Page 8 - 1959-12
P. 8

Pag1. 4                                                                                                                 DR! 'Ml ’ 1. Ş O C IA U S M Iin )}                                                                                              N r. 1537
                                                                                     BigWíWflWHi-iriWiTrffiriwaretsff^K):>r

                                     •juilirrtale slim. •xdlimele şliri •.uttiraela siirl                                                                                                                 Pentru convocarea cît mai
                                                                                                                                                                                                            grabnică a conferinţei
                                                                                                                                                                                                                        nivel înal

                                                                                                                                                                                                             LONDRA 1 (Agerpres). —             ţei nu a fost încă stabilită
                                                                                                                                                                                                          Din iniţiativa Consiliului naţio­        Cetăţenii englezi insistă ca
                                                                                                                                                                                                          nal al Păcii din Anglia un ma­
                                                                                                                                                                                                          re grup de cetăţeni engllezi a        Anglia să nu reia în nici un
                                                                                                                                                                                                                                                caz experienţele cu arma atomi­

                                                                                                                                                                                                          adresat lui MaemiMan, primul că si să se exercite întreaga in-

                                                                                                                                                                                                          ministru al Angliei, un apel în fluenţă asupra Franţei sau asu­

                                     Lucrările Congresului P.M.S.U. ! p =                                                                                                                                 care îi cer să luipte pentru con­     pra oricărei ţări care ame­
                                                                                                                                                                                                          vocarea cît miai grabnică a           ninţă cu efectuarea de experien
                                                                                                                                                                                                          conferinţei la nivel înalt, pre­      ţe cu arma nucleară.

                                                                                                                                                                                                          cum şi să ia măsuri' pentru ca        Autorii apelului se pronunţă

         Raportul lui Jend Fock                                                      Cuvîntarea lai N» S. Hruşciov                                                                                        în anul 1960 să poată fi în- pentru încheierea cu succes a
                                                                                                                                                                                                          treprinşi primii paşi în dome­ lucrărilor conferinţei de la Ge­

         prezentat în şedinţa                                                                                                                                                                             niul dezarmării.                      neva a celor trei puteri în pro­

                                                                                     BUDAPESTA (Agerpres). — nin, păşim înainte spre construi­ o asemenea întîinire la data şi                            Autorii apelului sînt neliniş­ blema încetării experienţelor cu

         din 30 noiembrie - -                                                        TASS anu nţă: In cuvîntarea rea societăţii comuniste“.                         locul care vor conveni tuturor tiţi de faiptul că, în ciuda decla­ ¦arma nucleară.

                                                                                     rostită Ia Congresul al VII-lea      N. S. Hruşciov a arătat că participanţilor“.                                    raţiilor făcute de primuil minis­     La 19 decembrie, o delegaţie

BUDAPESTA 1 (Agerpres). cinal, vor lua o dezvoltare con­ al Partidului Muncitoresc So­ critica justă făcută Ia Congre­                                              El a subliniat că este nece­ tru, Macmillan, de preşedintele alcătuită din reprezentanţi ai
— In şedinţa din seara zilei de siderabilă industriile uşoară, a- cialist Ungar, N. S. Hruşciov, sul al XX-Iea al P.C.U.S. tezei sar să se abordeze într-un mod Eisenhower şi de preşedintele diferitelor regiuni ale Angliei va
30 noiembrie a celui de-al VII- limentară şi de construcţii, pre­ prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., greşite a Iui Stalin cu privire rezonabil problema convocării Consiliului de Miniştri al pleca la Paris pentru a atrage
lea Congres al P.M.S.U,, Jeno                                                                                             la ascuţirea luptei de clasă pe                                                                                       atenţia primilor miniştri ai pu­
Fock, membru în Biroul Poli­         cum şi transportul şi comunica­                 a subliniat faptul că s-au nă­       măsura creşterii succeselor ob­           Conferinţei şi să se ţină seama       U .R.S.S., Hruşciov, în favoarea      terilor occidentale asupra' reven­
tic şi secretar al C. C. al          ţiile. Se va acorda o mare aten­                ruit speranţele imperialiştilor în   ţinute în construcţia socialistă,         de dorinţele celorlalţi parteneri.    convocării conferinţei la nivel
P.M.S.U., a prezentat raportul       ţie ridicării nivelului tehnic al               prăbuşirea socialismului în Un­      nu înseamnă cîtuşi de puţin ne­           In legătură cu aceasta, N. S.         înalt anul acesta, data conferin-     dicărilor formulate în acest a-
                                     industriei.                                     garia. P.M.S.U. s-a călit în lupta                                             Hruşciov a arătat că dorinţa Iui                                            pel.

