Page 8 - 1959-12
P. 8
Pag1. 4 DR! 'Ml ’ 1. Ş O C IA U S M Iin )} N r. 1537
BigWíWflWHi-iriWiTrffiriwaretsff^K):>r
•juilirrtale slim. •xdlimele şliri •.uttiraela siirl Pentru convocarea cît mai
grabnică a conferinţei
nivel înal
LONDRA 1 (Agerpres). — ţei nu a fost încă stabilită
Din iniţiativa Consiliului naţio Cetăţenii englezi insistă ca
nal al Păcii din Anglia un ma
re grup de cetăţeni engllezi a Anglia să nu reia în nici un
caz experienţele cu arma atomi
adresat lui MaemiMan, primul că si să se exercite întreaga in-
ministru al Angliei, un apel în fluenţă asupra Franţei sau asu
Lucrările Congresului P.M.S.U. ! p = care îi cer să luipte pentru con pra oricărei ţări care ame
vocarea cît miai grabnică a ninţă cu efectuarea de experien
conferinţei la nivel înalt, pre ţe cu arma nucleară.
cum şi să ia măsuri' pentru ca Autorii apelului se pronunţă
Raportul lui Jend Fock Cuvîntarea lai N» S. Hruşciov în anul 1960 să poată fi în- pentru încheierea cu succes a
treprinşi primii paşi în dome lucrărilor conferinţei de la Ge
prezentat în şedinţa niul dezarmării. neva a celor trei puteri în pro
BUDAPESTA (Agerpres). — nin, păşim înainte spre construi o asemenea întîinire la data şi Autorii apelului sînt neliniş blema încetării experienţelor cu
din 30 noiembrie - - TASS anu nţă: In cuvîntarea rea societăţii comuniste“. locul care vor conveni tuturor tiţi de faiptul că, în ciuda decla ¦arma nucleară.
rostită Ia Congresul al VII-lea N. S. Hruşciov a arătat că participanţilor“. raţiilor făcute de primuil minis La 19 decembrie, o delegaţie
BUDAPESTA 1 (Agerpres). cinal, vor lua o dezvoltare con al Partidului Muncitoresc So critica justă făcută Ia Congre El a subliniat că este nece tru, Macmillan, de preşedintele alcătuită din reprezentanţi ai
— In şedinţa din seara zilei de siderabilă industriile uşoară, a- cialist Ungar, N. S. Hruşciov, sul al XX-Iea al P.C.U.S. tezei sar să se abordeze într-un mod Eisenhower şi de preşedintele diferitelor regiuni ale Angliei va
30 noiembrie a celui de-al VII- limentară şi de construcţii, pre prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., greşite a Iui Stalin cu privire rezonabil problema convocării Consiliului de Miniştri al pleca la Paris pentru a atrage
lea Congres al P.M.S.U,, Jeno la ascuţirea luptei de clasă pe atenţia primilor miniştri ai pu
Fock, membru în Biroul Poli cum şi transportul şi comunica a subliniat faptul că s-au nă măsura creşterii succeselor ob Conferinţei şi să se ţină seama U .R.S.S., Hruşciov, în favoarea terilor occidentale asupra' reven
tic şi secretar al C. C. al ţiile. Se va acorda o mare aten ruit speranţele imperialiştilor în ţinute în construcţia socialistă, de dorinţele celorlalţi parteneri. convocării conferinţei la nivel
P.M.S.U., a prezentat raportul ţie ridicării nivelului tehnic al prăbuşirea socialismului în Un nu înseamnă cîtuşi de puţin ne In legătură cu aceasta, N. S. înalt anul acesta, data conferin- dicărilor formulate în acest a-
industriei. garia. P.M.S.U. s-a călit în lupta Hruşciov a arătat că dorinţa Iui pel.
asupra celui de-al doilea punct Jeno Fock şi-a consacrat o împotriva contrarevoluţiei, a a- garea inevitabilităţii luptei de De Gauile de a avea un schimb Declaraţia preşedintelui P. C.
