Page 78 - 1959-12

Pag. ?
IN R A IO N U L ILIA
FpimlreaIn partidacelor mal bani
oQieofiilşfj şi întovărăşiţi -
Io atenţia orpnfzalop a bazb
După plenara C.C. al P.M.R.
din iunie 1358, Comitetul raio­
nal de partid llia a luat măsuri
pentru îmbunătăţirea muncii po­
litice în vederea primirii de noi
membri şi candidaţi de partid
din unităţile agricole socialiste
din raion.
Organizaţiile de bază au îost
ajutate în acest sens să-şi îm­
bunătăţească munca politică şi
organizatorică pentru primirea
în partid a celor mai înaintaţi
ţărani colectivişti şi întovărăşiţi,
care şi-au dovedit devotamentul
în lupta pentru întărirea şi dez­
voltarea sectorului socialist al
agriculturii, colectivişti din acti­
vul fără de partid, fruntaşi în
producţie, care se bucură de sti­
ma tuturor.
In scopul educării acestora, 11 candidaţi de partid, organi­
pentru creşterea nivelului lor zaţia de bază din G.A.C. Bacea
politic, ideologic şi cultural, or­ 7 candidaţi, organizaţia de bază
ganizaţiile de partid au tra.sat
fiecărui membru de partid sar­
cina să se ocupe de 1-2 tovarăşi
din activul fără de partid cu
care lucrează împreună în ace­
iaşi. sector de muncă, pentru a-i
cunoaşte mai bine şi pentru a
le acorda un ajutor mai con­
cret. Membrii de partid au fost
îndrumaţi să Ie vorbească aces­
tora despre partid şi despre po­
litica partidului, iar atunci cînd
vor cere să fie primiţi în rîn-
durile candidaţilor de partid,
să-i ajute să-şi facă formele ne­
cesare. Această metodă a făcut
ca primirea de noi candidaţi şi
membri de partid să nu capete
un caracter de campanie, ci să
devină o muncă permanentă a
fiecărei organizaţii de bază, a
fiecărui comunist.
De exemplu, membrii de par­
tid din organizaţiile de bază ale
gospodăriilor agricole colective
existente în satele Veţef, Lăpuş-
-ES-
Baia de îa Cîmpuri
Surduc
Cu vreo trei ani în urmă, ce­ „slab", au considerat ei, merge lui acesta, au. fpst înscrişi la
tăţenii din comuna Cîmpuri Sur­ sectorul morărvt din comunele con cu rsu ljju biţi carfea" un nu­
duc raionul llia, au hotărît în
cadrul unei adunări populare să
am enajeze prin muncă şi contri­
buţie voluntară o baie comunală.
Foarte entuziasmaţi de această
acţiune, oamenii au participat la
amenajarea localului, au dat bani
pentru procurarea unui motor,
au făcut instalaţiile necesare, iar
in cele din urmă au început să
amenajeze şi sursa de apă (să­
parea urnei fîntîni). Dar, din lip­
sa de preocupare a sfatului
popular comunal, lucrurile s-au
împotmolii aici. De ap roap e.doi
ani se tărăgănează adincirea. cu
1 m * a ¦¦fîniînii.
Şi astfel, baia comunală din
Cîmpuri Surduc, pentru amena­
jarea căreia .s-a prestai .atîta
muncă şi s-au cheltuit o sume-
denie de bani, stă închisă.
Ar fi timpul ca această situa­
ţie să fie îndreptată. Sfatul
popular comunal are datoria să
ia măsurile cuvenite in această
direcţie.
Prietenii
Directorul ¦întreprinderii de
industrie locală „Economica“, şi
inginerul şef, sînt prieteni la ca­
taramă, mai ales atunci cînd este
vorba de interesele lor persona­
le. De multe ori, muncitorii soli­
cită materiale pentru bunul mers
al producţiei, dar ei se grăbesc
să plece cit mai repede pe teren.
Elevii pregătesc
program artistic
Elevii clasei a Xl-a reală de
la Şcoala medie din Simeria d e­
pun eforturi atit in ce priveşte
însuşirea materiilor predate cit
şi in participarea la anumite
activităţi obşteşti.
In prezent, clasa Xl-a reală,
în colaborare cu elevii clasei a
Xl-a umanistică, pregătesc un
program de cîniece şi dansuri cu
care vor da spectacole în lo­
calitate şi împrejurimi.
