Page 77 - 1959-12

------------------- «-------- —r\<»girnn'ă ------ J------------
1 Hurv t) ari De
Oţelăria Martin Nr. 2
In cadrul adunării generale a or­
g an izaţie i de p a rtid de la secţia oţe­
lă ria M artin n r. 2 a C. S. Hunedoa­
r a , ţin u tă în z iu a de 21 d ecem brie, a
avut loc dezbaterea c lîrelo r de plan
pe anul 1960 şl a p lan ulu i de măsuri
te h n ic o -o rg a n iz a to ric e .
L a discuţii a p articipat un num ăr
de 18 m e m b ri de p a rtid , p rin tre care
tov. Ştefan Tripşa, m aistru oţelar,
Erou a l M u n c ii Socialiste, in g . N atan
K raft, adju nct a l şefului de secţie, Iu ­
lian Ispas, p rim -top ito r, Lucian Pane,
m a is tru o ţe la r, C o n s ta n tin D a n , şef de
schim b, M ih a i Tîrpescu, p rim -to p ito r,
D u m itru N egrea, m aistru la stripaj,
E n a c h e C o n s ta n tin , p rim -to p ito r şi
a lţii.
P articip an ţii la discuţii au făcut nu­
m eroase propuneri cu p riv ire la îm ­
bunătăţirea o rg an izării m uncii, în treţi­
nerea agregatelor, scurtarea duratei re­
p ara ţiilo r la cald, a ajustărilor, în tă­
rirea disciplinei în m uncă, respectarea
disciplinei tehnologice, îm b u n ătăţirea
c a lită ţii o ţe lu lu i, scurtarea d u ratei de
elaborare a şarjelor, m ărirea indicilor
de u tilizare a cuptoarelor, rid icarea ca­
lific ă rii o am en ilo r ş.a.
L a a d u n a re a c o m u n iş tilo r de la' a - acestei secţii, au dezbălut în tr-o adu­
ceastă secţie, au p articip at toV. Iordan
Bacncv, secretarul com itetului de par­
tid al com binatului şi tov. In g . G heor-
ghe Rădulescu, din partea conducerii
com binatului.
S ta b ilin d m ăsurile care să asigure
desfăşurarea n o rm a lă a procesului de
producţie, com uniştii şi-au exprim at
h otărîrea de a m unci îri aşa fel in ­
c it să dea v ia ţă c ifre lo r de p la n spo­
rite încă din prim a zi a lun ii ianua­
rie 1960.
Sectorul cocserie
L a d a ta de 21 decem brie-; c o m u n iş tii
din cadrul sectorului cocserie a uzinei
cocso-chimice din C om binatul siderur­
gic H unedoara, au dezbălut în tr-o a-
d unare g en e ra lă s a rc in ile de p ia n pe
anul 1960. Cu acest p rile j au fost pre­
zentate două referate. 'D in acestea au
reieşit a tît realizările colectivului
(65 .0 0 0 tone cocs m e ta lu rg ic în plus
faţă de p lan u l in iţia l şi peste 5.000.000
Iei econom ii su p lim en tare la preţu l de
cost), cît şi lipsurile care au frîn a t
intr-o oarecare m ăsură aciivltatea co­
le c tiv u lu i.
A tit referatele cît şl discuţiile au
su b lin ia t cu deosebită tărie necesitatea
rem edierii deficienţelor existente. P rin ­
tre acestea s-au enum erat slaba c ali-
Oameni de ştiinţă, geologi,
istorici, cutreieră in anotimpu­
rile favorabile munţii Orăştiei,
nesecate izvoare de mărturii al
unui trecut de luptă şi al unui
viitor plin de perspective.
Dar, nu numai ei sînt dru-
IN CLIŞEU : Obiectivul
aparatului a surprins pe
brigadierul Nicolae Potîn-
tău şi şeful de echipă Ion
Oneţ în timp ce recepţio­
nau producţia zilnică.
-v
tale a cocsului, lipsa de control din
partea m aiştrilo r, şefilor de schimb
şi a conducem , num ărul re la tiv m are
de a v a rii şi spargeri de piloţi, lipsa
de c a lific a re a a n u m ito r cadre şi a l­
tele.
