puteri occidentale — S.U.A., An cipiile mai mult decît discutabi Divergenţelor din sânul N.A.T.O.
glia, Franţa şi Germania occi
Spărgătorul de gheaţă atomic „Lenta" a fost predat flotei maritime pentru M arţi se deschide Ia dentală, de la Paris ziarul „Iz- le pe care se întemeiază blocul li se adaugă şi contradicţii de
folosirea lui în condiţiile Arcticii Moscova plenara vestia" scrie că tratativele au Atlantic, despre doctrina lui mi ordin economic. După părerea
început la 19 decembrie prin dis litară şi politică. Se manifestă ziarelor, subliniază „Izvestia“,
Mesajul C. C. al P. C. U. $. C* C. al P. C. U* S« cutarea problemei pregătirilor în tendinţa vădită a unei serii de conducătorii celor patru ţări oc
vederea unei conferinţe la cel ţări de a’ se elibera de dictatul cidentale nu vor putea trece cu
MOSCOVA 21 (Agerpres). mai înalt nivel cu participarea american în cadrul acestei orga vederea „războiul comercial“
TASS anunţă: La 22 decembrie nizaţii. în timp ce unele puteri dintre „piaţa comună“ a 6 sta
MOSCOVA 21 (Agerpres). zulţaţele probelor noii nave se gimul de funcţionare a instala se deschide Ia Moscova plena Uniunii Sovietice. se pronunţă pentru menţinerea te din Europa occidentală şi
TASS anunţă: In legătură cu arată că spărgătorul de gheaţă ţiei atomice. ra Comitetului Central al Parti Ia faţa puterilor accidentale, N.A.T.O. în actuala’ lui formă, a l „Zona comerţului liber", condu
dului Comunist al Uniunii So tele cer „acomodarea“ Organi să de Anglia, precum şi con
încheierea cu succes a probelor atomic „Lenin" posedă înalte încercările efectuate au con vietice. arată ziarul, sită misiunea nu zaţiei la noile cerinţe impuse de curenţa crescândă dintre S.U.A.
spărgătorului de gheaţă atomic calităţi de navigaţie care, îm numai de a propune ’data' şi lo situaţie. şi Europa occidentală în ansam
„Lenin“, Comitetul Centra! al preună cu instalaţia energetică firmat că procedeele de epurare Plenara va discuta modul în cul convocării unei conferinţe la blu.
P.C.U.S. şi Consiliul de Miniş atomică bine dirijată şi care a aerului, de acumulare şi de care se îndeplinesc hotărîrile cel mai înalt nivel, dar şi ordi Deosebit de acute, subliniază
tri al U.R.S.S. au felicitat pe funcţionează în condiţii de si păstrare a apei pe spărgătorul Congresului al XXI - lea al nea ei de zi. După părerea ge „Izvestia“ sînt astăzi divergen Oaspeţii generalului De Gau-
guranţă, asigură spărgătorului P.C.U.S. şi ale plenarei C.C. ai nerală a comentatorilor, stabili ţele dintre S.U.A. şi Franţa. Du lle, scrie ziarul în continua
oamenii de ştiinţă, proiectanţii, de gheaţă o bună manevrare, de gheaţă exclude posibilitatea P.C.U.S. din decembrie (1958) rea unui „Front cOmun“ al pu pă cum s-a aflat, aceste diver re, vor trebui să iă contact
inginerii, tehnicienii şi muncito ceea ce este necesar pentru re- contaminării mediului înconjură cu privire la dezvoltarea agri terilor occidentale este proble genţe au fost luate în discuţie cu ghemul extrem de complicat
rii care au participat la con morcarea navelor în Arctica. culturii U.R.S.S. ma cea mai grea, cu atît mai încă în cursul primei întâlniri de contradicţii care sfîşie cele
struirea primului spărgător de tor cu substanţe radioactive. mult cu oît sesiunea Consiliu între Eisenhower şi De Gaulle. patru principale puteri occiden
gheaţă atomic din lume. Caracteristicile tehnice ale Spărgătorul de gheaţă atomic lui blocului 'Atlantic, care şi-a La Paris se afirmă că preşedin
spărgătorului de gheaţă, care a suspendat lucrările pînă marţi, tele S.U.A’. şi-a' exprimat ne tale. Dar temelia temeliilor ră-
In mesajul de salut se arată parcurs peste 2 . 0 0 0 de mile în a fost predat flotei maritime în nu numai că nu a uşurat, ci, mulţumirea în legătură cu pozi rnîne în toate acestea principala
că construirea unui spărgător scopul folosirii lui în condiţiile problemă a zilelor noastre —
Arcticii.