ANA TANASE
corespondentă este înconjurat de o familinfă.
nic, Brîznic, Bacea şi altele,
s-au ocupat de unii tovarăşi din
activul fără de partid, colecti­
vişti fruntaşi, pentru a-i pregăti
să devină candidaţi de partid.
Astfel, Valeria Vagău, locţiitor
al secretarului organizaţiei de
bază de la gospodăria agricolă
colectivă din Vcţel, ?i discutat cu
colectiviştii Şteî Romulus, Aron
Vasiu şi Puiuţ Aurel, i-a îndru­
mat să citească mai multă lite­
ratură politică şi i-a ajutat apoi
să-şi procure documentele nece­
sare pentru a deveni candidaţi
de partid.
Drept rezultat al preocupării
pentru creşterea rîndurilor par­
tidului, organizaţia de bază din
gospodăria agricolă colectivă de
la Veţel a primit în ultimul timp.
din G.A.C. Brîznic 10 candidaţi,
etc. Acest lucru a făcut posibil
ca în gospodăriile colective mai
sus amintite, organizaţiile de
bază să poată repartiza membri
si candidaţi de partid la toate
locurile de muncă, să poată cu­
prinde şi rezolva mai uşor pro­
blemele legate de bunul mers al
gospodăriilor colective. De ase­
menea, acest lucru a contribuit
Ia întărirea muncii de partid în
cadrul unităţilor respective, la
creşterea influenţei comuniştilor
în nodurile oamenilor muncii
fără de partid.
De Ia plenara C.C. al P.M.R.
din iunie 1958, organizaţiile de
bază din unităţile socialiste ale
agriculturii existente în raionul
llia, au primit în raidurile can­
didaţilor de partid, peste 360
ţărani muncitori, colectivişti şi
întovărăşiţi, fruntaşi în produc­
ţie şi în activitatea ob^o^scă.
V. P IT A N
Şi, nu pleacă aşa la întîmplăre,
ci acolo unde consideră că lucru­
rile merg mai „slab". Şi cel mai
Gîrbova, Apoldu de Sus, Miercu­
rea ş i , Şpring. Aici, in „munca
de teren“, grupul prietenilor se
măreşte. La chefurile pe care le
fac cei doi prieteni de la „Eco­
nomica", nu lipsesc nici morarii.
La asemenea întilniri, direc­
torul şi inginerul şef dau „indi­
caţii, îndrumă, controlează" . La
despărţire, concluzia indicaţiilor
sună cam a ş a : „ta revedere prie­
teni şi nu uitaţi ca miine să...
schimbaţi butoiul“.
Nu consideră oare comitetul
executiv al Sfatului popular ra­
ional -Sebeş,- că această' „priete­
nie" nii-'i a bună?
loată atenţia, rezo-luării cererilorr
Sarcina rezolvării cererilor
oamenilor muncii din mediul să­
tesc, revine sfaturilor populare
comunale, ele fiind organe locar
!e ale puterii de stat. In multe
părţi acest lucru constituie o
preocupare de seamă a sfaturi­
lor populare. Aşa se întîmplă în
comunele Baia de Criş, Zairi,
Apoldu de Sus şi în altetei Aici,
comitetele executive organizează
chiar şi consultaţii cu cetăţenii,
prin care Ie cere părerea asu­
pra unor probleme ridicate în
cererile şi sezisărilc primite la
sfatul popular.
Nu aşa stau lucrurile însă şi
în comuna. Homorod din raionul
Orăştie. Comitetul executiv al
sfatului popular din această lo­
calitate. al cărui preşedinte este
tov. Iosiî Borza, nu dă atenţia
cuvenită rezolvării cererilor oa­
menilor. Aici se niai aplică încă
procedeul de rezolvare a cere­
rilor pe... sprinceană. Preşedin­
tele statului popular, rezolvă ce­
rerile cetăţenilor din localitate
prin prisma intereselor sale per­
sonale si a intereselor rudelor
sale. De aceea, oamenii au drep­
tate cînd spun că preşedintele
pentru binele căreia face tot ce-i
stă în putinţă.
Astfel, el a ardonat ca lui Va-
sile Blaga, Iosiî Bíaga, Ioan
m u M m ~ m trn m m w tut
SPSA:fry *
Elevii şcolii de 7 ani. din Gurabarza au ore speciale 'de
practică în atelier. Acest lucru fi ajută să lege mai strîn's cele
învăţate la orele de teorie, cu munca practică.