 asupra celui de-al doilea punct         Jeno Fock şi-a consacrat o                  împotriva contrarevoluţiei, a a-     garea inevitabilităţii luptei de          De Gauile de a avea un schimb         Declaraţia preşedintelui P. C.
 de pe ordinea de zi „Directive­     parte considerabilă a raportului                părat şi a consolidat dictatura      clasă în perioada construirii so­         de păreri cu el înainte de întîl-               din Porto Rico
 le cu privire Ia sarcinile econo­   său colaborării economice dintre                clasei muncitoare, puterea oa­       cialismului.                              nirea şefilor de guverne, nu este
 mice şi cu privire Ia pregătirea    ţările lagărului socialist.                     menilor muncii, iar astăzi re­                                                 lipsită de temei. „Poate că a-            SAN JUAN (Porto Rico) 1           a se opune în mod ferm şi des­
 celui de-al doilea plan cjncinal                                                    zolvă cu succes sarcinile con­          In timpul dictaturii proletaria­       ceasta va contribui fa o mai bu­      (Agerpres). — Preşedintele Par­       chis acestor cercetări. In timpul
 al economiei naţionale".                Trecînd Ia problemele agri­                 struirii socialismului.              tului, a spus N. S. Hruşciov,             nă înţelegere reciprocă atunci        tidului Comunist din Porto Ri­        cercetărilor, studenţii, muncito­
                                     culturii, raportorul a vorbit des­                                                   lupta de clasă nu dispare, ci ia          cînd va avea Ioc întîinirea şe­       co, Juan Santos Rivera, a sub­        rii şi alţi cetăţeni au organizat
    Sarcina principală din perioa­   pre necesitatea sporirii conside­                  „Dacă contrarevoluţia a reu­      doar alte forme. Succesele con­           filor de guverne“, a spus N. S.       liniat într-o declaraţie că boico­    pichete, cerînd intervenţiorilştilor
 da celui de-al doilea plan cin­     rabile a producţiei agricole. Con­              şit fie chiar şi pentru o perioa­    strucţiei socialiste duc neabătut         Hruşciov.                             tul împotriva investigaţiilor         „să plece acasă".
cinal, a spus '.Jeno Fock, este      form planului pe anii 1961 —                    dă scurtă, să provoace dezordini     la schimbarea raportului torţe­                                                  Comisiei Congresului S.U.A.
                                      1965, producţia agricolă trebuie               în ţară, a spus N. S. Hruşciov,      lor de clasă în favoarea socia­               încercarea de a se menţine        pentru cercetarea activităţii an-        Juan Santos Rivera sublinia"«
desăvîrşirea construcţiei bazelor    să depăşească cu 30—33 Ia su­                   aceasta se explică nu în mică        lismului, la slăbirea forţei de           regimul de ocupaţie în Berlinul       tiamericane organizate în Porto       ză în declaraţia sa că din cer­
socialismului şi accelerarea con­    tă nivelul mediu al producţiei                  măsură prin faptul că fosta          rezistenţă a rămăşiţelor claselor         occidental echivalează cu con­        Rico a arătat că unitatea patrio­     cetările acestei comisii se poate
strucţiei socialiste.                pe anii 1954— 1958. In prezent,                 conducere a partidului celor ce      duşmane. Dar evoluţia nu este             tinuarea promovării politicii „de     tică a poporului portorican este      vedea lesne că „conspiraţia“
                                     pe aproape 50 Ia sută din su­                   muncesc din Ungaria, şi, în pri­     rectilinie. In unele perioade,            pe poziţii de forţă“. N. S. Hruş­     mai puternică decît orieînd.          născocită de comisia pentru cer­
    Potrivit acestei sarcini prin­   prafaţa arabilă a ţării, produc­                mul rînd, Matyas Rakosi, au co­      lupta de clasă se poate intensi­          ciov, a spus că cancelarul Ade-                                             cetarea activităţii ăntiamericane
cipale, noi am sporit producţia      ţia agricolă este organizată în                 mis greşeli serioase, care au        fica şi poate lua formele cele            nauer „nu are nici un temei să           Personalităţi de frunte ale di­    s-a dovedit a fi inexistentă şi că
industriei şi agriculturii prin ri­  gospodării mari. In anii care vor               dus la slăbirea rolului condu­       mai ascuţite, mergînd pînă fa             pretindă să se amestece în tre­       feritelor cercuri, partidele politi­  comuniştii în Ioc să fie izolaţi,