de pe ordinea de zi „Directive parte considerabilă a raportului părat şi a consolidat dictatura clasă în perioada construirii so de păreri cu el înainte de întîl- din Porto Rico
le cu privire Ia sarcinile econo său colaborării economice dintre clasei muncitoare, puterea oa cialismului. nirea şefilor de guverne, nu este
mice şi cu privire Ia pregătirea ţările lagărului socialist. menilor muncii, iar astăzi re lipsită de temei. „Poate că a- SAN JUAN (Porto Rico) 1 a se opune în mod ferm şi des
celui de-al doilea plan cjncinal zolvă cu succes sarcinile con In timpul dictaturii proletaria ceasta va contribui fa o mai bu (Agerpres). — Preşedintele Par chis acestor cercetări. In timpul
al economiei naţionale". Trecînd Ia problemele agri struirii socialismului. tului, a spus N. S. Hruşciov, nă înţelegere reciprocă atunci tidului Comunist din Porto Ri cercetărilor, studenţii, muncito
culturii, raportorul a vorbit des lupta de clasă nu dispare, ci ia cînd va avea Ioc întîinirea şe co, Juan Santos Rivera, a sub rii şi alţi cetăţeni au organizat
Sarcina principală din perioa pre necesitatea sporirii conside „Dacă contrarevoluţia a reu doar alte forme. Succesele con filor de guverne“, a spus N. S. liniat într-o declaraţie că boico pichete, cerînd intervenţiorilştilor
da celui de-al doilea plan cin rabile a producţiei agricole. Con şit fie chiar şi pentru o perioa strucţiei socialiste duc neabătut Hruşciov. tul împotriva investigaţiilor „să plece acasă".
cinal, a spus '.Jeno Fock, este form planului pe anii 1961 — dă scurtă, să provoace dezordini la schimbarea raportului torţe Comisiei Congresului S.U.A.
1965, producţia agricolă trebuie în ţară, a spus N. S. Hruşciov, lor de clasă în favoarea socia încercarea de a se menţine pentru cercetarea activităţii an- Juan Santos Rivera sublinia"«
desăvîrşirea construcţiei bazelor să depăşească cu 30—33 Ia su aceasta se explică nu în mică lismului, la slăbirea forţei de regimul de ocupaţie în Berlinul tiamericane organizate în Porto ză în declaraţia sa că din cer
socialismului şi accelerarea con tă nivelul mediu al producţiei măsură prin faptul că fosta rezistenţă a rămăşiţelor claselor occidental echivalează cu con Rico a arătat că unitatea patrio cetările acestei comisii se poate
strucţiei socialiste. pe anii 1954— 1958. In prezent, conducere a partidului celor ce duşmane. Dar evoluţia nu este tinuarea promovării politicii „de tică a poporului portorican este vedea lesne că „conspiraţia“
pe aproape 50 Ia sută din su muncesc din Ungaria, şi, în pri rectilinie. In unele perioade, pe poziţii de forţă“. N. S. Hruş mai puternică decît orieînd. născocită de comisia pentru cer
Potrivit acestei sarcini prin prafaţa arabilă a ţării, produc mul rînd, Matyas Rakosi, au co lupta de clasă se poate intensi ciov, a spus că cancelarul Ade- cetarea activităţii ăntiamericane
cipale, noi am sporit producţia ţia agricolă este organizată în mis greşeli serioase, care au fica şi poate lua formele cele nauer „nu are nici un temei să Personalităţi de frunte ale di s-a dovedit a fi inexistentă şi că
industriei şi agriculturii prin ri gospodării mari. In anii care vor dus la slăbirea rolului condu mai ascuţite, mergînd pînă fa pretindă să se amestece în tre feritelor cercuri, partidele politi comuniştii în Ioc să fie izolaţi,
dicarea productivităţii muncii şi urma, se va face în această di cător al Partidului, la slăbirea ciocnire armată, aşa cum s-a burile acestui oraş". ce şi organizaţiile de masă din
a nivelulpi tehnic, prin reorga recţie un nou şi important pas dictaturii proletariatului“. N. S. întîmplat în Ungaria în 1956. Porto Rico, arată Rivera, împăr au dobîndit un prestigiu politic
nizarea structurii economiei na înainte. Hruşciov a spus în continuare: Guvernul sovietic, a subliniat tăşesc părerea comună că Co mai mare.
