Page 79 - 1959-12

!Mr. 1555 DRUMUL SOCIALISMULUI. P /g.)4!

Pag. 3

Din experienţa colectivelor fruntaşe care
Patriei mai mult "oţel; II film u lu i la s a t e 4'
In luna1aceasta â avut loc în La deschiderea, festivalului vAA'XAAAAAAA^S . V»,i, ( " •• r-t !BiTun (eş'rqtagA)
socialistă dintre
întreaga ţară deschiderea „Fes­ din Miercurea a vorbit iov. Ioan •AIn SuTdul ' Chin' ei, u\rîd*5e' va­‘ ).¦ lorin-1 iub' oîjm rO L
La 18 decembrie am primit la dere mare, şi un alf factor. Este tivalului filmului |la sate"; eta­ Ştirban, secretar al Sfatului . Ş i ‘Mu-min ¦¦S-a întors ln
redacţie un telefon : ia oţclafia vorba de noul procedeu de îh- trusturile
Siemens Martin nr. 2 s-a săr­ cărcare. In ce constă ? lurile calde ale mării udă m a­ secţia sa. Acum, i aici se tu- ,
bătorit Anul Nou... pa în'tîia. I Festivalul filmului se popular comunal şi preşedintele lul nisipos, se întinde oraşul crează ¦stropitoare pentru a- carbonifere. Brigadă a înde­
înainte, cînd se efectua încăr­ va desfăşura pînă !a data de 31 comisiei de organizare a festi­ Şantu. Aici s-a născut şi a gricultură. . Tînărul a început plinit planul anual cu două
La două zile după acest eve­ carea unei şarje, se obişnuia ca martie 1960. valului. El a arătat importanţa, crescut Lo Mu-min, care azi să se .gîndească la perfecţio­ luni . şi jumătate înainte de
niment, un redactor al ziarului pe vatră să Sie utilizat fier vechi, acestei acţiuni. In continuare poartă numele de Pavel Kor- narea unor maşini. Prima sa termen.
nostru a avut o convorbire cu ceea ce ducea ia uzarea neuni-, Această importantă acţiune în participanţii la festivitate au ciaghin din Şantu. Lo Mu-
munca cultural-edueativă îa sate, invenţie a fost un strung mic 335.000.000 tone de cărbu­
va aduce un preţios sprijin pen­ ne pe care minerii s-au anga­