dicarea productivităţii muncii şi    urma, se va face în această di­                 cător al Partidului, la slăbirea     ciocnire armată, aşa cum s-a              burile acestui oraş".                 ce şi organizaţiile de masă din
a nivelulpi tehnic, prin reorga­     recţie un nou şi important pas                  dictaturii proletariatului“. N. S.   întîmplat în Ungaria în 1956.                                                   Porto Rico, arată Rivera, împăr­      au dobîndit un prestigiu politic
nizarea structurii economiei na­     înainte.                                        Hruşciov a spus în continuare:                                                    Guvernul sovietic, a subliniat     tăşesc părerea comună că Co­          mai mare.
ţionale, mărirea indicilor econo­                                                    „Meritul istoric al P.M.S.U. şi         In prezent, fiecare ţară socia­        N. S. Hruşciov, este dispus să        misia Congresului S.U.A. pentru
mici şi modificarea relaţiilor de       Pentru rezolvarea cu succes a                a! conducerii sale constă în fap­    listă în parte şi lagărul socia­          încerce toate mijloacele paşnice      cercetarea activităţii antiameri-        Investigaţiile Comisiei Con­
proprietate în agricultură. Pe       sarcinilor de ridicare a produc­                tul că au păşit cu curai pe ca­      list în ansamblu, sînt atît de            cu putinţă pentru a obţine o so­      cane nu are nici un drept de a        gresului S.U.A. pentru cerceta­
această bază, noi vom obţine         ţiei agricole, a subliniat Jenei                lea îndreptării hotărîte a greşe­    puternice, îneît forţele noastre          luţionare rezonabilă a problemei      întreprinde astfel de cercetări. A    rea activităţii antiamericane nu
                                     Fock, trebuie să se ;continue                   lilor comise de fosta conducere      sînt invincibile. încercarea de a         germane.                              luat fiinţă un front unit pentru      au făcut decît să discrediteze şi
ridicarea continuă a nivelului de    dezvoltarea şi întărirea atît din               şi în condiţiile grele, create de    învrăjbi ţările socialiste şi de a                                                                                    mai mult imperialismul ameri­
trai al poporului nostru.            punct de vedere politic, cît şi                 consecinţele rebeliunii contrare­    slăbi relaţiile frăţeşti de prie­            „Noi am semna cu bucurie,                                                can.
                                     din punct de vedere ecoriomic a                 voluţionare, au aplicat în mod       tenie dintre ele, reprezintă una          împreună cu aliaţii noştri, un
   In conformitate cu directivele,   cooperativelor de producţie de­                 perseverent şi consecvent meto­      din formele luptei de clasă folo­         tratat şi cu Germania occiden­         Semnarea protocolului                    Urs rsou p r o c e s
a continuat raportorul, producţia    ja existente. Este necesar să se                dele de conducere leniniste, au      site de adversarul nostru.                tală, dar dacă nu vom realiza         comercial între U.R.S.S.
industrială trebuie să crească în    obţină ridicarea producţiei în                  ştiut să restabilească încrederea                                              acest lucru, vom ti nevoiţi să        şi Fran ţa pe anul 1969                 p olitic în S p an ia
cursul celui de-al doilea plan       cooperativele nou create; să se                 în partid, zdruncinată de fosta         Principiul internaţionalismu­          semnăm un tratat unilateral cu
cincinal cu 65—70 la sută, iar       sporească producţia-marfă.                      conducere si să cucerească spri­     lui proletar, a subliniat N. S.           Republica Democrată Germană“.            MOSCOVA 1 (A gerpres).                MADRID 1 (Agerpres). Du­
producţia agricolă — cu 30—32                                                        jinul maselor populare“.             Hruşciov, este o lege supremă                                                   TASS anunţă: La 1 decembrie           pă cum anunţă coresponden­
la sută. Totodată, creşterea ve­        In continuare, raportorul s-a                                                     a mişcării comuniste internaţio­             N. S. Hruşciov a spus că TJ-       la M oscova s-a semnat un pro­        tul din Madrid al agenţiei