de gheaţă atomic deschide noi cursul încercărilor, corespund pe Cea mai mare hidrocentrală din lume dimpotrivă, a complicat conside ţia adoptată de Franţa faţă de problema politicii de ooexistenţă
posibilităţi în ceea ce priveşte deplin proiectului aprobat. rabil situaţia. După cum se ştie, blocul Atlantic în timp ce De paşnică, problema care constă în
valorificarea bogăţiilor Arcticii Protecţia biologică împotriva STALINGRAD 2 1 (A gerpres). ne alte două turbine cu o putere scrie „Izvestia“ în ' continuare, Gaulle a reproşat Statelor Uni a stabilii dacă se va da un nou
sovietice şi dezvoltarea continuă radiaţiilor asigură deplina secu — TASS anunţă: La 19 decern- de cite 115.000kw. In prezent miniştrii statelor Atlantice au te că ele nu au sprijinit Franţa imp'uls în sensul dezvoltării cli
a economiei naţionale a regiu ritate a echipajului spărgătoru brie la hidrocentrala de la Sta- 8 grupuri hidrogeneratoare fur- discutat de asemenea prObletmia în cursul votării rezoluţiei în matului care a primit denumirea!
nilor nordice ale U.R.S.S. lui de gheaţă, indiferent de re hngrad au fost puse in funcţia- nizează curent pentru industrie. tratativelor dintre Est şî Vest. problema algeriană la O.N.U. şi de „spirit de la Câmp David“
Toate au fost montate cu un an Potrivit unei expresii a ziarelor mai ales pentru faptul că Eisen sau, dimpotrivă, vor fi puse noi
Deplasamentul spărgătorului Sesiunea Marelui Hural Popular al R.P. Mongole înainte de termenul stabilit in occidentale, ău fost formulate obstacole în calea destinderii în
de gheaţă este de 16.000 tone, planul iniţial. păreri „interesante, dar foarte hower a semnat la Tunis cu cordării internaţionale.
iar puterea motoare de 44.000 Burghib'a un comunicat comun
CP. Spărgătorul de gheaţă va încă 4 turbine au fost pregăti diferite".
putea străbate în mers continuu ULAN BATOR 21 (Agerpres) de stat de dezvoltare a econo te pentru a fi date in funcţiu Participanţii la conferinţa' oc Comunicatul cu privire la tratativele
gheţuri cu o grosime de 2,4 m. Agenţia Montzame anunţă: La miei naţionale a R. P. Mongole ne. Hidrocentrala de la Stalin
EI are o autonomie de circula 19 decembrie s-a deschis cea pe anul 1960“ şi raportul Iui grad, cea mai mare din lume, cidentală la' cel mai înalt nivel, dintre conducătorii puterilor occidentale
ţie de peste 1 an. E! poate e- de-a 4-a sesiune ordinară a Ma B. Dughersuren, ministrul de va începe să funcţioneze în I960 scrie ziarul în continuaré, se
fectua de 4 ori înconjurul pă- relui Hural Popular ai Repu Finanţe, „cu privire ia bugetul cu întreaga ei capacitate de ocupă nu numai de aceste pro PARIS 21 (Agerpres). TASS
blicii Populare Mongole. La producţie (puterea hidrocentra bleme1, care sînt şi ele suficient anunţă: In comunicatul cu pri
mîntului lără a ancora în vreun prima şedinţă a sesiunii au fos1 de stat ai R. P. Mongole pe a- lei este de 2.563.000 kw ). Ea de complicate1. Sesiunea Consi vire la tratativele dintre condu parea lui de către trupele stră
port. ¦¦ -w ascultate raportul Iui D. Molom- liului blocului Atlantic a vădit cătorii puterilor occidentale, care ine.
