Page 80 - 1959-12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1555

S»a deschis plenare jJMm&ie. swnL
©. p.al P . ©. 8J. 8 .

MOSCOVA 22 (Agerpres). TASS anunţă: La 22 decern-g|

brie N. S. Hruşciov, prim-secretar a! Comitetului Central al||

Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a deschis în P a la tu lg

Mare al Kremlinului plenara ordinară a C.C. al P.C.U.S.

Plenara va tace bilanţul îndeplinirii planurilor primuluig

an al septenalului în domeniul agriculturii şi va analiza s a r -g

cinile urgente ale dezvoltării continue a agriculturii şi cre ş-g

terii animalelor în ţară. U

Ordinea de zi a plenarei cuprinde rapoartele reprezentau-g Toate forţele în lupta pentru După conferinfa de la Paris
a conducătorilor puterilor
ţîlor unui număr de 7 republici (R .S.F.S.R ., R .S.S. Ucraineană,!§ dezarmarea generală şi totală occidentale

R .S.S. Kazahă, R .S.S. Bielorusă, R .S.S. Uzbekă, R .S.S. Tadjikăjg

şi R .S.S. Azerbaidjeană) în legătură cu problemele dezvoltării j j

continue a agriculturii. g

Pe marginea acestor rapoarte plenara va discuta m ăsurileg

pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XXI - lea a lg Problemele economice ale dezarmării PARIS 22 (Agerpres). Ziarul rătoare de slăbire a încordării.
P.C.U.S. şi ale plenarei din decembrie (1958) a Comitetuluip „l’Humanite“ a publicat artico­ Acordul intervenit între condu­
Central al P.C.U.S. cu privire Ia avîntul agriculturii şi sp o -§

ririi producţiei de cereale, de sfeclă de zahăr, de bumbac şîgf MOSCOVA 22 (Agerpres). —- clarat Igor Glagolev, acest sin­ 50.000 de şcoli 10.000 de spi­ lul lui Yves Moreau consacrat cătorii puterilor occidentale în
TASS anunţă: La 21 decembrie gur fapt ar da posibilitatea să tale. Cu aceşti bani s-ar putea rezultatelor conferinţei conducă­ ceea ce priveşte convocarea con­
de alte produse agricole. . |g comisia economică a comitetu­ se reducă imediat suma impozi­ linanţa proiecte tehnico - ştiinţi­ torilor puterilor occidentale. In ferinţei reprezentanţilor Estului
lui sovietic pentru apărarea pă­ telor încasate în toate ţările cu fice grandioase.
Urmează, de asemenea, să fie examinate problemele d ez-g

voltării creşterii animalelor proprietate obştească şi ale spori-§§

rii producţiei acesteia, problemele întăririi agriculturii cu carJreg cii a ţinut o şedinţă la care a 15 miliarde de dolari şi să se Dezarmarea va reda muncii acest articol autorul remarcă ca şi Vestului are o deosebită Im­
discutat problemele economice sporească totodată cu aceeaşi productive 20 milioane de m ili­ portanţă. Aceasta înseamnă că
ale. mecanizării continue a producţiei agricole, ale întăriri?3 aie dezarmării. sumă alocaţiile guvernelor pen­ tari, iar 80 de milioane de oa­ un fapt pozitiv că conducătorii nimeni dintre ei, nici chiar cei
tru nevoite sociale economice meni ocupaţi în prezent cu pro­ puterilor occidentale au tăcut o care apărau cu încăpăţînare po­
gospodăriei obşteşti a colhozurilor şi ale ridicării bunăstăriiM Dezarmarea este avantajoasă urgente. ducţia de armament se vor în­ ziţiile „războiului rece“,""ca de
din punct de vedere economic deletnici cu o muncă mai folo­ pildă Adenauer, nu au îndrăznit
materiale a colhozurilor. |§ pentru toate ţările, a subliniat Traducerea în viaţă a propu­ sitoare. propunere concretă referitoare fa să se pronunţe în mod făţiş îm­
în cuvîntarea sa Igor Glagoiev, nerilor sovietice cu privire Ia de­ potriva tratativelor.
La plenară au fost invitaţi lucrători fruntaşi din agricul-|| zarmarea generală şi totală, va Numai în ultimul deceniu data ţinerii conferinţei la nivel
secretar ştiinţific al Institutului permite, după cum s-a subliniat cursa înarmărilor a înghiţit fon­ Ei nu au renunţat însă Ia in­
tură, reprezentanţi ai industriei, oameni de ştiinţă. de economie mondială şi reiaţii in cursul discuţiilor, să se facă înalt. ^ tenţia de a pune obstacole în
internaţionale a! Academiei de anual economii de cel puţin 100 duri suficiente pentru a construi calea acestor tratative. Aşa se
L'a prima şedinţă, Dmitri PoHanski. preşedintele Consiliu-g Ştiinţe a U.R.S.S. Dacă cheltu­ miliarde de dolari. Cu aceşti explică, printre altele, înverşu­
ielile militate directe •ar fi re­ bani în fiecare an s-ar putea peste 150 milioane de case con­ narea cu care Adenauer se ri­
lui de Miniştri al R .S.F.S.R ., a prezentat un raport. H duse în prima etaoă a dezarmă­ construi 10 miiioane de case, Yves Moreau arată că a exis­ dică împotriva oricărei regle­
rii numai cu 50 la sută, a de­ fortabile pentru sute de milioa­
„INTILNIRÎ SINCERE“ - o culegere ne de oameni. tat posibilitatea să se ţină mai
de schiţe şi note de drum despre devreme conferinţa la nivel înalt
decît la data propusă şi că „în­
vizitele făcute de N. S. Hruşciov prin
colhozurile şi sovhozurile ţării Nu vrem să participăm la pregătirile în vederea treaga răspundere pentru acea­
stă amînare revine „Bonnului
şi Parisului“.