tovarăşul ing. Natan Krali, şef formă a vetrei şi, implicit la ne­ tru traducerea in yiaţă a politi­ ascultat conferinţa : „Avantajele min, ca şi mulţi alţi tineri pentru, filetarea --ţevilor de ja t să le dea ţării, — spune
cii partidului şi muncii ' . în co­ de vîrsta din nu a avut posi-,
adjunct Ia oţelăria Martin nr. 2 ; cesitâtka unui timp îndelungat guvernului nos­ mun“ expusă bilitatea să înveţe pînă la eli­ bronz, care ridica de -IO ori Cijan Van-fu, nu este o
tru . privind'’con­ de către tov. berare : a: trebuit să se ¦an ga­
a Combinatului siderurgic din pentru reparaţii şi ajustări. De tinuă dezvoltară Ioan Lemeni, in - . jeze ca' ucehic în uzină şi productivitatea nipncu. sarcină uşoară. Dar noi cre­
şi întărire a sec- giner agronom să-şi ajute fgmijia. Tmărul
Hunedoara. curînd însă, am făcut o schim­ ¦toruluţ socialjşt la. gospodăria, , ¦însă era dprnie. det p cunoaş- Cel mai dificil sector din dem că o vom îndeplini. De
Inginerul Natan Kraft, adjunct bare: în loc să mai încărcăm ¦-.din \ agricultură.’ colectivă din Jo-, 'ţe ş i sirguincios ciimxera a
fier vechi pe vatră am încărcat, De asemenea. calitate. A rulat învăţat repede profesie după secţie era sectorul upde se lu­ ce? Pentru că fiecare om din
al şelului de secţie, dădea ulti­ „Festivalul, fil- apoi un film do­ profesie. ¦ ' ' ' ’
mulul Ja. safe, • cumentar cu ca­ • Odată, în secţie, s-a petre­ crau . conjuctoarele de bronz. marea noastră fam ilie de mi­
mele lămuriri unui grup de mai­ minereu. Efectul: cînd se făcea' ; prin programa­ cut o nenorocire: a explodat neri poartă răspunderea în­
ştri, printre care l-am recunos­ încărcarea după procedeul'vechi, racter agricol, o cantitate de carbid! Mu-min Pentru că strungurile, pu efec­ deplinirii planului nu numai
cut pe Ştefan Tripşa, Erou al timpul de ajustare era de 00-70 rea de filme cu precum şi filmul a fost grav rănit. Internat in tuau o sirunjire perfectă a p ie­
spital, cu ochii ban d ajaţi'et
Muncii Socialiste. minute, iar acum timpul s-a re­ conţinut politico. sovietic „Volun­ v era stăpînit d e'u n gînd ¦chi-t selor, acestea trebuiau definiti­ pentru mina sa ci şi pentru
> nuiidr : oare va trebui 'Să«ple-,
— Vă interesează producţia ? dus^ Ia 30-35 de minute. In con­ educativ, şi prin tarii“, ce pentru totdeauna din uzi­ vate manual — 5—6 piese pe întreaga ţarfl.
nă 2 Doctorii ’¦nu-l' încurajau,j
— a întrebat inginerul. Şi pu- secinţă, durata reparaţiilor a furnalele docu­ Festivitatea a e i hă puteau spune încă» pre-; schimb p‘ entru fiecare,.munci- ¦ Departe, în nord-vestul ţâ-
luat sfîrşit cu cis dacă iş i va mai putea re-
nînd întrebarea, trase sertarul, scăzut de fa 10-12 ore te 6-7 mentare agrico­ 'căpăta- vederea. Cînd i s-a­ tor. Mu-min a studiat c.u a- rii — la sdhelele petrolifere
im frumos pro­
din care scoase un carneţel cu ore. In plus, calitatea lor e mult le, care vor. în­ tenţie frezele, a construit mo- din luimln munceşte brigada
gram prezentat
notiţe. Pînă-n 20 inclusiv, de la superioară celor anterioare. , [ . soţi film ele'ar­ dele origihale pentru frezdrea de forare a comunistului Sun
de către forma­
începutul lun:i, un La toate aces- tis tic e , v,a. cpn- pieselor ln form ă de. cruce, 'De-fu. în ultmiii cinci ani ea
tribui la dezvol­ ţiile artistice ale
plus de 5.580 to- . ., iar după cîteva insuccese a <x forat aproapş 28 de, km.

ne oţel. Luna Convorbire CU ÎOV. l/t g . tea se ma’ adau- de sondă. Aceasta reprezintă

trecută, noiem- Natan Kraft, şef adjunct as)Lurarea la cel puţin 2.000 m. mai mult

brie, un plus de ja oţelăria Martin nr. 2 f mp cu oa,e de Reporfaj din Repu&îica decît a fost forat de toate
3.000 tone. i w turnare, micşora- schelete petrolifere ’din luimln

Şi, desigur, vii c - S- Hunedoara rea de Populară Chineză timp'de ld ani Înainte de eli­