jamţi, prim - vicepreşedinte ai nul 1960 şi îa rezultatele execu va produce atunci peste profunde ’divergenţe între mem s-au încheiat la 21 decembrie la
In comunicatul comisiei gu Consiliului de Miniştri al R. P. brii Iul într-o serie de probleme Paris, se arată ca preşedintele In comunicat se arată în con
vernamentale cu privire ia re- Mongole, „cu privire fa planul tării bugetului de stat pe anul 14.000.000.000 kw. h. energie e- cár'e depăşesc cu mult cadrul e- S. U. A., preşedintele Republicii tinuare că reprezentanţii puteri
lor occidentale au căzut de a*
1958“. Apoi a început discuta lectrică anual. ventualei ordini de zi pentru vi- cord că conferinţa „în patru,
rea rapoartelor. împreună cu preşedintele Gon>
Max Reimanfl demască -BB-
uneltirile revanşarzilor Fidel Castro cheama poporul cuban Insurgenfîi din Paraguay îşi continuă Franceze, primul ministru al silfului de Miniştri ăl Uniunii
vest-germani să fie vigilent Regatului Unit şi cancelarul Sovietice, prezintă interes“. Pré"
operaţiunile îm potriva dictaturii Republicii Federale Germane au şedinţele Eisenhower, preşeclin-
BERLIN 21 (Agerpres). — efectuat în cursul zilelor de 19, tele De Gaulle, şi primul minis
Luind cuvîntul ia postul de ra HAVANA 21 (Agerpres). In re cea mai acută este discrimi BUENOS AIRES 21 (Ager genţiior a pătruns în provinci 20 şi 21 decembrie 1959 un tru Macmillan, au adresat Iul
dio „Deutscher Frelheitssender tr-un recent discurs radiotelevi narea rasială. ile Itapusa şi Csazapa, care se schimb de păreri în probleme N. S. Hruşeiov mesaje în care
004“, Max Reimann, prim-secre- zat, premierul Cubei, Fidel Cas- pres). Agenţiile de presă occi află în interiorul ţării. de interes comun. Ei au exami propun ca această conferinţă sa
tar al C.C. a] P.C. din Germa t.ro a arătat că actualele relaţii Subliniind realizările obţinute dentale anunţă că insurgenţii nat probleme privind relaţiile aibă loc la' 27 aprilie la Paris.
nia, a declarat că ia sesiunea de existente între Statele Unite şi de guvernul său în primul an continuă operaţiunile militare Operaţiile militare se desfă dintre Est şi Vest, dezarmarea,
Ia Paris a Consiliului N.A.T.O. Porto Rioo constituie o adevă de guvernare, Fidel Castro a împotriva regimului dictatorului şoară de asemenea şi în regiu precum şi problemă germană, Conducătorii puterilor beef-
miniştrii vest-germarii Strauss, rată „tragedie a poporului porto- declarat că pentru anul viitor Paraguayan Stroessner. Potrivit nile mărginaşe ale provinciilor inclusiv problema Berlinului. dentale au căzut de asemenea'
von Brentano, Etzel şi fostul rican". In această ordine de i- se prevăd realizări mai multe şi informaţiilor transmise de agen Paraguari şi Guarir. In cursul de acord asupra procedurii "de
general hitlerist Heusinger au dei, el a subliniata prevederile şi mai importante. ţia Prensa Latina toate comuni luptelor a fost luat prizonier După cum reiese din textul co pregătire a acestei conferinţe şi
acţionat ca adepţi activi „al condiţiile inumane înscrise în caţiile dintre capitala Paragua Crispul Wibarra, unul din co municatului, puterile occidentale au dat în acest scop 'instrucţiu
politicii „de pe poziţii de tor contractele potrivit cărora „por- El a chemat poporul cuban yului, Asuncion şi majoritatea mandanţii poliţiei Iul Stroessner, şi de data această se menţin pe nile corespunzătoare.