nitului naţional trebuie să fie de   referit la unele probleme ale ri­                  „După Congresul al XX-Iea         nale. Dacă conducerea unei ţări           niunea Sovietică va aplica prin­      tocol cu privire la circulaţia        France Presse, la 30 noiembrie
cei puţin 50 la sută. In decursul    dicării nivelului de traial po­                 al P.C.U.S., a spus în continua­     sau a alteia se va înfumura, a            cipiile coexistenţei paşnice. Nă­     mărfurilor între U.R.S.S. şi          a început la Tribunalul militar
cincinalului, productivitatea mun­   pulaţiei.                                       re N. S. Hruşciov, unele par­        spus el, prin aceasta va face jo­         zuinţa spre pace. nu este cîtuşi      Franţa pe anul 1960.                  din Madrid procesul a 25 de
cii trebuie să sporească cu 37—                                                      tide, printre care şi partidul       cul duşmanilor.                           de puţin un semn al slăbiciunii.                                            militanţi progresişti din Spania
40 la sută.                            .P înă în anul 1965, a spus el,               nostru, au întîmpinat anumite                                                                                           Listele de mărfuri asupra că­      acuzaţi de „activitate subversivă
                                     fondul de consum va creşte cu                   greutăţi, au trecut printr-un fel       Problema cea mai importantă               Dispunem, a spus el, de- ton­      rora s-a căzut de acord prevăd        şi propagandă »legală“ împotri­
   Vorbind despre dezvoltarea di­    40—45 la sută faţă de anul                      de friguri. Totul depinde însă       şi cea mai arzătoare a timpu­             te cele necesare pentru a res­        o creştere substanţială a volu­       va regimului Franco. Procuro­
feritelor ramuri ale industriei,     1958. Ţlnînd seama de creşte­                   de tăria organismului, de capa­      rilor noastre, a spus N. S. Hruş­         pinge, orice lovitură. „Nu Hîn        mului . comerţului sovieto-fran-      rul a cerut condamnarea stu­
raportorul s-a referit în"' primul   rea populaţiei, consumul pe cap                 citatea Iui de a rezista bolii.      ciov, este aceea a slăbirii încor­        slăbiciune, ci în virtutea politicii
rînd la extinderea bazei ener­       de locuitor va creşte întrucîtva                                                     dării internaţionale, a preîntîm-         noastre principiale de coexisten­
getice a industriei. In cursul       mai puţin, 30—35 la sută.                                                            pinării războiului şi a instaură­         ţă paşnică, sîntem dispuşi să
cincinalului, producţia de căr­
                                        In perioada cincinalului, sala­
bune trebuie să crească cu 15—
20 la sută, extracţia de ţiţei —
de două ori, extracţia gazelor
naturale, de aproximativ trei riul real, va creşte cu 26—29 la Partidul Comunist al Uniunii rii unei păci trainice şi durabile distrugem iînediat toate stocu­ cez în 1960 în comparaţie cu dentului în medicină. Jimenes
                                     sută, în special prin mărirea
o r i; în cursul îndeplinirii pla­   salariilor.                                     Sovietice a dat primul un exem­      pe pămînt. Programul sovietic             rile de rachete cu încărcături a-     nivelul prevăzut pentru acest an      Lar la 20 ani închisoare, acu-
nului, cantitatea de energie e-                                                      plu de condamnare curajoasă şi       de dezarmare generală şi tota­            tomice şi cu hidrogen, dacă va        de acordul comercial pe termen        zîndu-1 că face parte din Parti­
lectrică produsă trebuie să spo­        Jeno Fock a vorbit, de aseme­                categorică a tuturor lipsurilor      lă, vizita mea în S.U.A., întîl-          fi adoptat programul de dezar­        lung, precum şi lărgirea nomen­       dul Comunist şi că a pregătit
rească cel puţin cu 72—75 la         nea, despre marile transformări                 generate de cultul personalităţii.   nirile şi convorbirile cu preşe­          mare generală“.                       claturii livrate de cele două părţi.  greva paşnică din 18 iunie 1959.
sută în comparaţie cu anul 1958.     care vor avea Ioc în domeniul                   Si acest lucru a fost just, deşi     dintele Eisenhower, a adăugat