interesează şi ®®9 av.arii şi staţio- luat pentru'prim a dată pan- berare. Desigur că un mare
indicii de utilizare ai cuptoare- nări nepermise, reducerea sini­
lor realizaţi?... Se socotesc în ţitoăre a defectelor mecanice şi tarea, muncii cul­ şcolii de 7 ani ' ¦samentul d e-p e ochi, Mu-min rol ln această victorie l-a ju-
MtiVu>ra'l!e¦ r 3de-ţ, marţs*•ă.••-j s-a inspâim întab: în caineră:
tone pe m.p. vatră cuptor şj zi electrice. r>cla sate. din Miercurea. F reuşit Vă ‘âreeză arr s t r l W ’’ sînt înarmaţi mineriic. u care
calendaristică, explică el, urmă- In ce priveşte agregatele, cam. în cele era întuneric siv'.vedea d oar ! N‘ u d eg eaba iniţiativa Va-
în regiunea hoaşj^jj, Numărul rină- care strwijf.şte ,30 .de.piese pş ¦lentinei Gaganova, născută
rind cu privirea cifrele din car- citevU'umbre. ¦:> iiumtu iri j oră — o 'normă zitmchl a 5-6 în îndepărtatul VîşnU Volo-
neţel. Indicele mediu realizat de atît. La baza realizărilor noas- mai multe localităţi, atît des- re de spectatori care au partici- . muncitori calificaţi'. .|j
la începutul lunii este de 7,15 paf la această acţiune (peste Erau ale prietenilor de* la j . cek, a găsit adepţi în China.
toue pe m.p. vatră cuptor si zi tre stau însă oamenii, munca lor ¦chidarea'.festivalului .cît',şi' acţi­ 300) reflectă interesul pe care Anul trecut, brigada lui Lo In ea muncitorii chinezi au
calendaristică... Durata medie pe avîntată sub îndrumarea orga- unile legate de aceasta, au avut festivalul filmului la sate l-a* . uzină-i.I/i început. Mu-hiin ve-t M u-M n ă făcut 168 propuneri văzut exemplul conştiinţei co­
hizaţiei de partid. LaL'noi, între- stîrnit în rîndurile ţărănimii dea foarte slab şi cînd dis- ¦ ffe Raţionalizare, a îndeplinit muniste, noua atitudine faţă
şarjă, în luna decembrie, sub 8 cerea socialistă a fost organi muncitoare. sarcina anuală 'cu. patru luni de muncă, care caracterizea­
ore. Aici, am făcut progrese. un caracter sărbătoresc. Ş "perarea era g a ta . să-l cuprin­ înainte de termen, şi . acum. ză numai pe omul nou, a l so­
Pentru comparaţie, notaţi că în Deschideri festive ale „Festiva­ munceşte Iri contul anului vii­
luna trecută durata medie pe zată cît se poate de bine pe) De exemplu," Iri comuna Mier- lului filmului la sate“ au mai a- d ă el si-a 'amintit d e P avel[ tor. '
şarjă a fost de 8,30 ore, în oc­ vut loc şi în alte localităţi din
tombrie de 9 ore, în septembrie schimburi, profesii şi cuptoare. r curea, raionul. Sebeş, comisia regiune ca : Şibo.t, Vinerea, (ra­ Korceaghin. Lo Mu-¦n/i{in s-a
ionul Orăştie). Roşcani (raionul In curînd
10,40 ore... Fruntaşii ei sînt topitorii Avram ¦comunală,- constituită' cu mult Ilia), Meteş şi Berghin (raionul Cu cîteva Zile, în. urmă am cietăţii socialiste.
Făcu o pauză pentru a se con­ Alba), etc. întors din nou la uzină. Se­
Opriş, Paul Orelt, Augustin M a- timp înairitea' deschiderii festi­
ier, Teodor Caramalis, Mihai valului, a c; luat toate măsurile Unităţile cinematografice să­ cretarul Comitetului de partid, discutat cu cunoscutul miner Acum, in fiecare oraş, ln
pentru' buna retişită a acestuia.
Brînzei... la rugămintea de a-l ajuta s ă , de ta minele de cărbuni din fiecare uzină din China au
Desigur, vreţi să mai între­ spus . . . jse în toarcă' la muncă, i-a- Daturisk, ' Cifan Varijii, un apărut adepţii Valentinei Ga-
baţi ce ne-am propus pentru a-, Astfel, în,.'sala cinematografului veteran al industriei carbo­ ganova; „Sora Valea" — nu­

centra. Din hală se auzea un nul viitor? Sarcina de plan de. s-a organizat o expoziţie cu pro­ teşti oare intră în conlinuare în — Ţovarcişe. Lo,- sînteţi în-' nifere, f mesc textilistele din •Şanhai

zgomot continuu şi uniform. Ci­ producţie este mare. Pentru a o j duse agricole, panouri, grafice etapa întîia a festivalului precum că bolnav, trebuie să vă o- — Acum, spune el,. — în pe muncitoarea sovietică. Du­