In c lişeu : Pionierii Constantin Ometa Şi Doina Vîlcan stu­
diază felul cum este bobinat un motor electric. '
Program a rtistic în
cinstea fruntaşilor în ’
producţie
Recent, la sectorul I al exploa­
tării miniere Lonea — sector
care şi-a îndeplinit planul anual
de producţie înainte de termen
— brigada artistică de la clubul
muncitoresc din Lonea a prezen­
tat un program artistic in cinstea
fruntaşilor in producţie.
Printre cei prezenţi la desfă­
şurarea programului au fost mi­
nerii fruntaşi Ioan Farkaş, Au­
rel Berindei. şi alţii.
M IH Â I P E TR IC A
corespondent
244 participanţi la
concursul „Iubiţi
cartea“ ¦¦ .
Datorită pasiunii cu care mun­
ceşte Iov. i/asile David, respon4
sabilul bibliotecii, comunale diţi
Icg*hiu, In trimestrul IV al anu-f
măr de 244 cetăţeni, dintre ca­
re 67 au fost examinăfi pentru
a primi insigna „Prieten al câr­
tii" .
La- obţinerea »acestui, rezultat,
au contribuit acţiunile organi­
zate de către . colectivul biblio-
tecii în scopul popularizării căr­
ţii. Astfel, au fost, orgănizate
patru recenzii, o seară de întrebăM‘
şi răspunsuri cu elevii clasei a.
V il-a a- şcolii elementare din
Ighiu, patru prezentări- de 'cărţi
prevăzute' in bibliografia con­
cursului „Iubiţi caftea“ etc.
-nori!¦
• ,S. C IM P L A N T
corespondentă
-muncii W 3
Badiu şi altor persoane care- îi
sînt rude, să li se dea lemne de
foc cîte doresc. în schimb, ce­
rerile multor cetăţeni prin care
aceştia solicită lemne, stau şi a-
cum în sertarul preşedintelui
sfatului popular nerezolvate. Alte
cereri, prin care unii întovără­
şiţi din localitate au solicitat să
li se aprobe a tăia frunză de
salcîmi pentru oi, au stat în ser­
tarul preşedintelui aproape trei
luni de zile. Abia la sfîrşitui
lunii octombrie, cînd nu mai e-
xista nici o frunză, aceste cereri
au fost puse în discuţia comite­
tului executiv. Mai mult, sînt
cereri care încă din luna octom­
brie au. fost discutate în şedinţă
de comitet executiv, dar celor în
drept nu Ii s-a dat nici acum
răspuns despre modul în care au
fost rezolvate. Aşa e cazul ce­
tăţeanului Emil îgna care, fiind
de meserie, a solicitat comitetu­
lui executiv să-l numească pă­
durar. Acesta însă nu a primit
nici un răspuns. Pe de altă par­
te, preşedintele sfatului popular.
Iară a se consulta cu membrii
comitetului executiv, a numit în
funcţia de pădurar pe Vasiîe
Blaga; o rudă a sa.'
De asemenea, atunci cînd s-a
pus problema construirii a trei
saivane1pentru oile înfovărăşiţi-
lor din localitate, şi cînd fa cere-
,;c. v
SSgSgaaoaatrnfqayaa^
485.900 puieţi plantaţi
Pe o suprafaţă de 54 ha. te-'
renuri degradate din raza co­
munei Boşorod, raionul Haţeg,
s-au plantat în toamna acestui
an 485.900 puieţi de' salcîm. La
această -acţiune a fost mobilizat
un mare număr de cetăţeni din
comună. -In mod debsebif s-au
evidenţiat tovarăşii Ioan Tirt,
Trai an-- Tirt, Adam Mazăre,
Gheorghe Pop, ToâiT Munteanu,
Petru Crintoaie, Ioan Tămăşoi
precum. şi. alţi,cetăţeni, din sa­
tele Boşorod şi/Vîlcelele Bune.
' 4. MARINESCIJ
Contribuţia tinerilor
din sat b v
Organizaţia U.T.M. din satul
Dumeşti, raionul llia, îndrumată
de ?titre grupa de ' partid," con­
tribuie din plin la acţiunile pa­
triotice şi de folos obştesc, între­
prinse. La. împrejmuirea şcolii
elementare din satv •.tinerii \ au
prestat, peste.300. ore de muncă
voluntară. Recent, .'utcrniştil au
participat prin -rauncă-'-volufitară
Fa¦'terminarea saivanului necesar
adăpostirii oilor,'.proprietate co­
mut}ă a întovărăşiţiior. El au
pFeStat aici peste 120' ore de
,s
)lü\ SMV.'fcU .
muncă voluntară. Dé asém'enea,
rea întovărăşiţiior, Ocolul sil­
vic din Geoagiu a aprobat mar­
carea., în acest scop a unui nu­
măr de 106 fire de stejar din
pădurea comunală, preşedintele
statului popular, împreună cu
pădurarul Vasiie Blaga, angajat
de el, au dat întovărăşiţiior nu­
mai 30 fire de stejar, restul
fiind rezervate pentru... famiiiu-
ţă.