   In domeniul construcţiei de       asigurărilor sociale şi deservirii              unii spuneau că anumite com­         el, au dus Ia o oarecare slăbire                                                                              -¦oîssas-
maşini s-a trasat sarcina dez­       culturale a populaţiei.                         plicaţii în viaţa socială a ţări­    a încordării internaţionale. „A-
voltării prin toate mijloacele a                                                     lor socialiste s-ar datora Con­      ceasta nu este însă decît înce­           împotriva înarmării atomice şi renaşterii
construcţiei de aparate, a pro­         Vorbind despre realismul cla­                gresului al XX-Iea al Partidu­       putul“, a spus N. S. Hruşciov.                     fascismului în R. F. Germană
ducţiei de mijloace de comuni­       nurilor de 5 ani, Jeno Fock a                   lui nostru, că n-ar fi trebuit să
caţie şi de echipament de cu­        subliniat că în ultimii trei ani                se pună problema în mod atît             EI şi-a exprimat speranţa că          Protestul oamenilor de ştiinţă                                                 Krupp îşi aruncă
renţi tari, a construcţiei de ma­    politica economică a fost încu­                 de ascuţit. Acest lucru trebuia      apropiatele întîlniri la nivel înalt                      occidentali
şini pentru industriile chimică      nunată de succes şi că astăzi                   făcut, trebuia să se facă cură­      vor reprezenta un nou pas pe                                                                                                      masca
şi alimentară.                       Ungaria are o economie naţio­                   ţenie şl să se înlăture toate re-    calea luptei pentru coexistenţă              BERLIN 1 (Agerpres). ADN           oamenilor de ştiinţă germani
                                     nală sănătoasă. Noi stăm pe                     zidurile“.                           paşnică, pentru dezarmarea to­            anu nţă: Peste 150 de oameni          pentru apărarea libertăţii cerce­        BRUXELLES' 1 (Agerpres).
   In dezvoltarea industriei în"     propriile noastre picioare, n                                                        tală şi securitatea generală.             de ştiinţă vest-germani şl străini    tărilor“, cheamă pe deputaţii         — Sub titlul „Krupp îşi arun­
ansamblu, ă spus raportorul, are     spus el.                                           N. S. Hruşciov a repetat că                                                 de seamă, au adresat Bundes-          Bundestagului vest-german să          că masca", ziarul belgian „Le
o deosebită însemnătate dezvol­                                                      toate oartidele au trăit în mă­          Respingînd născocirile presei         tagului vest-german un apel în        adopte o hotărîre prin care să        Drapeau Rouge" arată că „re­
tarea industriei chimice, întrucît      In încheierea raportului, Je ­               sură diferită aceste friguri dar,    străine că Uniunea Sovietică ar           care menţionează primejdia pe         se renunţe la înarmarea atomi­        constituirea' complectă a mare­
datorită acesteia, noi putem face    no Fock şi-a exorimat convin­                   după ele, „organismul nostru a       ¦fi renunţat la ideea convocării                                                                                      lui concern Krupp, care a îos+
să progreseze, de fapt, întreaga     gerea că poporul muncitor un­                   devenit mai puternic şi păşim        'în viitorul cel mai apropiat a
noastră economie'naţională.          gar, sub conducerea armatei de                                                       Conferinţei şefilor de guverne,
                                     400.000 de comunişti, va duce
                                                                                     cu mai multă fermitate v" cafea      N. S. Hruşciov a sp u s: „Gu­                                                   că a Bundeswehrului, să se in­