neva se pregăti se întrebe, dar realiza şi depăşi, ne-am propus şi alte exponate care demon­ şi comisiile comunale, vor trebui dihniti. Veţi. fi. pen sionat.. > minele noastre 'lucrează com­ pă exemplul acesteia, ele tran­

inginerul Kraft i-o luă înainte. să mergem cu o greutate medie 1 strau, avantajele muncii în co­ să organizeze cit mai bine a- — Dar lui Pavel. Korcea­ bine carbonifere sovietice şi smit experienţa fruntaşilor —

— Cum am ajuns la aseme­ pe şarjă sporită, să reducem lectiv. De asemenea, „Librăria ceastă acţiune menită să ridice ghin i-a fo st oare uşor —• chineze, maşini de havat po­ celor care rămân ln urmă, ti

nea rezultate ? De spus nu e pierderile de oţel la elaborare noastră“. din loca.litate a organi­ nivelul politic şi cultural al ţă­ spuse el. loneze,' cărbunele nu. se mai ajută pe tovarăşii de muncă

greu. Agregatele noastre princi­ şi turnare la cel mult 0,4 la sută zat' un şfpnd de cărţi cu vînzare, rănimii muncitoare. transporta cu cărucioare şi să obţină indici înalţi ln

pale sînt cuptoarele. Pentru a şi să reducem procentul de rg cărţi îndeosebi cu conţinut agro­ vagonete, 90 la*Sută din ex­ •producţie. Prima adeptă a
obţine un indice înalt ele utiliza­ paraţii Ia vatră pînă fa 5 la zootehnic,. care s-au bucurat de tracţia şi transportul cărbune- Gaganovei a fost ţesătoarea
re, trebuie să li se asigure un sută din fondul 'de timp calen­ apreciere din partea vizitatori­ âul '.este- ;pţecatpjzat, i Aoate- a- ., Lan .Şî-piei cţin Guanciju, iar
mers constant o perioadă înde­ daristic. Şi, bineînţeles, vom con­ lor. cestea fac munca minerului apoi mişcarea a cuprins toate
lungată. Această problemă, a tinua să menţinem aceeaşi în­ ISO It 0 9 '. ramurile industriei, — meta­
reglementării regimului termic sufleţire în desfăşurarea întrece­ ţ ) ^ | ’*î ţ \\ i )'(L i > ¦ ¦ plăcută.
al cuptoarelor, ne-a dat multă rii socialiste... Cijan Van-fu conduce o lurgică, carboniferă, construc­
bătaie de cap. In orice caz, i-am Pregătiri pentru brigadă'de mineri pare deţine to a re•de strunguri:
găsit soluţia : modificarea para­ Convorbirea a luat apoi sfîr- deschiderea sezonului
metrilor de abure pentru pulve­ şit. In birou s-a aşternut tăce­ de hochei pe gheaţă locul de frunte în întrecerea M . D O M O G A Ţ K IH
rea. Se auzea doar zgomotul din
• •• ¦•; v ''' ’ • ’•ţ w vw

rizarea păcurii. Rezultatul l-am hală, unde Avram Opriş, Paul Iu b ito rii sportului cu patine vor a- m be

mai am intit; îmbunătăţirea inr Orelt, Mihai Brînzei şi toţi. cei- vea în c u rîn d p rile ju l să asiste la des- U g M lB Ii
fîicelui de utilizare şi scurtarea lalfi oţelari, munceau tu îndtr- chidcrep o ficială a sezonului de horst i