In ce priveşte p la n u l pe 1960, deşi
sim ţitor sporit, toţi com uniştii au a -
preciat că poate fi îndeplinit. In acest
scop a fost înto cm it un plan de m ă ­
suri tehnico-organizatorice, în care au
fost prevăzute m ăsuri înd rep tate în
special în direcţia unei m ai bune a-
provizionări, în direcţia îm b u n ătăţirii
fu n c ţio n ă rii a g re g a te lo r şi a a s ig u ră rii nifestat în activitatea o rg an iza ţiilo r de ; obţinut econom ii suplimentare la preţul de cost în valoare de-,
celor m ai optim e condiţii de muncă
pentru cocsari.
Furnale 5 — 6
C o lectivu l secţiei a 11-a fu rn a le a
C om binatului siderurgic din H unedoa­
ra a obţinut în cursul a n u lu i 1959
re a liză ri de seamă în lupta pentru spo­
rire a şi ie ftin irea producţiei de fontă.
Astfel, în afară de faptul că m unci­
torii acestei secţii au în d e p lin it p la­
nul a n u a l cu 29 de zile în a in te de
term en, el au re a liza t num ai în I I
luni şi an g a ja m e n tu l anu al p rivind
ieftin irea costului fontei, o bjinînd
14.500.000 lei econ om ii la p re ţu l de
cost.
Cu două zile în urm ă, com uniştii
nare generală, la care au participat
tovarăşii A ron Colceru, prim -secretar
al C om itetului orăşenesc P.ALR. H u ­
nedoara şi Nicolae C ătană, director
genera! al C. S. H unedoara, cifrele
de p lan pe a n u l 1960. D eşi s a rcinile
s în t m u lt sp o rite (n u m a i In d ic e le de
u tiliza re va creşte cu 29 la sută faţă
de 1959), p articip anţii la dezbateri
şi-au exprim at h otărîrea de a le în ­
deplini şl depăşi. Totod ată, com uniştii,
luîn d în discuţie p lan ul de m ăsuri teh­
nico-organizatorice, au făcut m ulte pro­
puneri preţioase a căror punere în a-
plicare va contribui l a ‘ rea liza re a in ­
dicilor de plan. M a jo rita te a propune­
rilo r făcute au drept scop îm b un ătă­
ţirea procesului tehnologic de elabo­
rare a fontei, organizarea m ai bună
a lu c ru lu i, p recum ş7 fo lo sirea m a i
judicioasă a agregatelor.
Uzina „Victoria“ —¦
Călan
De curînd a a v u t Ioc p len ara lă r­
g ită a C o m ite tu lu i de p a rtid de ta
U zin a „V ic to ria “ C ălân, în care au
meţii ce bat străvechile poteci.
Pe nenumăratele văi săpate
de torenţi, pe versanţii abrupţi
ai munţilor Godeanu sau Naia,
pot fi văzuţi în aceste zile su­
te de oameni, înarmaţi cu to­
poare, ferestraie şi ţapine, in­
dispensabilele unelte ale mun­
citorilor forestieri.
Sînt brigăzile complexe ale
întreprinderii pentru exploata­
rea lemnului din Orăştie, una
din întreprinderile furnizoare
de material lemnos pentru ex­
port. Mii de metri cubi de râ-
şinoase şi lemn de fag, iau de
aici drumul fabricilor de hîrtie
şi a fabricilor prelucrătoare.
Dar despre aceasta, trebuie vor­
bit mai pe larg.
Munca devine
mai uşoară
Mult timp, munca la pădure
a fost considerată ca fiind o
muncă grea. In anii regimului
burghezo-moşieresc, exploatări­
le forestiere dădeau mult de
lucru spitalelor din împrejuri­
mi. Accidente de iot felul, bo­
lile şi mizeria, decimau pe
muncitorii forestieri. Spitalele
şi dispensarele de la poalele
munţilor erau pline de schilozii
V v/'v^'W *- V
PROLETARI D!\r TOATE ŢĂRILE, UNlŢI-VAi
m S3L-
• Munca bine organiza­
tă a ' dat roadele aşteptate
(pag. 2-a) ;
Patriei mai mult otel
(pag. 3-a);
® Oameni care depăşesc
timpul (pag. 3-a);
0 S-a deschis plenara
G.C. al P.C.U.S.