   Jeno Fock a arătat în conti­      la bun sfîrşlt sarcinile ce-i stau              indicată de Marx, Engels, Le-        vernul sovietic este gata pentru          care o prezintă înarmarea ato­        terzică foştilor militanţi ai par­    principalul arsenal al lui Hit
nuare că în cursul planului cin­     în faţă.                                                                                                                       mică şi renaşterea fascismului        tidului nazist să desfăşoare o        ier, este pe cale de realizare“.
                                     -------------- ----- sţsas)'-----------------—                                       Scurte n                                  în R.F.G. Oamenii de ştiinţă,         activitate politică şi să se dispună
                                                                                                                                                                    care iac parte din „Asociaţia         anchetarea imediată a activităţii        Ziarul scrie că la 15 decem­
Viaţa nouă într-o mină veche                                                                                                                                                                              organizaţiilor neofasciste ale        brie anul acesta întreprinderile
                                                                                                                                                                          Sra sprijmuS                                                          miniere ale fostului criminal de
                                                                                                                             MOSCOVA. — La 30 noiembrie au                                                strămutaţilor.                        război vor fi din nou grupate
                                                                                                                          plecat din M oscova în Fran ţa două                                                Autorii apelului cheamă Bun-
    Nu departe de Budapesta, in      netarii, lăcătuşii după schimb                  lingă mină este nouă. Aici to­       delegaţii de specialişti sovietici. Una          d e za rm ă rii                                                      într-o singură societate „Essen
 munţii Pitiş, se. ascunde sub pă­   se urcau la suprafaţă cu pitica"                tul străluceşte de curăţenie.        din , ele se va interesa de producţia'                                          destagul să însărcineze guvernul      Rossenray A. G .“. Această so­
 durile străvechi, singura mină      rele tremurînd de oboseală.                     Mîncarea de la cantină este          de turbine cu gaze şi cu abur la în­       g e n e ra le şo to ta le            R.F.G. să înceapă imediat tra­        cietate va absorbi de asemenea
 de cărbune din regiunea capita­                                                     bogată si variată. Ziua de lu-       treprinderile firmei „Aistom ", cea de                                          tative cu guvernul R.D.G., în         alte trei societăţi. Toate acestea,
 lei ungare. Deşi au trecut mul­        Munca din mină este una din                  cru in acele porţiuni unde ae­       a doua se va interesa de producţia           BERLIN 1 (Agerpres). — In          scopul discutării posibilităţii în­   scrie ziarul, au loc în ciuda fap­
 te decenii de cind s-a deschis      cele mai grele. Ea este grea şi                 rul este încărcat de gaze a fost     de locomotive şi de utilaj pentru căile   cadrul unei şedinţe ţinute la         cheierii unui jSact de neagresiu­     tului că, potrivit sentinţei tri­
 această mină, ea lucrează abia      periculoasă. Guvernul acordă o                  redusă la şase ore.                  ferate.                                   Leipzig. Prezidiul organizaţiei       ne între cele două state şi a prin­   bunalului de la Nürnberg,