duratei de elaborare a şarjelor, fire pentru a spor! continuu pro- pe gheaţă. In oraşul Sebeş, unde a c ti­ 24 DECEMBRIE 1959
La scurtarea duratei de elabo- ducţia de oţel. vează echipa „S u ria n u l" îşi vor dis­
rare a mai intervenit, cu o pon- puta întîietatea echipele din scria a P ro g ram u l I : 5,55 S fatu l m edicului: P ro g ra m u l I I : 14,07 M elo d ii popu­
GH. COMŞiUÎA lare ro m în eşti in te rp re ta te la .diferite
G um în g r ijim 'u n 'copil b o ln a v de reu ­ in s tru m e n te ; 16,15 Gîntece despre ţe­
sătoare ; 17,35 M u z ic ă uşoară d in ţă ri
•SSS- Il-a a , cam pionatului categoriei B la m atism : 6,30 Cîntece despre b rig ad ieri; p rie te n e ; 18,05 M u z ic ă populară inter­
hochei pe gheaţă, (C lu j, Bucureşti. p retată de a m a to r i; 19,30 G ospodari,
p oştali fs*nsitaşi G h e o rg h ie n i, Or.. S ta lin şi S e b e ş ). 7,15 S u ita pentru co p ii de G a lin a U s- in iţia tiv e , r e a liz ă r i ;• 19,45 F ra g m e n te
din opereta „ M a z u rc a a lb a s tră “ de
Ln v e d e rea acesto r c o m p e tiţii, echi­ tv o l8 k a ia ; 8,30 P re lu c ră ri din folclor L e h a r ; 20,30 S c r iito r i' la m ic ro fo n :
pa „Ş u ria n u l“ a început deja antre­ A urel M ih a le ; 21,15 D e la fluier la
La oficM P.T.T.R. 'din Sime- Deşi tînăr în" ăcfTvrfăfeă de nam entele în sală, pentru realizarea ale com po zito rilo r n o ş tr i; 9,00 Cîntece m arile a n s a m b lu ri; 21,45 P ă rin ţi şi co­
ria munceşte ca factor poştal şi factor’ poştail, tov. .-Bucla Loca unei condiţii fizice cît m ai bune a ju­ pii ; 22,00 E m isiune dedicată colecti­
comunistul Ioan Tăgîrţă. Mun­ Ilarion de la oficiul P.T.T.R. Cu- j c ă to rilo r. din ţ ă r i, prietene ; ţ i , 03 M u zică popu­ vulu i d e. in g in eri şi tehnicieni petro­
cind cu mult simţ de răspundere, gir, s-a dovedit a fi un factor
poştal conştiincios şi deosebit" de D e asem enea, şe fac intense p re g ă tiri la ră rb m în e a s tă ; 11,30' G M id iene)
el a ajuns ca luncă de lună să-şi activ. pentru am enajarea patinoarului. Aici.
depăşească planul de venituri şi s-au, făcut săpături, aş igu rîn du -se b a­ .1,1,40. Ş o liş tf a i; te a tre lo r dp.. o p e ră din
prestaţii cu 5 la sută. Totodată, La data de 7 decembrie a.c... zinului, un debit de apă de circa două ţa ră ; * Î4 ,b 6 ? ? o n cerV de p rin z i 15,10
factorul poştal Buda L. Ilarion vagoane. Pe m a rg in e a b azin u lu i s-a
pe oficiu el a realizat cele mai a lichidat la zero cele 763 fişe de am enajat prin muncă voluntară o bor­ D in '; m u zica . popparelor ; 16,15 V o r­
multe abonamente la ziare. El radio şi radiotfioaire din secto­ dură de Ciment pentru reţinerea apei.
distribuie zilnic 217 ziare coti­ rul său, a colectat un însemnat beşte M o s c o v a ! ; 17f3 0 T in e re ţe a ne e

d ragă. E m isiune pentru tin e rii ascul-

t ă t o r i; 18,30 A lm a n a h ş tiin ţific .;. 19,20

P r o g r a m de, c în te c e ' şi j o c u r i ; 21,45

M u z ic ă , p o p u la ră r’o m îriească. lişti rom îni a lia ţi în A fganistan.

diene, în afara celor periodice. nuitiăr de abonamente la ziare A u m a i fost re p a ra te apo i trib u n a, in ­

Intr-o şedinţă de analiză ă şi reviste, constituind astfel .Un s ta la ţia electrică şi se fac p re g ă tiri pen­

muncii pe oficiu, tov. Ioan Tă­ exemplu demn de urmat pentru tru in s ta la re a unei s ta ţii de raţdiofica-
gîrţă s-a angajat ca nici o fa­ ceilalţi factori poştali.
milie din sectorul său să nu ră- ¦ Mrc c a re v a fu n c ţio n a pe to t tim p u l des-
mînă neabonată în anul viitor la IOAN SUG1Uj!; , - -- - -
vreun ziar sau revistă.
c o re s p o n d e n t1; ; | făşurării com petiţiilor.