ţă“. Ei au arătat limpede că po toricanii merg să lucreze ca să fie vigilent atît faţă de posi porturilor de pe malul drept al care în urmă cu cîflvă ani a vechile lor poziţii în problema
litica Uniunii creştin democra nişte sclavi“, în diferite regiuni bilitatea sabotajului economic al fluviului Parana situate ia nord ucis prin tortură mai mulţi ad Berlinului. Aceste poziţii au măi Totodată ei declară că Con
te, partidul lut Adenauer, are ca ale Statelor Unite. elementelor oare lucrează în de oraşul Encarnación au fost fost expuse în comunicatul din siliul N.A.T.O. va fi informat
scop să continue în ritm rapid strînsă legătură cu imperialis întrerupte. O coloană a insur- versari ai dictatorului Stroes 14 'decembrie 1958 ăl celor pa
înarmarea Germaniei occidentale Fidel Gastro a subliniat că în sner. tru puteri şi în declaraţia din despre rezultatele tratativelor
şi, mal ales, înarmarea atomică. S.U.A. nici pînă în prezent nu mul străin, cît şi faţă de posibi 16 decembrie 1958 a Consiliu ce s-au încheiat şi câ se vor e-
Este îndeobşte cunoscut, a spus s-au putut rezolvă o serie întrea •M— fectua în mod regulat consul
Reimann, că politica de conti gă de probleme sociale, din ca- litatea unei intervenţii dinafară lui Uniunii Atlanticului de Nord. tări cu Consiliul N.A.T.O.
nuare a cursei înarmărilor ato Acţiuni provocatoare ale fasciştilor
mice este de natură să ducă Ia pusă la cale de duşmanii revo vest-germani După cum se' ştie, poziţiile In încheiere, conducătorii pu
un război atomic. Militariştil terilor occidentale îşi exprimă
vest-germani se străduiesc însă luţiei. puterilor occidentale se reduc la speranţa că apropiata conferinţă
să zădărnicească toate încercă la nivel înalt va contribui la în
rile îndreptate spre destinderea Luptele din Algeria BERLIN 21 (Agerpres). In Agenţia ADN relatează că la dorinţă de a menţine actuala si tărirea păcii în condiţii de echi
încordării internaţionale şi să Germania occidentală continuă Idstein (Landul Hessen) a luat tate.