 acum cu întreaga sa capacita-       deosebită atenţie securităţii                                                                                                  „Deutscher Jugendring“, din ca­       cipiilor viitorului tratat de pa­     Krupp trebuia să fie deposedat
¦te. Subliniem acest lucru deoa­     muncii în mină şi asigurării                       In casele de cultură de la           BERLIN. — Participanţii la aduna­      re fac parte reprezentanţi ai         ce cu Germania.                       de toate bunurile legate de in­
 rece in trecut datorită metode­     unor condiţii bune de muncă.                    Pilisszentivan şi Pilisveresvar      rea de la Muhlhelm (R .F. G erm ană),     organizaţiilor de tineret din ce­                                           dustria grea.
 lor înapoiate de muncă aici nu      In mina din PUis pentru reînnoi­                — minerii găsesc numeroase           au adoptat în unanim itate o rezoluţie    le două ’părţi ale Germa'niei, a
 se lucra decit 3—4 zile pe săp-     rea susţinerii în galeria principală            cărţi, ascultă muzică şi pot vi­     în care protestează cu hotărîre împo­     adoptat o declaraţie în oare sa­      Baloane trimise din R. F. Germana
 tămînă, iar salariul deosebit de                                                    ziona spectacole de teatru.          triva intenţiei autorităţilor de la Bonn  lută propunerile sovietice în­
 scăzut al minerilor a generat       s-au. cheltuit '150.000 forinţi, iar                                                 de a interzice organizaţia antifascistă   dreptate spre înfăptuirea dezar­      violează din nou spaţiul
 condiţii mizere de trai pentru ei   pentru îmbunătăţirea instalaţiei                   Micul cinem atograf de pe lin­    Uniunea persoanelor persecutate de        mării generale şi totale. Prezi­
 şi familiile tor. Principalul era   galeriei de transport '100.000                  gă casa de cultură, a fost vizi­     nazişti.                                  diul cere guvernului vest-ger­        aerian cehoslovac
 să se extragă cărbunele, dar        forinţi. "Azi în mina de la PUis                tat în acest an de 9.000 de oa­                                                man ca, în conformitate cu
 cum şi prin ce sacrificii din par­  circulă un tren, minerii ne mai                 meni, dar interesul populaţiei         CAIRO. — Muhammed Asad Raghin,          propunerile guvernului R.D.              PRAGA 1 (Agerpres). — La           liste, reprezintă un amestec 'di­
 tea minerilor nu era im portant:    fiind nevoiţi să meargă pe jos                  pentru artă nu poate fi satis­       secretar general al Federaţiei Inter­     Germane, să înceteze înarmarea        30 noiembrie, Ministerul Aface­       rect al R.F.G. în treburile Inter­
                                     pînă la locul de muncă ca                       făcut de acest cinematograf. De      naţionale a Sindicatelor Arabe, a tri­    Germaniei occidentale.                rilor Externe al Republicii Ce­       ne ale acestor ţări.
 profitul se obţinea din cărbu­      înainte. Trenul, care a fost                    cîteva ori pe săptămînă mine­        mis la 30 noiembrie secretarului ge­                                            hoslovace, a protestat energic
 ne. Oamenii munceau din greu,       construit dilat de muncitorii                   rii cu fam iliile lor pleacă cu au­  neral al O.N.U. Dak Hammarskjoeld,           Agenţia ADN anunţă că or­          pe lîngă guvernul Republicii Fe­         Subliniind că guvernul R.F.G.
 unii 15, alţii numai 10 ani, du­    minei, are vagoane închise cu                   tobusele la Budapesta la tea­        o telegram ă în care, în numele mun­      ganizaţia „Deutscher Jugen-           derale Germane împotriva unui         refuză în mod persistent să res­
 pă care, cu sănătatea distrusă,     aer condiţionat şi circulă pe o                 tru sau la operă. Pe casele          citorilor arabi, cheamă pe toţi mem­      dring“ a protestat împotriva
 nu mai puteau coborî in adincu-     cale ferată îngustă.                            vechi şi noi ale minerilor au a-     bri ai O.N.U. să sprijine dreptul po­     procesului organizat •de autori­      nou caz de violare a spaţiului        pecte acordurile Internaţionale