Oare aşa înţelege tov. Tosîî
Borza, preşedintele Sfatului
popular din Homorod să-şi ducă
ia îndeplinire sarcinile co-i re­
vin ? De ce membrii eonii,fătului
executiv şir deoutaţii, în cadrul
sesiunilor, nu-1 trag fa răspun­
dere pentru faptele sale Incom­
patibile cu funcţia ce a deţine ?
Considerăm că atîf comitetul
comuna! de partid cît si Sfatul
popular raional. Orăştie. trebuie
să ia măsuri rent.rn ca în co­
muna Homorod problema rezol­
vării .cererilor oamenilor muncii
să stea în centrul activităţii sfa­
tului popular comunal.
In planurile de viitor ale co­
mitetului executiv trebuie să
fie incluse şedinţe de analize a
modului cum sînt rezolvate ce­
rerile' oamenilor muncii şi chiar
consultaţii cu cetăţenii pe aceas­
tă temă.
P. ACH1M
erup&yzxopxxii'Mdi
Cabanele
aşteaptă turiştii
A g en ţia O .N .T . „C a rp a ţi" din Pe­
tro ş a n i d isp u n e de 11 c a b a n e tu r is ­
tice, aşezate în cele m ai pitoreşti col­
ţu ri ale re g iu n ii H u ned oara. U n ele din
aceste cabane, cum slnt cele de la
P a rîn g u l, S tra ja , B aleia şi Pietrele,
au cantlne-restaU rant cu deservire per­
m anentă. C a b a n e le 'd e Ia O bîrşla Lo­
tru lu i, O aşa, Şuniapul, G u ra Z latei,
G ura A pei, B uta şi V u lc a n u l, dispun
de bufete bine aprovizionate.
P en tru o am enii m uncii d ornici să-şi
petreacă cit m a i plăcut zilele de odihnă
şi A n ul N oii, ag en ţia O .N .T . „C a rp a ţi"
din Petroşani, a început pregătirea săr­
b ă to r ir ii p o m u lu i- d e ia r n ă şi a re v e ­
lionului, Ia toate cabanele.
In colaborare , cu secţia de în v ă ţă -
m în t şi cultură a S fatu lui popular re­
g io n a l, O .N .T . „ C a r p a ţi“ v a o fe ri fcele- cestă a fost c,u mult mai bună
..viipr din. şcolile m ed ii, în tim p u l va c an ­
ţei de iarn ă, o serie de excursii la P a-
rîn g , S tra ja , B aleia şi Pietrele,
lir
De asemenea, O .N .T, „C arp aţi" or­
gan izează excursii în străinătate. A st­
fel de excursii au fost o rg an iza te în
U .R .S .S ., R. P. B u lg a ria , R. P. U n ­ ţiunile organizate la club să în cadrul clubului nostru forma-
g a ră şi în Republica Cehoslovacă, la contrihuim ia antrenarea mine- ţiile artistice de amatori. Lă
care au p a rtic ip a t şi m u lţi m u n citori rilor, tehnicienilor şi inginerilor noi, activează o echipă de dan-
dm V alea Jiului.
Peste cîteva zile, din .V a le a Jiului
v o r pleca 11 m u n c ito ri p en tru a -şi pe-
ircce revelionul în 'U .R .S .S . — la 0 -
desa — ia r' a lţii vo r pleca la S o fia şi
Budapesta.
utemiştit, împreună cu alţi cetă­
ţeni din sat, au asigurat nutre­
ţul de care au nevoie în peri­
oada de iarnă oile întovărăşirii.
In toate acţiunile de folos ob­
ştesc s-au remarcat uterrnştii
Adrian Alba, Adrian Cărmăzan,
Viorel Alba, Petru Cărmăzan,
Ipofil Luca'şi alţii.