(pag. 4-a);
vvw w vw a/vn
in cursul acestui an m inerii din Valea Jiului au extras\
\lunâ de lună însemnate cantităţi de cărbune cocsificabil şi ener- ;
getic peste, plan. Aceasta le-a pe rmis ca in dimineaţa zilei de 22
decembrie a.c. să raporteze înde plinirea integrată a sarcinilor a-
nuate de plan la extracţia cărbunelui.
fost dezbătute cifrele de plan pe li­ Minerii din Valea Jiului raportează totodată că, datorită |
nul 1960 şi a pianului de m ăsuri teh­ măsurilor tehnico-organizatorice luate, a extinderii iniţiativei!
nico -o rg anizatorice. In cadrul acestei <minerilor de la Aninoasa ca şi a iniţiativei d e sprijinire a bri-\
plenare, tov. loan M . Popa, secreta­ /găzilor cu rezultate mai slabe, in 1 1 luni din acest an produ di-
ru l com itetului de p artid , a făcut o \vitatea muncii a sporit p e bazin cu 9,6 la sută faţă d e cea rea-
expunere asupra înd eplin irii sarcinilor /Uzată în perioada corespunzătoa re a anului trecut. Prin creşte-
de plan pe 1959. eviden ţiind re zu lta ­ yrea productivităţii muncii, prin extinderea metodelor mai eco-
tele obţinute şi lipsu rile ce s-au m a­ in om icoase de susţinere cu înlocuitori ai lemnului, prin im bu-ţ
\nătăţirea calităţii cărbunelui în cele 1 1 luni din acest an s-au y
partid şi a con du cerilor te h n ic o -a d m i- i-.rp.pe.sxtfei 16.3,30000..0000 lei. ... <
nistrative ale secţiilor. Apoi, tov. ¦• L 42.000 lei. Odată cu obţinerea aces­
tor succese, colectivul de muncitori
A dolf D rulier, directorul uzinei, a p re­ Ieri, la orele 10, colectivul revi­
ziei de vagoane din Teiuş, a înde­
lucrat sarcinile p la n u lu î de stat pe a- plinit planul anual de producţie. Fi­ de aici s-a angajat să mai realizeze Şeful de tură Constantin Bti larda si tablatorul 'Anastasi
n u l 1960 şi m o d u l cum e le au fost nă in prezent, muncitorii de aici.au pină la sfirşitul anului, peste pre­ Constanu, sînt fruntaşi în prod ucţie la centrala term oelectrică
defalcate pe secţii. reparat 3.583 vagoane clasă şi vederi, 180 sobe de teracotă şi nr. 2 a Combinatului siderurgic din Hunedoara. Iatâ-i in foto­
2.505 vagoane marfă, fără ca aces­ 8.000 lei economii la preţul de cost. grafia de faţă, urmărind funcţionarea agregatelor.
L a d is c u ţii au p a r tic ip a t 15 to v a ră ş i tea să fie scoase din circulaţie, şi
care au a n a liza t felul cum s-a m u n ­ au realizat economii in valoare de Vom mări su
cii în cursul anului ÎS59 şl au făcut 15.500 lei.