ţionale, mărirea indicilor econo „Meritul istoric al P.M.S.U. şi In prezent, fiecare ţară socia N. S. Hruşciov, este dispus să misia Congresului S.U.A. pentru
mici şi modificarea relaţiilor de Pentru rezolvarea cu succes a a! conducerii sale constă în fap listă în parte şi lagărul socia încerce toate mijloacele paşnice cercetarea activităţii antiameri- Investigaţiile Comisiei Con
proprietate în agricultură. Pe sarcinilor de ridicare a produc tul că au păşit cu curai pe ca list în ansamblu, sînt atît de cu putinţă pentru a obţine o so cane nu are nici un drept de a gresului S.U.A. pentru cerceta
această bază, noi vom obţine ţiei agricole, a subliniat Jenei lea îndreptării hotărîte a greşe puternice, îneît forţele noastre luţionare rezonabilă a problemei întreprinde astfel de cercetări. A rea activităţii antiamericane nu
Fock, trebuie să se ;continue lilor comise de fosta conducere sînt invincibile. încercarea de a germane. luat fiinţă un front unit pentru au făcut decît să discrediteze şi
ridicarea continuă a nivelului de dezvoltarea şi întărirea atît din şi în condiţiile grele, create de învrăjbi ţările socialiste şi de a mai mult imperialismul ameri
trai al poporului nostru. punct de vedere politic, cît şi consecinţele rebeliunii contrare slăbi relaţiile frăţeşti de prie „Noi am semna cu bucurie, can.
din punct de vedere ecoriomic a voluţionare, au aplicat în mod tenie dintre ele, reprezintă una împreună cu aliaţii noştri, un
In conformitate cu directivele, cooperativelor de producţie de perseverent şi consecvent meto din formele luptei de clasă folo tratat şi cu Germania occiden Semnarea protocolului Urs rsou p r o c e s
a continuat raportorul, producţia ja existente. Este necesar să se dele de conducere leniniste, au site de adversarul nostru. tală, dar dacă nu vom realiza comercial între U.R.S.S.
industrială trebuie să crească în obţină ridicarea producţiei în ştiut să restabilească încrederea acest lucru, vom ti nevoiţi să şi Fran ţa pe anul 1969 p olitic în S p an ia
cursul celui de-al doilea plan cooperativele nou create; să se în partid, zdruncinată de fosta Principiul internaţionalismu semnăm un tratat unilateral cu
cincinal cu 65—70 la sută, iar sporească producţia-marfă. conducere si să cucerească spri lui proletar, a subliniat N. S. Republica Democrată Germană“. MOSCOVA 1 (A gerpres). MADRID 1 (Agerpres). Du
producţia agricolă — cu 30—32 jinul maselor populare“. Hruşciov, este o lege supremă TASS anunţă: La 1 decembrie pă cum anunţă coresponden
la sută. Totodată, creşterea ve In continuare, raportorul s-a a mişcării comuniste internaţio N. S. Hruşciov a spus că TJ- la M oscova s-a semnat un pro tul din Madrid al agenţiei
nitului naţional trebuie să fie de referit la unele probleme ale ri „După Congresul al XX-Iea nale. Dacă conducerea unei ţări niunea Sovietică va aplica prin tocol cu privire la circulaţia France Presse, la 30 noiembrie
cei puţin 50 la sută. In decursul dicării nivelului de traial po al P.C.U.S., a spus în continua sau a alteia se va înfumura, a cipiile coexistenţei paşnice. Nă mărfurilor între U.R.S.S. şi a început la Tribunalul militar
cincinalului, productivitatea mun pulaţiei. re N. S. Hruşciov, unele par spus el, prin aceasta va face jo zuinţa spre pace. nu este cîtuşi Franţa pe anul 1960. din Madrid procesul a 25 de
cii trebuie să sporească cu 37— tide, printre care şi partidul cul duşmanilor. de puţin un semn al slăbiciunii. militanţi progresişti din Spania
40 la sută. .P înă în anul 1965, a spus el, nostru, au întîmpinat anumite Listele de mărfuri asupra că acuzaţi de „activitate subversivă
fondul de consum va creşte cu greutăţi, au trecut printr-un fel Problema cea mai importantă Dispunem, a spus el, de- ton rora s-a căzut de acord prevăd şi propagandă »legală“ împotri
Vorbind despre dezvoltarea di 40—45 la sută faţă de anul de friguri. Totul depinde însă şi cea mai arzătoare a timpu te cele necesare pentru a res o creştere substanţială a volu va regimului Franco. Procuro
feritelor ramuri ale industriei, 1958. Ţlnînd seama de creşte de tăria organismului, de capa rilor noastre, a spus N. S. Hruş pinge, orice lovitură. „Nu Hîn mului . comerţului sovieto-fran- rul a cerut condamnarea stu
raportorul s-a referit în"' primul rea populaţiei, consumul pe cap citatea Iui de a rezista bolii. ciov, este aceea a slăbirii încor slăbiciune, ci în virtutea politicii
rînd la extinderea bazei ener de locuitor va creşte întrucîtva dării internaţionale, a preîntîm- noastre principiale de coexisten