creeze posibilităţi penfru ca cu C A IR O 21 ( A g e r p r e s ). — L a C a iro fortificate ale inam icului şi au luat acţiunile care au un pronunţat tuaţie anormală în Berlin şi ocu-
a fost dat publicităţii com unicatul în a l p a rte la 13 lupte v io le n te îm p o triv a caracter fascist. După cum fiinţă organizaţia" neofascistă
tu lu i C o m an d am en t ai a rm a te i de e li trupelor franceze. transmite agenţia ADN, luînd „Mişcarea germană de tineret", -LL>
berare n aţio n a lă a A lg eriei cu privire cuvîntul la Aschalienburg la o condusă de foşti militari ai ar
Ia desfăşurarea operaţiuniîor m ilitare 70 soldaţi şi ofiţeri francezi au fosl întîlnire a „Uniunii germanilor matei hitleriste. In discursurile Franţa trebuie sa contribuie Ia destinderea
din A lg e r ia în p e rio a d a d in tre 15 şi ucişi şi 7 8 r ă n iţi. 15 c a m io a n e m ili sudeţi“, Seebohm, ministrul sale revanşarde fostul SS-ist
tare ale in am icu lu i au fost distruse, încordării internaţionale
ajutorul armelor ucigătoare să 17 d ecem brie. două eşaloane m ilita re franceze au vest-german al transporturilor, Gunther Hessler, conducătorul Mesajul Congresului partizanilor păcii
promoveze o politică a războiu P a tr io ţii a lg e rie n i, se spune în co fost aruncate în aer, au fost capturate cunoscut ca revanşard notoriu, acestei organizaţii, îndeamnă la
lui si revanşei. Asemenea ac o m are cantitate de arm am en t, m uni a îndemnat din nou în mod pro devotamentul ţaţă de „Patria din departamentul Sena
ţiuni, a declarat Reimann, re m u nicat, au atacat de 5 ori convoaie ţii şl echipam ent. De partea arm atei vocator „să se depună toate e- care se întinde de la Meusa ia
prezintă un joc lipsit de răspun m ilitare franceze. U n ită ţile arm atei al de eliberare naţion ală a A lgeriei au forturile pentru retrocedarea te Memel", PARIS 21 (Agerpres). Ziarul rile care să contribuie Ia afe-
dere. geriene au întreprins operaţiuni ofen trecut t5 soldaţi francezi. ritoriilor răsăritene“. „l’Humanité" anunţă că Con nuarea războiului rece şi anu
sive îm p o tr iv a a 11 p o z iţii m ilita re gresul partizanilor păcii din de me : Să renunţe Ia experienţele
CXXXXJÖCCOOQQGOCCOOOQOOOQOOOOQGOOOOÖOOOOCOCOOOOOCSEC C3^XXXXXXXX3000tXXXXXXXXXXXX?CCC0CKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXi XJOOOCXXX30000CXXXX30000000« partamentul Sena a hotărît să nucleare periculoase în Sahara
trimită preşedintelui Franţei, De
care ar împiedica încheierea
Dictatorul Stroessner a anun Paraguayul clocoteşte venimentelor din Paraguay ati Gaulle, un mesaj în care se spu unui acord cu privire la înceta
ţat de curînd că guvernul său tudinea pe care o iau popoarele rea definitivă a experienţelor nu
controlează întregul teritoriu al Americii Latine faţă de acestea. ne : „Calea tratativelor pentru cleare. să renunţe de a-1 spri-
ţării şi că nu şe semnalează ni Poziţia latino-americanilor faţă iini pe Adenauer în politica sa
mic deosebit. La numai cîteva de lupta dreaptă a poporului pa care a luptat ani îndelungaţi militarists pe care o promova,?,
zile însă după aceasta, ziarele raguayan a devenit olară în ul ză în dauna tării noastre şi a
au anunţat: „Comitetul Centrat OOUOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOSOCOGOOOGOOOOOOOCOOOOO'OOOCOOOOOOOOOOOGQQOOOOOSOOOCSSQe mişcarea mondială a partizani securităţi? în Europa“.
a! Frontului Unit de eliberare timele zile. lor păcii a fost deschisă. Dar
naţională din Paraguay a publi dicatelor muncitoreşti şi ţără ria, în portul Stroessner, Ponto forţele anti-dictatoriale au între Ziarul Uruguayan „El Popu Textul mesajului a fost sem-
cat un comunicat în care se spu neşti. Porra, au loc lupte deschise. For rupt toate comunicaţiile dintre destinderea încordării interna fiat de peste 400 de nersoane,
ne că poporul paraguayan nu va ţele anti-dictatoriale înaintează capitală şi majoritatea porturi lar“ scria zilele acestea : „Lupta ţionale va î> reală si îndelun
înceta lupta pînă tind actualul, Iată cîteva condiţii oare au vertiginos spre interiorul ţării, lor de pe malul drept al fluviu eroică a poporului din Paraguay gată numai în cazul în care se printre care fruntaşi de seamă
regim dictatorial împreună cu determinat aproape o treime din încă din 17 decembrie s-a anun lui Paraua situate la nord de împotriva tiraniei lui Stroessner
maşina lui de represiune, nu va populaţia ţării să emigreze. A- ţat că Frontul unit de elibera oraşul Encarnación. a emoţionat opinia publică din va pune capăt cursei înarmări ai vieţii publice din Franţa.