p ro p u n e ri cu p riv ire fa m ă s u rile ce
La realizarea planului anual de
trebuie luate în vederea as ig u ră rii în ­ producţie înainte de termen o con­ cu
tribuţie de seamă au adus-o Traian
d ep lin irii s a rc in ilo r de plan pe anul Dobroiă, loan Avram, loan Maier,
Stoica Gheorghe, Anton Repede şi
1980. C om uniştii şi-au e x p rim a t hofă- alţii. plicind întocmai îngrijirea cul­
rîrea u nanim ă de a lupta cu forţe tSt Gospodăria agricolă colectivă nu am dat atenţia cuvenită a- turii în timpul perioadei de ve­
Incepind de ieri şi colectivul fa­ „Partizanii păcii“ din Cistei, are plicării lucrărilor de întreţinere
sporite pentru ca sarcinile de plan bricii de teracotă din oraşul Deva un sector zootehnic dezvoltat, în timpul vegetaţiei. Am lăsat getaţie, aşa cum recomandă ple­
lucrează în contul anului 1960. Pină compus din 150 capete bovine cultura mai deasă decît era re­
prevăzute pentru anu l î9bD să fie în ­ în prezent acest colectiv a obţinut dintre care 68 vaci de lapte, 350 comandat şi astfel plantele nu nara G.G. al P.M.R. din 3-5 de­
deplinite şi depăşite. oi şi 24 scroafe de reproducţie. au legat suficient iar ştiuleţii
•şAi AoA/eVcoAnAoAmiAe/Vla/S XS/vpreţul de ?Vc.Ao/sVt/KdSe* Pentru a asigura acestor ani­ care totuşi s-au format, nu ă- cembrie, vom obţine de pe ta r­
male hrana necesară în timpul veau boabele în stadiu "de lapte
G H E O R G H E S P S R IO S U şl iernii, noi am pregătit fînuri de ceară cînd am început recol­ laua irigată o producţie de pes­
IO S IF FE K E TE calitate bună, furaje concentra­ tatul.
te şi 150 tone nutreţ siloz.'P en­ te 45.000 kg. la ha. porumb si­
corespondenţi tru efectivul de animale al gos­ Am citit cîi deosebit 'interes
documentele plenarei G. G. al loz.
podăriei colective din Cistei. fu­ Din experienţă anilor trecuţi
rajele grosiere şi concentrate OOO?iCiCQC’QOOC'COOOCOÎKÎCCOC;
sînt suficiente. N-avem însă des­ noi am învăţat că un nutreţ de
tul furaj suculent.’ Am însilozat Pentru înfăptuirea
foarte puţin în acest an, cu toa­ sarcinilor tra sa te de bună calitate şi hrănitor se ob­
te că la' noi în. gospodărie fura­ nlenara C„ C, al F.M.R.
jul siloz este adiministrat în din 3—5 decem brie 1959 ţine numai dacă recoltarea se
hrana animalelor încă de acum
r* îccî face cînd ştiuleţii sînt în stadiu
ani. Rezultatele pe care noi
Secţie a tineret ilui colectivul cooperativei a realizat e- le-am obţinut hrănind cu po­ P .M R . din 3-5 decembrie. Din de lapte-ceară. In acest stadiu
rumb siloz vacile de lapte, au expunerea făcută de tovarăşul
conomii de materiale în valoare de fost dintre cele mai bune. Pro­ Gheorghe Gheorghiu-Dej la ple­ !a o producţie de numai 40.000
100.000 lei. ducţia de lapte s-a menţinut ri­ nară, noi am tras învăţăminte
La fabrica de cherestea „11 Iunie“ dicată şi în timpul ternii, ani­ preţioase pentru cultura porum­ kg. porumb siloz la hectar, pro­
din Orăştie, cu o săplămină In ur­ Pregătesc terenul malele şl-au menţinut potta de bului siloz.
mă, a fost pus in funcţiune un ga­ mîncare, sănătatea şi au devenit ducţie care poate îi uşor rea­
mai robuste. Din anul de cînd Avînd în vedere avantajele
am introdus în hrană animale­ lirănirii animalelor cu porumb lizată obţinem o cantitate de
lor porumb siloz, producţia de însilozat, colectiviştii din Cistei
ter nou de 24 ţoii, iar in cursul pentru plantarea viţei lapte pe cap de vacă furajată 8.000 unităţi nutritive faţă de
de vie nu a scăzut sub 1900-2000 litri au hotărît să extindă cultura a-
zilei de ieri s-a începui rodajul la lante anual. cestei plante pe 20 hectare. numai 3.480 unităţi nutritive
încă două gatere, unul de 24 ţoii iar
In primăvară acestui ăn, ăm Plenara O.G. al P .M R . a este se obţin Ia o producţie co­
semănat cu porumb hibrid K A 4 subliniat că este necesar să fie
altul de 18 ţoii. Aceste gatere vor suprafaţa de 5 ha. Cultură a luate toate măsurile pentru spo­ respunzătoare de 3.000 kg.