A D R IA N C A Ş O L E A conferinţelor au fost stabilite de ?ura:î 5* î'n sprijinul Universită
către un colectiv larg care s-a ^ populare. In vederea popu
Cu aju forul comitetului
de părinţi
La şcoala din -satul Cimpa,
raionul Petroşani, se simţea ne­
voia unor lucrări de instalaţie
sanitară. Conducerea şcolii, îm­ rii risipei de materiale, aplicării realizările colectivului clubuiu
preună cu comitetul de părinţi, metodelor avansate de lucru etc. ’ nc,stru. Acestea, ca şi altele, ai
,au luat iniţiativa să mobilizeze
părinţii elevilor Ia muncă volun­
tară pentru efectuarea acestor
lucrări. . .
Astfel, în. prezent, şcoala din
Cimpa dispune d e-o instalaţii»
' sanitară corespunzătoare.
iUVJr ' '1)7 'V\ '
(i1
P. MIHAl
Cărţi apărute
iU R L -M-ARXj FRIEDRICH
ENGELS: Manifestul Par-
Udului Comunist — ediţia a
VIEa.
’’ 104 pag. — .1,50 Ici.
A- Istoria. P.C.U.S.
844 pag. — 17 lei cart.;
,18 „lei pinzat; 22 lei perg.
N /(. Krdpskaia: Opere pedago­
gice ' alese — voi. I. Edi­
ţie întocmită de :. N* A. Zi-
nevici, I. P. Rumeanţeva.
352 pag. — 12,10 lei (cart).
M1RCEA PAUCA: Din viaţa
speciilor dispărute.
140 pag. 3,30 lei.—
rj' jrsxzytau ur.n «aaact ?rrrKzzzxuKVzxiVBwrutxuxmr'jz
-m -
':L* . O
L w &m* w* * i ' A« i
jj:' i
,;L i f a A r ¦' "
"45 de pioniere frecvenlează cu regiilariiale cercul de croi­
torie de la Casa pionierului din Sebeş. Ele îşi însuşesc astfel
tehnică croitului, învaţă să coase, deprind o meserie n ecesară
în fiecare gospodărie. , . i .
In clişeul. Un grup de pioniere învăţînd să coase.
Ntt 1555
Munca bme organizată
a daf roadele aşteptate
Pentru munca desfăşurată şi altele. Multe seri de odihnă au
pentru rezultatele obţinute de fost organizate pe sectoare, în
către colectivul clubului nostru, cadrul cărora au fost sărbătoriţi
Consiliul sindical regional a de- fruntaşii în producţie,
cernat recent clubului minier din De mare popularitate s-a bu-
Lupeni, cu ocazia unei oonsfătu- cur.at filmul în rîndul minerilor,
iri, ^steagul de club fruntaş pe Datorită numeroaselor simpozi-
regiune. dane ţinute la filmele cele mai
In rîndurile de mai jos voi importante, vizionării în colectiv
reda o parte din realizările a filmelor etc., s-a reuşit ca în
noastre, precum şi metodele fo­
losite. anul acesta să fie prezentate
1.294 spectacole la care au par­
Mai întîi trebuie să* arăt că ticipat 39F.002 spectatori;
activitatea desfăşurată de colec- ŞTi. c_o_l_e_c_t_iv_u_l _b_ib_l_i_o_te_c_i_i ua UaVvLu1t
tivul clubului nostru în anul a- unele succese frumoase. In cen-
faţă de ^anul trecut. Aceasta, trul atenţiei a stat populariza-
rea cărţii prin expoziţii, vitrine
pentru că întreagă''activitate ’s-a consfătuiri cu cititorii’, recenzii,
desfăşurat pe baza unui pian seri literare, dimineţi de basme
de muncă, alcătuit în aşa fel în- etc.. In total,•au fost organizate
cît să reflecte cele mai esenţi- 1 25 de acţiuni cu-cartea la cate
ale probleme din procesul de au participat 3.146 oameni ai
producţie. Cu alte ouvinte, sco- muncii, tineret şcolar, pionieri,
pul principal a îost ca prin, ac- O muncă susţinută desfăşoară
pentru a da o producţie sporită suri populare, o brigadă artişti-
de cărbune şi ia un preţ de cost că de agitaţie, o echipă de tea-
cît mai, redus. tru, o'famfară şi' o orchestră. Re-
tru au fost orga- . n . o v n o r i o n t a ^or artistice es^
nizate în cursul u u i c JtţJ& r i & u ţ u 'orientat în spre
IS IV T Z activiştilor culturali
ferinţe pe glife-j^ ,..^___________________________ _m__u_n_c_a yşi, vV1i„avţa
rite teme de producţie ia care au minerilor. De aceea, minerii par
participat 3.744 d e ...muncitori, tfcipă cu drag la programei'
tehnicieni şi ingineri, precum şi prezentate de aceste formaţii. Ş
4 schimburi de experienţă. Iată aceste programe sînt destul d<
cîteva din aceste conferinţe: dese. Echipa de dansuri şi bri
„Realizarea angajamentelor la gada artistică de agitaţie, spre
economii prinfolosirea ’ reze.rve- exemplu, au prezentat în anu
lor interne“, „Măsuri speciale acesta 28 de spectacole, fanfare
¦luate în timpul săpăriipuţului orc'nes^ra iar la aceste
12 la trecereaprintr-o surpare“ . sPecîacole au participat peşti
etc. Multe conferinţe au fost ur­ 5.000 mineri, tehnicieni, ingineri
mate de întrebări şi răspunsuri, şi alţi oameni ai muncii împre­
ceea ce a făcut ca acestea să-şi ună cu familiile lor.