fi complect lichidat“. celeaşi condiţii au stîrnit însă, re controlează provincia Alto ţara noastră, unde se urmăreşte
mînia poporului. Forţele înain Paraua, situată în sud-estul ţă Stroessner este deja cuprins cu atenţie şi simpatie desfăşura lor si se va năşi ?n eon- Acest mesai va fi înmînat nu
Iată un uriaş salt realizat în tate ale emigranţilor au format rii. In aceeaşi zi, într-un comu de panică. După ce a declarat rea luptei lui de eliberare". numai fui De Gaulle, ci şi lui
cîteva zile de forţele revoluţio încă în februarie a acestui an nicat al răsculaţilor se arăta că starea de asediu, guvernul lui a creţ pe calea dezarmării“, Cre-
nare din ţară. Frontul unit de eliberare naţio 400 de soldaţi guvernamentali trecut la represiuni împotriva e- Agenţia Prensa Latina anun Eisenhower, Macmillan si Ade
nală. Di.n acesta fac parte mem din garnizoana Antonio Lopez, lementelor din opoziţie bănuite ţă că majoritatea membrilor Con dem, se spune în continuare în nauer.
Dar nu această expresie spon bri ai partidelor comunist, îe- că ar avea legături, sau a-r sim gresului naţional din Peru au
tană reprezintă esenţialul în e- brerist, republican-naţional, pre ifflMFNTAWUil patiza cu mişcarea de eliberare. sprijinit cererea deputatului Ma mesaj, că preşedintele Republi
venknentele din Paraguay. Po cum şi elemente catolice. La Asunción, capitala ţarii, au ria Colina de Ratuzo, din par
porul paraguayan are o veche împreună cu comandantul lor loc arestări masive, iar în ora tea Frontului democratic parla cii şi guvernul vor trebui să ia
răfuială cu dictatorul Stroess Perioada pregătirilor a luat au trecut de partea răsculaţilor. şul Encarnación — scria zilele mentar de a se acorda sprijin
ner, care s-a cocoţat la cîrma ţă sfîrşit. Locul ei a fost luat de o Dar nu aceasta este principala trecute ziarul argentinian „De în numefe Franţei toate măsu-
rii printr-o lovitură de stat în luptă deschisă, o luptă cu arma cale prin care numărul răscula mocracia" —¦ „represaliile au a- moral şi material revoluţionaU-
1944. Crunta’ exploatare a ma în mînă. Aşa a început răscoala ţilor creşte mereu. Un număr tot juns la culme“. Autorităţile gu lor din Paraguay. -hh-
jorităţii populaţiei, mizeria şi din Paraguay. Deşi cenzura lui mai mare de emigranţi trec zil vernamentale au supus în pu
foametea, au împins cuţitul pînă Stroessner interzice ziarelor să nic graniţa înarmaţi şi se ală blic la torturi barbare, pentru Aceeaşi atitudine favorabilă S C U R T E ŞTIRI
la os. Există date care arată sta informeze opinia publică asupra tură Frontului unit. Pe de altă intimidare generală, pe studen se întîlneşte şi clin partea ce
rea jalnică a ţării. Paraguayul situaţiei din ţară, coresponden parte un imens număr de vo tul Mario Espece, unul dintre lorlalte popoare latino-america- A D D 1 S A B E B A , — In le g ă tu ră cu ită cu ajutorul R. D . G erm ane. P ro-
este a doua ţară din lume în ce ţii presei străine aflaţi în regiu luntari din interiorul ţării se nondueătoriii răsculaţilor furt cesele care necesită un volu m m are
priveşte numărul leproşilor. 80 nile de frontieră ou Brazilia şi alătură luptei de eliberare. prizonier. In întreaga ţară aii k# ne. prem iera film ulu i sovietic' „N . S. de m uncă sînt m e can izate şi au to m a
la sută din populaţie este bolna Argentina, anunţă că •răsculaţii greve şi demonstraţii în care Nu esie lipsit de însemnătate tizate.