getice a industriei. In cursul mai puţin, 30—35 la sută. pinării războiului şi a instaură ţă paşnică, sîntem dispuşi să
cincinalului, producţia de căr
In perioada cincinalului, sala
bune trebuie să crească cu 15—
20 la sută, extracţia de ţiţei —
de două ori, extracţia gazelor
naturale, de aproximativ trei riul real, va creşte cu 26—29 la Partidul Comunist al Uniunii rii unei păci trainice şi durabile distrugem iînediat toate stocu cez în 1960 în comparaţie cu dentului în medicină. Jimenes
sută, în special prin mărirea
o r i; în cursul îndeplinirii pla salariilor. Sovietice a dat primul un exem pe pămînt. Programul sovietic rile de rachete cu încărcături a- nivelul prevăzut pentru acest an Lar la 20 ani închisoare, acu-
nului, cantitatea de energie e- plu de condamnare curajoasă şi de dezarmare generală şi tota tomice şi cu hidrogen, dacă va de acordul comercial pe termen zîndu-1 că face parte din Parti
lectrică produsă trebuie să spo Jeno Fock a vorbit, de aseme categorică a tuturor lipsurilor lă, vizita mea în S.U.A., întîl- fi adoptat programul de dezar lung, precum şi lărgirea nomen dul Comunist şi că a pregătit
rească cel puţin cu 72—75 la nea, despre marile transformări generate de cultul personalităţii. nirile şi convorbirile cu preşe mare generală“. claturii livrate de cele două părţi. greva paşnică din 18 iunie 1959.
sută în comparaţie cu anul 1958. care vor avea Ioc în domeniul Si acest lucru a fost just, deşi dintele Eisenhower, a adăugat
In domeniul construcţiei de asigurărilor sociale şi deservirii unii spuneau că anumite com el, au dus Ia o oarecare slăbire -¦oîssas-
maşini s-a trasat sarcina dez culturale a populaţiei. plicaţii în viaţa socială a ţări a încordării internaţionale. „A-
voltării prin toate mijloacele a lor socialiste s-ar datora Con ceasta nu este însă decît înce împotriva înarmării atomice şi renaşterii
construcţiei de aparate, a pro Vorbind despre realismul cla gresului al XX-Iea al Partidu putul“, a spus N. S. Hruşciov. fascismului în R. F. Germană
ducţiei de mijloace de comuni nurilor de 5 ani, Jeno Fock a lui nostru, că n-ar fi trebuit să
caţie şi de echipament de cu subliniat că în ultimii trei ani se pună problema în mod atît EI şi-a exprimat speranţa că Protestul oamenilor de ştiinţă Krupp îşi aruncă
renţi tari, a construcţiei de ma politica economică a fost încu de ascuţit. Acest lucru trebuia apropiatele întîlniri la nivel înalt occidentali
şini pentru industriile chimică nunată de succes şi că astăzi făcut, trebuia să se facă cură vor reprezenta un nou pas pe masca
şi alimentară. Ungaria are o economie naţio ţenie şl să se înlăture toate re- calea luptei pentru coexistenţă BERLIN 1 (Agerpres). ADN oamenilor de ştiinţă germani
nală sănătoasă. Noi stăm pe zidurile“. paşnică, pentru dezarmarea to anu nţă: Peste 150 de oameni pentru apărarea libertăţii cerce BRUXELLES' 1 (Agerpres).
In dezvoltarea industriei în" propriile noastre picioare, n tală şi securitatea generală. de ştiinţă vest-germani şl străini tărilor“, cheamă pe deputaţii — Sub titlul „Krupp îşi arun
ansamblu, ă spus raportorul, are spus el. N. S. Hruşciov a repetat că de seamă, au adresat Bundes- Bundestagului vest-german să că masca", ziarul belgian „Le
o deosebită însemnătate dezvol toate oartidele au trăit în mă Respingînd născocirile presei tagului vest-german un apel în adopte o hotărîre prin care să Drapeau Rouge" arată că „re
tarea industriei chimice, întrucît In încheierea raportului, Je sură diferită aceste friguri dar, străine că Uniunea Sovietică ar care menţionează primejdia pe se renunţe la înarmarea atomi constituirea' complectă a mare
datorită acesteia, noi putem face no Fock şi-a exorimat convin după ele, „organismul nostru a ¦fi renunţat la ideea convocării lui concern Krupp, care a îos+
să progreseze, de fapt, întreaga gerea că poporul muncitor un devenit mai puternic şi păşim 'în viitorul cel mai apropiat a
noastră economie'naţională. gar, sub conducerea armatei de Conferinţei şefilor de guverne,
400.000 de comunişti, va duce
cu mai multă fermitate v" cafea N. S. Hruşciov a sp u s: „Gu că a Bundeswehrului, să se in
Jeno Fock a arătat în conti la bun sfîrşlt sarcinile ce-i stau indicată de Marx, Engels, Le- vernul sovietic este gata pentru care o prezintă înarmarea ato terzică foştilor militanţi ai par principalul arsenal al lui Hit
nuare că în cursul planului cin în faţă. mică şi renaşterea fascismului tidului nazist să desfăşoare o ier, este pe cale de realizare“.