funcţiona in cadrul nou hale de tra­ ost destinată pentru însîlozare.
verse care va intra astăzi in lucru, Membrii gospodăriei agricole co­ Porumbul K A 4 este productiv, rirea' producţiei de porumb siloz boabe. .’
cu întreaga capacitate de produc­ lective din , Apoldu de Sus pregă­ dar noî nu ăm reuşit să obţi­ Ia hectar. De pe acum noi am
ţie. Noua secţie, fiind dată in pa­ tesc terenul pentru înfiinţarea u- nem decît 20.000 kg. Ia hectar. hotărit să obţinem o producţie O problemă importantă, sub'-'
tronajul tineretului se va numi nei noi plantaţii de viţă de vie. Producţia scăzută de porumb de 35.000 kg. porumb siloz la
„Secţia tinerelului". Pină ieri, colectiviştii au desfundat liniată de plenară a fost aceea
aproape întreaga suprafaţă necesa­ pentru însilozat pe care noi am hectar. In acest scop vom asigu­
ră acestei lucrări. De asemenea, co­ strîns-o se datoreşte faptului că ra o densitate normală a plan­ ă însilozării masei verzi r.ecolv
telor la hectar şf vom aplică tate. Un nutreţ însilozat de bu­
două sau chiar trei prăşi le.
nă calitate se obţine numai a-
O bună parte din terenul gos­
podăriei noastre se poate iriga. tunci cînd însilozareă se face
Noi vom iriga o suprafaţă de
Telegramă lectiviştii transportă gunoi de grajd 15 hectare cu porumb siloz. A- în spaţii corespunzătoare, spa­
pe o suprafaţă de 8,5 ha. şcoală de
-------------------- ---------- tii care nu degradează calitatea'
Ieri a sosit la redacţie o telegra­ viţă, de pe care vor prdtluce furajului şi nu provoacă pier­
mă prin care comitetul executiv al 1.200.000 viţe. deri. Pînă acum, noi ăm însikv
cooperativei de producţie meşteşugă­ Mărfuri noi zat în gropi simple si nutreţul
rească „Moţul" din Brad anunţă că
a fost de bună calitate. Vom
in cursul zilei de 22 decembrie a.c. Ieri, la magazinul de confecţii continua sa însilozăm tot în
colectivul acestei cooperative şi-a din oraşul Deva a intrat un nou gropi, dar avînd posibilităţi,
îndeplinit sarcinile de plan pe anul lot de mărfuri: 200 bucăţi costume vom construi şi un siloz' turn.
1959, la producţia globală, iar la bărbăteşti semicamgarn in diferite Asigurarea bazei furajere
sortimente a executat peste sarcina mărimi şi culori, 70 bucăţi paltoane prin porumb siloz ne Ha posibi­
planificată cantitaiea de 3.000 pe­ şi 70 bucăţi pantaloni de ski pentru
rechi bocanci miner. De asemenea, femei, care vor fi vlndute cu plata litatea să mărim numărul va­
in rate.
cilor de lapte, să obţinem mai
mult lapte şi mai multă carne
Ia un preţ de cost cît mai scă­
zut. '' ¦
M IH A I D O B IR T A """
preşedintele G . A . C. „P a: !.vanii
păcii“ C istei >
şi bolnavii coboriţi pe braţe din scopul îmbunătăţirii condiţiilor peste plan circa '1.500 m.c. C lă d ire a c a re se vede în fo to g ra ­ un c ă m in c u ltu ra l. P ă c a t de ea să
parcelele de exploatare. Com­ de muncă şi de viaţă ale mun­ lemn pentru export, peste 400 se s tric e f
plecta absenţă a mecanizării, citorilor forestieri nu au rămas m.c. lemn de construcţie, 3.300 fie se a flă in com una Sibişel, raio ­
lipsa de atenţie pentru îmbu­ fără ecou. Luni de-a rîndul, m. steri lemn de foc etc. In — A cui o f i ! ?