vă de tuberculoză ! Din cauza obţin noi şi importante victorii. Frontul unit se bucură de poporul îşi manifestă indignarea H ru ş e io v în A m e r ic a " ca re a a v u t Ioc
sub'ailimentaţieiV durata medie a simpatia întregului popor. De faţă de dictatura lui Stroessner. faptul că evenimentele din P a R A N G O O N . — A u to rităţile birm ane
vieţii nu depăşeşte 30 de ani, iar In ultimele zile, situaţia a de aceea există toate premisele ca raguay se adaugă lanţului de la Addis Abeba, ziaru l „V oice de Efhio- au a n u n ţa t că data a leg erilo r p arla
dintre copiii nou născuţi mor a- venit deosebit de gravă pentru lupta poporului paraguayan să Provoacă derută în guvern şi mişcări democratice oare se in m entare a fost stab ilită pentru 5 ia
nual 70 la sută. guvern ca urmare a victoriilor devină victorioasă. faptul că aripa progresistă a tensifică tot mai mult în ulti p ia" sub liniază că v izita şefului gu nuarie 1960. P artid ele politice vor pu
obţinute de răsculaţi. Au fost partidului Colorado (partidul lui ma vreme în America Latină, tea prezenta liste de cand id aţi pînă la
In ţară a fost interzisă acti ocupate mai multe localităţi în Ultimele ştiri în legătură cu Stroessner), sprijină lupta dusă pentru care victoria mişcării de vern ulu i sovietic în Statele U n ite a 2 ianuarie.
vitatea tuturor partidelor şi sin- tre care Lomo Valentina, Caa- situaţia din Paraguay arată că de insurgenţi. la 26 iulie condusă de Fidel
guazu, Hernandarias, Itaquiri, Castro, în Cuba, precum şi cea creat baza pentru conferinţa la nivel C A IR O . — L a 19 decem brie, m in is
şi altele. Intr-o serie de alte lo Prezintă o importanţă deo din Venezuela constituie un pu trul L u crărilo r Publice al reg iun ii e-
calităţi ca Pedro Juan-Caballe- sebită pentru viitorul curs al e- în a lt şi a în tă rit speranţa în pace. giplene a R .A .U . a p rim it cel de-al
ternic imbold.
Z ia r u l „E th y o p ie D ’A u jo u rd h u i“ serie
C. A R M E A N
că v iz ita lui N. S. H ruşeiov în A m e
rica „are d Im portanţă cu adevărat
istorică, în tru c ît H ruşeiov a dus în
A m erica ideca p ăcii“ .
S O F IA . — Recent, cu un an în a in
te de term en u l p revăzu t in iţia l a fost doilea g rup de experţi sovietici so
dată în exploatare fabrica de zahăr siţi în R .A .U . pentru construirea ba
de la Lom , cea m ai m o d ernă fabrică ra ju lu i în a lt de la A ssuan. G ru p u l este
de zahăr din R. P. B u lg a ria , constru condus de prof. I. V . K om zin.
Redacţia şl administraţia ziarului: «tr. 6 Martie nr. 9, telefon: 1881189 j 75. laxa plătită In munciar conform aprobării Direcţiunii Generale P. JJ.R. nr. 236.820 din U noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligralică ,1 Alai" — Deva