-------------- ----- sţsas)'-----------------— Scurte n în R.F.G. Oamenii de ştiinţă, activitate politică şi să se dispună
care iac parte din „Asociaţia anchetarea imediată a activităţii Ziarul scrie că la 15 decem
Viaţa nouă într-o mină veche organizaţiilor neofasciste ale brie anul acesta întreprinderile
Sra sprijmuS miniere ale fostului criminal de
MOSCOVA. — La 30 noiembrie au strămutaţilor. război vor fi din nou grupate
plecat din M oscova în Fran ţa două Autorii apelului cheamă Bun-
Nu departe de Budapesta, in netarii, lăcătuşii după schimb lingă mină este nouă. Aici to delegaţii de specialişti sovietici. Una d e za rm ă rii într-o singură societate „Essen
munţii Pitiş, se. ascunde sub pă se urcau la suprafaţă cu pitica" tul străluceşte de curăţenie. din , ele se va interesa de producţia' destagul să însărcineze guvernul Rossenray A. G .“. Această so
durile străvechi, singura mină rele tremurînd de oboseală. Mîncarea de la cantină este de turbine cu gaze şi cu abur la în g e n e ra le şo to ta le R.F.G. să înceapă imediat tra cietate va absorbi de asemenea
de cărbune din regiunea capita bogată si variată. Ziua de lu- treprinderile firmei „Aistom ", cea de tative cu guvernul R.D.G., în alte trei societăţi. Toate acestea,
lei ungare. Deşi au trecut mul Munca din mină este una din cru in acele porţiuni unde ae a doua se va interesa de producţia BERLIN 1 (Agerpres). — In scopul discutării posibilităţii în scrie ziarul, au loc în ciuda fap
te decenii de cind s-a deschis cele mai grele. Ea este grea şi rul este încărcat de gaze a fost de locomotive şi de utilaj pentru căile cadrul unei şedinţe ţinute la cheierii unui jSact de neagresiu tului că, potrivit sentinţei tri
această mină, ea lucrează abia periculoasă. Guvernul acordă o redusă la şase ore. ferate. Leipzig. Prezidiul organizaţiei ne între cele două state şi a prin bunalului de la Nürnberg,
acum cu întreaga sa capacita- deosebită atenţie securităţii „Deutscher Jugendring“, din ca cipiilor viitorului tratat de pa Krupp trebuia să fie deposedat
¦te. Subliniem acest lucru deoa muncii în mină şi asigurării In casele de cultură de la BERLIN. — Participanţii la aduna re fac parte reprezentanţi ai ce cu Germania. de toate bunurile legate de in
rece in trecut datorită metode unor condiţii bune de muncă. Pilisszentivan şi Pilisveresvar rea de la Muhlhelm (R .F. G erm ană), organizaţiilor de tineret din ce dustria grea.
lor înapoiate de muncă aici nu In mina din PUis pentru reînnoi — minerii găsesc numeroase au adoptat în unanim itate o rezoluţie le două ’părţi ale Germa'niei, a
se lucra decit 3—4 zile pe săp- rea susţinerii în galeria principală cărţi, ascultă muzică şi pot vi în care protestează cu hotărîre împo adoptat o declaraţie în oare sa Baloane trimise din R. F. Germana
tămînă, iar salariul deosebit de ziona spectacole de teatru. triva intenţiei autorităţilor de la Bonn lută propunerile sovietice în
scăzut al minerilor a generat s-au. cheltuit '150.000 forinţi, iar de a interzice organizaţia antifascistă dreptate spre înfăptuirea dezar violează din nou spaţiul
condiţii mizere de trai pentru ei pentru îmbunătăţirea instalaţiei Micul cinem atograf de pe lin Uniunea persoanelor persecutate de mării generale şi totale. Prezi
şi familiile tor. Principalul era galeriei de transport '100.000 gă casa de cultură, a fost vizi nazişti. diul cere guvernului vest-ger aerian cehoslovac
să se extragă cărbunele, dar forinţi. "Azi în mina de la PUis tat în acest an de 9.000 de oa man ca, în conformitate cu
cum şi prin ce sacrificii din par circulă un tren, minerii ne mai meni, dar interesul populaţiei CAIRO. — Muhammed Asad Raghin, propunerile guvernului R.D. PRAGA 1 (Agerpres). — La liste, reprezintă un amestec 'di
tea minerilor nu era im portant: fiind nevoiţi să meargă pe jos pentru artă nu poate fi satis secretar general al Federaţiei Inter Germane, să înceteze înarmarea 30 noiembrie, Ministerul Aface rect al R.F.G. în treburile Inter
pînă la locul de muncă ca făcut de acest cinematograf. De naţionale a Sindicatelor Arabe, a tri Germaniei occidentale. rilor Externe al Republicii Ce ne ale acestor ţări.