                                                                                                                          porului nigerian la autodeterminare.      tăţile vest-germane la Dort­
 rile pămîntutui.                       Construirea sistemului de ven­               părut zeci de antene de televi­      „Singura cale spre rezolvarea paşnică     mund în care sînt implicaţi un        aerian cehoslovac, prin lansarea      şi încearcă prin toate m ijloace­
    Noua faţă a minei din Pitiş      tilaţie în puţurile Delta şi Is-                                                                                               grup de membri ai fostului co­        de baloane de. pe teritoriul Ger­
                                     tvan a costat 180.000 forinţi.                  ziune, şi în fiecare apartament      a problemei algeriene, se spune în te­    mitet din R.F. Germană pen­                                                 le să continue politica sa agre­
 se conturează din zi in zi mai                                                                                                                                     tru- pregătirea festivalurilor ti­    maniei occidentale.                   sivă, Ministerul Afacerilor Ex­
 clar. Se duce o luptă susţinu­         Dar grija pentru om se ma­                   găseşti un aparat de radio.          legram ă, este încetarea imediată a fo­   neretului şi studenţilor. Intr-o         In nota de protest, se atrage
 tă pentru ridicarea productivi­     nifestă şi în alte exemple. Con­                                                                                               scrisoare trimisă tribunalului de                                           terne al Republicii Cehoslovace
                                     ducătorii minei s-au îngrijit şi                  Ei sînt recunoscători P.M.S.U.     cului şi începerea de tratative cu gu­    la Dortmund, prezidiul organi­        atenţia asupra faptului că lan­
 tăţii muncii. Acest proces nu       de acel mic atelier unde se re­                                                                                                zaţiei cere’ stingerea imediată                                             protestează energic împotriva a-
 este asemănător cu goana după       pară cizmele de cauciuc ale mi­                 care îi conduce pe drumul glo­       vernul provizoriu al Republicii Alge­     a acestui proces.                     sarea babanelor cu manifeste,
 profit care exista pînă la elibe­   nerilor. 'Aici a fost instalat un                                                                                                                                    care cheamă Ia acţiuni duşmă­         cestor acţiuni şi cere ca guver­
 rarea ţării cind minerii, vago­     aspirator de praf. Şi baia de pe                rios 'ai socialism ului' şi îşi ex­  ria".                                                                                                                 nul R.F.G. să ia imediat măsuri
                                                                                                                                                                                                          noase împotriva ţărilor socia­        pentru încetarea lansării b a b a ­
                                                                                     primă recunoştinţa prin noi suc­                                                                                                                           nelor pe teritoriul Cehoslovaciei.

                                                                                     cese în muncă.

         Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9. leleion: 1SS1189 j 75. Taxa plătită In nmnerai conform aprobării Direcţiunii Generale VI.S.R nr, 230.320 din 0 noiembrie 1049, - Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 Mai"  Deva
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13