0? S. RAUL
ri-. corespondent

D U M IT R U O N C IU L E N C U m iiiiiţiL
corespondent

Bine ar fi dacă... (Ormare din pag. l-a) cu noroi..Şi asta nu e totul — sus, scoaseră cu atenţie ba un 24 DECEMBRIE 1959

explică brigadierul. Apele vor lemn, ba o creangă şi făcură DEVA: O M împlare extra­
ordin ară: ALBA IU LI A : Călă­
...sfatul popular al com unei Rîu de duetie în care el şi ortacii isăi .creşte mereu.rNeavînd pe unde încet, încet loc apei. pe gura torie în tin ereţe; Omul cu pan­
M o ri, raio nu l Haţeg;, a r lua m ăsuri de talonii scurţi.: BRAD: AJarmă
repararea dru m u lu i ce duce spre satul să nu fie evidenţiaţii Multe 'şe scurge,î malurile se vor în- stăvilarului. Un lemn aşezat la g ran iţă: IL IA : F atim aî O-
Valea D iljii. R Ă ŞTIE: Pentru 100.000 de
cuvinte de laudă s-au spus muia: S-ar putea ca stăvilarul de-acurmezişul a fost înlăturat, m ă rci: G odzilta: HAŢEG: O-
In prezent, circu laţia pe acest drum leko Dundici: HUNEDOARA :
este anevoioasă din cauza g ro p ilo r e- despre ei şi cu ocazia operaţiu­ să nu reziste;'Iar cînd se va după care un şuvoi gros şi Ultima aventură a lui Don
xistente. Ju an : PETROŞANI : Marile fa­
nii de salvare a barajului de prăbuşi;’ ’dînd drumul la apă murdar de noroi cu apă se milii : Moarteâ în ş a ; S E B E Ş :
V A S IL E G O C H E C I corespondent Săgeata albastră: SIMERIA :
la capul !?lipului dim-golul »de r peste jgheaburi ş i" lemnele porni împingînd cit colo pe M ingea: LONEA: Alarmă ta
graniţă7 2LATNA: Lady Hamil-
munte Naia. * •.nr, ir k rih s e pe' vale, v ă închipuiţi Cei trei curajoşi. Treaba a fost
ton i TEIU Ş: Startul tinereţii 1
ln ziua aceea. pioase pînă ce 'pagube dom ‘avea. apoi desăvîrşită de N icolae.
BARU M A RE: Intre noi păriri-
...gestionarul cooperativei din satul după prînz. Şuvoaiele de apă S-ău sfătuit cîtvă timp lin- Bogdan, Ioan Forcliis, Qrigore
scurse d e pe flancurile munţi­ q ă barajul de lemn h i speranţa Roman, Ioan Dănciulescu şi fii'j APOLDU DE S U S : R azia;
B rîzn ic, ra io n u l Ilia , ar respecta orarul lor au adus în bazinul de. acu­ că’gura de scurgere de la par- Ilie Dumitrescu, membri ai a-
mulare crengi, frunze şi mîl tea. de jos a stăvilarului se va celeaşi brigăzi complexe. CĂLAN: Vremea ghioceilor.
m agazinului. care astupaseră orjjiciut de A apărut * ,
scurgere. Apele crescuseră pî­ Wesfu'tîda singură sub presiu­ Tot atît de prompt şi cura­
C u m p ă ră to rii sîn t d es e rviţi de cătr,e nă aproape de marginea sjâvi- nea . apei. Acest îticru însă nu jos au acţionat membrii bri­ CALENDARULTÂRÂMGEI MUNCITOARE19S0
larului, cînd ei-au .cqborît spre se întîrHplă şi cu fiecare minut găzii lui Potîntău şi cu ocazia
m ania g estion aru lui, care ţine deschisă cabană, semnalîpd pericolul, pierdut; 'pericolul creştea. • inundării rampei de depozita­ edlfaf de C onsiliul Najional al Femeilor
re a lemnului, cu ocazia ava­ djn R. P. R.
cooperativa n um ai pînă la orele 18. In — Măi băieţi. Eu am trecut
C IU IP M fW E :
acest tim p, gestionarul — fiind proprie­
scurte povestiri, sfaturi pentru educaţia copiilor,
taru l unui circular cu m otor — se o- ştiinţă, poezii, sfaturi medicale şi gospodăreşti
reţete practice, modele de cusături şi împletituri,
cupă de tă ia tu l lem n elor de foc pe la modă pentru femei şi copii, umor, ghicitori, jocuri