atingă mai bine scopuil. Temele O activitate bună am desfă-
orientat în spre problemele de iriz ă rii lecţiilor am făcut diapo
producţie. zit'ive ia cinematograf, iar îi
Cele 4' schimburi' de experienţă Programul clubului am inolu«
;au fdst'Oi-g'aftizate în scopul fo- temele lecţiilor, orele şi cine t
dosirii din' plin a capacităţii de predă:
producţie a maşinilor, combate-
arătat numai cîteva dii
Popularizarea fruntaşilor 'în contribuit la creşterea niveluli
prodUcţie a stat de asemenea în . politic şi cultural al oamen'iioi
atenţia conducerii clubului nos­ muncii din oraşul nostru, la spo­
tru.' Astfel, au fost afişate por­ rirea producţiei de cărbune
trete ale îrtunc'itorilbr fruntaşi, e- ,a reuşita acţiunilor a c-ortribui
xecutate de cercui de ărtă plas- ?* sprijinul permanent dat do
tică; au fost organizate seri de către comitetul de partid a! mi
odihnă ale fruntaşilor şi inova- noi şi comitetul de întreprin-
torifor, simpozioane etc. dere.
’ Un ăit obiectiv care a stat* în Faptul că am primit steagu'
atenţia noastră a fost; organiza- de club fruntaş pe regiune a în-
rea timpului liber al oamenilor semnat pentru noi un puternic
muncii. Iată numai cîteva exem- stimulent în munca de viitor
ple. Au fost ...organizate 19 seri Sîntem hotăriţi să muncim ci
de odihnă, 7 concursuri „Dru­ mai multă perseverenţă, pentrt
meţii veseli“ şi „Cine ştie, cîşti- ca rezultatele să fie şi mai bune
gă“, 21 de: întilniri cu vîrstnicii IOAN ARDEI EANIJ
şi seri de dans cu !tineretul şi. directorul clubului m in ier l.upeni
La cercul pedagogic
Recent, la şcoala de 4 ani din miitru Bardan a predat la clasa
sătul Valea Dîîjii, raionul Har a IV-a lecţia de gramatică „Nu­
ţeg, s-a ţinut cercul pedagogic meralul“, după care învăţătorul
pentru dlasele I— IV, la oare au V. Zoresou, a susţinut re­
participat învăţătorii din comu­ feratul „Metodica gram aticii;
nele Toteşti şi Rîu de Mori. Cit importanţa studierii gramaticii
această ocazie, învăţătorul Du- pentru dezvoltarea gîndirii şi
vorbirii“.
Lecţia predată, referatul cît şi
discuţiile purtate pe marginea a-
c-estora, au contribuit la îmbogă­
ţirea cunoştinţelor metodice ale
cadrelor didactice participante la
cercul pedagogic.
C. V A S il.E
corespondent
Realizări însem nafe
Numai în ultimii 2— 3 ani, co­
muna Luncoiui de Jos, raionul
Brad, a cunoscut însemnate tran­
sformări în toate domeniile de
activitate. S-au construit pe ra­
za comunei 3 cămine culturale,
un local de şcoală, s-au procu­
rat materiale de construcţie pen­
tru o altă şcoală în satul Du-
deşti etc. In acest an, din iniţia­
tiva sfatului popular comunal,
s-a construit în Luncoiui de Jos
o cabină pentru aparatul de pro­
iecţie cinematografică şi a luat
fiinţă un cinematograf sătesc,
iar în cursul lunii decembrie au
început să lumineze becurile e-
lectrice.
F. BENEA
corespondent