profitul se obţinea din cărbu înainte. Trenul, care a fost cîteva ori pe săptămînă mine mis la 30 noiembrie secretarului ge hoslovace, a protestat energic
ne. Oamenii munceau din greu, construit dilat de muncitorii rii cu fam iliile lor pleacă cu au neral al O.N.U. Dak Hammarskjoeld, Agenţia ADN anunţă că or pe lîngă guvernul Republicii Fe Subliniind că guvernul R.F.G.
unii 15, alţii numai 10 ani, du minei, are vagoane închise cu tobusele la Budapesta la tea o telegram ă în care, în numele mun ganizaţia „Deutscher Jugen- derale Germane împotriva unui refuză în mod persistent să res
pă care, cu sănătatea distrusă, aer condiţionat şi circulă pe o tru sau la operă. Pe casele citorilor arabi, cheamă pe toţi mem dring“ a protestat împotriva
nu mai puteau coborî in adincu- cale ferată îngustă. vechi şi noi ale minerilor au a- bri ai O.N.U. să sprijine dreptul po procesului organizat •de autori nou caz de violare a spaţiului pecte acordurile Internaţionale
porului nigerian la autodeterminare. tăţile vest-germane la Dort
rile pămîntutui. Construirea sistemului de ven părut zeci de antene de televi „Singura cale spre rezolvarea paşnică mund în care sînt implicaţi un aerian cehoslovac, prin lansarea şi încearcă prin toate m ijloace
Noua faţă a minei din Pitiş tilaţie în puţurile Delta şi Is- grup de membri ai fostului co de baloane de. pe teritoriul Ger
tvan a costat 180.000 forinţi. ziune, şi în fiecare apartament a problemei algeriene, se spune în te mitet din R.F. Germană pen le să continue politica sa agre
se conturează din zi in zi mai tru- pregătirea festivalurilor ti maniei occidentale. sivă, Ministerul Afacerilor Ex
clar. Se duce o luptă susţinu Dar grija pentru om se ma găseşti un aparat de radio. legram ă, este încetarea imediată a fo neretului şi studenţilor. Intr-o In nota de protest, se atrage
tă pentru ridicarea productivi nifestă şi în alte exemple. Con scrisoare trimisă tribunalului de terne al Republicii Cehoslovace
ducătorii minei s-au îngrijit şi Ei sînt recunoscători P.M.S.U. cului şi începerea de tratative cu gu la Dortmund, prezidiul organi atenţia asupra faptului că lan
tăţii muncii. Acest proces nu de acel mic atelier unde se re zaţiei cere’ stingerea imediată protestează energic împotriva a-
este asemănător cu goana după pară cizmele de cauciuc ale mi care îi conduce pe drumul glo vernul provizoriu al Republicii Alge a acestui proces. sarea babanelor cu manifeste,
profit care exista pînă la elibe nerilor. 'Aici a fost instalat un care cheamă Ia acţiuni duşmă cestor acţiuni şi cere ca guver
rarea ţării cind minerii, vago aspirator de praf. Şi baia de pe rios 'ai socialism ului' şi îşi ex ria". nul R.F.G. să ia imediat măsuri
noase împotriva ţărilor socia pentru încetarea lansării b a b a
primă recunoştinţa prin noi suc nelor pe teritoriul Cehoslovaciei.
cese în muncă.
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9. leleion: 1SS1189 j 75. Taxa plătită In nmnerai conform aprobării Direcţiunii Generale VI.S.R nr, 230.320 din 0 noiembrie 1049, - Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 Mai" Deva