diferiţi cetăţeni. .f — Tovarăşe brigadier s-a de mult de 50 de- ani — spu­ lanşei ce a blocat drumul spre Calendarul anului 1960 planşe în culori

... oficiul P .T .T .R . Ilia a r stab ili ziua înfundat barajul! strigă după se deodată Gheorghe Sicoe, exploatare şi in multe alte o- \ 112 pagini — 6 lei

de luni şi nu cea de m a rţi ca zi li­ Nicolae Potîntău, lon Onet, u- ieşind în fa ţa 'brigăzii. Mă b a g căzii. Pentru m eritele'for deo- f m a rii% Se găseşfe de vînzare la foaie debifele
O. C. L şi la cooperativele sâfeşfi.
beră pentru factorul poştal din satul nul din tinerii şefi de. echipă. eu 'jos si-l desfund. N-o să se sebite in muncă şi pentru dra­

B rîznic, .în iru c ît în această zi nu so­ Se strînseră ¦toţi pe< malul dărînie et pe mine... gostea ce au dovedit-o faţă de PENTRU 24 O R E : -

sesc zia re . D in cauză că z iu a de m a rţi înalt, înmuiat de ploaie, şi au — Ş i o' să ie ajut' eu zise bunul obştesc, conducerea în­ Vrenie umiedă cu cerul mai

este ziua lib eră, a factorulu i poştal, privit îngrijoraţi barajul. brigadierul Potîntău, pornind treprinderii le-a trimis zilele mult acoperit, temperatura'’ sta­

ziarele a ju n g la abonaţii din B rîzn ic — O să- dea în curând afară dup'ă1 et. trecute la cabana de pe Valea

cu m uită în tirzie re , — spuse brigadierul.^ — Iar eu n-o să stau cu mii- Pietroasă, un aparat de radio ţionară va urca ziua între 0 şi
U N G R U P D E C IT IT O R I
— Nu-i nimic. O să stea riile în sin — zise şeful 'de e- cu baterie. Pentru oamenii din plus 5 grade iar noaptea va co-
chipăslon Oneţ şi porni păşind brigada lui Potîntău insă, răs­
...la cinem atograful din Riu de M o ri ploaia şi-o sâ-t desfundăm — încordat pe 'urinele celorlalţi plata cea mai mare este apre­ ;borî între minus 1 şi minus 3
doi. • 1 cierea oamenilor, conştiinţa da­
s-ar repara m otorul grupului electro­ îl linişti cineva dintre cei de toriei împlinite, bucuria că în grade. Vînt slab din sectorul
faţă. Porniseră lucrul cu puţin
gen, în fru e ît de ia 8 noiem brie a.c., sud-est. Vor cădea precipitaţii
— Asta nu e- sigur. Ploaia
locuitorii com unei n-au vizio n at decît sub formă de ploaie şi. lapoviţă

un sing ur film şi acela adus de cara­ o să mai dureze încă mult. înainte de a se lăsa seara. în ­ lupta cu natura ei au fost me­

vana cinem atografică. timp. O să se umple bazinul drumaţi de' strigătele celor de reu învingători. iar în regiunea de munte ya
M IH A I C IO LP A N
corespondent s . • 'W v . A W - '" W sv.-' ninge.

aiîfîr ' IC •v’’ViuÎl fii tilli i.Ui & ' "J