nătăţirea condiţiilor de viaţă muncitorii forestieri au dat im­ plus, în această lună au fost — A fab ricii chim ice. D a r nu
a muncitorilor provocau mul­ portante cantităţi de material realizate economii peste sarci­ n u m ai conducerea fab ricii chim ice
este v in o v a tă de această stare de
te neajunsuri celor care, o b li­ lemnos peste plan. Apoi, au a- nile de plan în valoare de nul Orăştie. M ira ţi da dim ensiunile lucruri. S fatul popular al raionu­
gaţi de împrejurări, luau drumul vut de luptat cu calamitatea. 322.000 lei. lu i O ră ş tie este în m ăsură să ia
ei, o am enii se opresc deseori Şi o h otărîre în acest sens.
d is c u tă : O a m e n ii au dreptate. D e ce să
munţilor cu ţapinele pe umăr. Puternicele ploi care au căzut Printre cei care au contribuit nu fie folosită această c lă d ire? To-
In anii regimului dem ocrat- la jumătatea anului, au făcut mai mult ta ’obţinerea acestor — E cea m ai m are clădire din va ră ş ii din C om itetul executiv al
ca apele Riului Mare, umflate succese sînt comuniştii loan sat. Cred că are m ai m ult de 40 S fatu lui popular raio n al O răştie,
popular, munca şi viaţa, munci­ de torenţi, să distrugă in calea Bucur, şef de revizie C.F.F., de încăperi. trebuie să ia cît m a i repede o ho­
torilor forestieri s-a schimbat lor mai mulţi kilometri de cale Nicolae Gogu, şef de brigadă, tărîre.
insă fundamental. In cea mai ferată şi drum forestier, po­ Mihai Ciolocoi, mecanic de lo­ — Cu toate acestea stă de m al
mare parte, transportul şi tă­ duri etc. comotivă, candidatul de partid L in e de 10 a n i fă ră a i se da vreo
ierea au fost mecanizate şi au Vioret Marian, mecanic de lo­ u tiliz a re .
fost mult îmbunătăţite condiţii­ Dar cea mai grea situaţie comotivă, Năsui Pantelimon,
le de viaţă ale muncitorilor. a fost creată prin stagnarea — O ' fi stricată.
— D a de unde. M u lte din cam e­
In acest an, de pildă, la timp de două luni a producţiei. şef de brigadă, Ion Ungnrea- re sînt şi tencuite. S -a r putea face
I.F.E.T. Orăştie, au fost insta­ Mai multe săptămîni la rind nu, loan Bogdan şi alţii. aici, o casă de odihnă, un spital sau
late noi linii de ţuniculare, linii nu s-au putut scoate din par­
de jilip, cojitoare mecanice, cele materialul lemnos exploa­ Una din brigăzile
macarale pentru ridicarea buş­ tat. Pentru îmbunătăţirea aces­ fruntaşe
tenilor in vagoane, s-a lun­ tei situaţii, toţi. muncitorii din
git linia ferată spre interiorul întreprindere, mobilizaţi de co­ Nelipsit în rîndul fruntaşi­
parcelelor, s-au dat în folosin­ munişti au depus eforturi dem ­ lor în producţie este şi Nico­
ţă n-oi cabane de locuit, m aga­ ne de laudă pentru recuperarea lae Potîntău, împreună cu bri­
zine alimentare, cuploare de pagubelor pricinuite de inun­ gada sa. încă de la sfirşitul
pline, a fost instalat un cine­ daţie, pentru restabilirea tran­ lunii septembrie, el dă material
m atograf cu bandă îngustă, au sportului şi lichidarea rămine-
fost electrificate şi radioficate rii in urmă în ceea ce priveşte lemnos in contul anului 1960,
o serie de locuinţe muncitoreşti realizarea planului de produc­
şi obiective social-culturate etc. ţie. realizînd totodată importante
economii peste plan. Aproape că
Datorii împlinite In cele din urmă, aceste o- nu există consfătuire de pro-
biective au fost îndeplinite. Nu­ G H . S TO IC O Y TC I
Eforturile pe care conduce­ mai în luna noiembrie, de pil­
v, 'VV 'nA^V" n/vv*'-'rea întreprinderii le face in dă, la I.F.E.T. Orăştie s-au dat (C ontinuare în pag. Ill- a )
' \A V