in slîrşif, remarcă Moreau

M O S C O V A 22 (A gerpres). - TA SS T ad jik is ta n şi K irg b izia,' cu lucrători exterminării în masă a milioane de oameni nimeni nu va îndrăzni să se pro­ mentări a problemei Berlinului
a rţu n jă : E d itu ra de stat pentru iitera- din reg iun ile p ăm în tu rilo r desţe­ nunţe împotriva principiului con­ occidental, în timp ce, de pildă,
' tură agricolă a publicat sub titlu l le n ite d in K a z a h s ta n , S ib e ria , cu vocării conferinţei. însuşi acest englezii declară că sînt dispuşi

„ In t lln ir i s in c e re “ , o culegere, de. schi­ lu c ră to ri din a g r ic u ltu r a R .S .S . M o ld o ­ LONDRA 22 (Agerpres). — bamptonshire. „Existenţa în An­ continuare în scrisoare, consi­ fapt oferă perspective îmbucu­ să ducă tratative cu Hruşciov.
ţe ţ i note de dru m ale corespondentu­ veneşti, din G uban, StavropoJ, de pe Comitetul pentru adoptarea u- glia a acestei baze şi a tuturor derăm de datoria noastră să
protestăm vehement împotriva
lu i sp ecial a l „ P r a v d e l“ ,- V . P o lla k o v . D on. din reg iu n ile V o ro nej, K ursk, R ia- nor măsuri concrete de luptă celorlalte obiective destinate pro­ prezenţei bazelor pentru arme „Să înceteze ajutorul acordat de S.U.A.
cu p riv ire la v iz ite le făcute de N . S. zan, Tuia, Leningrad. Saratov, Kuibî- împotriva războiului nuclear a ducţiei şi transportării de bom­ nuoleare şi împotriva diferitelor dictatorului Franco“
H ruşciov prim -secretar al Com itetului şev, S ta lin g r a d şi d in m u lte a le re ­ adresat primului ministru al be nucleare contravine celor mai legi şi prevederi care sprijină
C entral al P .C .U .S ., preşedintele Consi­ giu ni. Angliei o scrisoare deschisă în elementare principii umanitare

liu lu i de M in iş tri al U .R .S .S ., prin col­ Cu p rile ju l v iz ită rii colhozurilor şi care condamnă politica guver­ şi democratice ale societăţii existenţa acestor baze“. NEW YORK 22 (Agerpres).
nului în domeniul înarmării nu­ noastre... Scrisoarea este semnată de Agenţia Associated Press anun­
hozurile şi sovhozurile ţării. sovhozurilor, N. S. Hruşciov a avut cleare. ţă că la 21 decembrie, ziua so­ că ai luptat împotriva fascismu­
Nu vrem să participăm la pre­ membrii unui comitet special sirii preşedintelui Eisenhower lui“. Alte pancarte protestau îi>
In u ltim ii an i, N ik ita Sergheevîcî convorbiri cu colhoznici, cu m uncitori Comitelui declară, se spune gătirile în vederea exterminării creat după ce 6 din colegii lor !a Madrid, în faţa consulatului legătură cu recentele arestări o-
în scrisoare, că el intenţionea­ în masă a milioane de oameni au fost aruncaţi în închisoare spaniol din New York au avut perate de autorităţile franchiste
H ru şcio v a v iz ita t m u lte re g iu n i din din sovhozuri, cu specialişti din a g ri­ ză să ceară în numele opiniei pentru că au refuzat să-şi ia o- Ioc demonstraţii împotriva lui printre studenţii din Madrid şi
şi nu sîntem de acord cu poli­ bligaţia de a nu participa la pre­ Franco organizate de grupurile Barcelona.
ţară . E I s-a în tîln it cu o am eni a i cu ltu ră, cu co n du căto ri a i o rg a n iz a ţii­ publice să fie înapoiată Angliei gătirea unei demonstraţii de pro­ de refugiaţi politici spanioli.
tica a cărei consecinţă logică test la baza pentru lansarea de Pichetele de demonstranţi au
m u n cii d in O rie n tu l în d e p ă rta t şi din lo r de p a rtid şi sov ie tice locale. baza pentru rachete balistice a- rachete „Thor" de la Northamp­ difuzat cu acest prilej manifeste
este sinuciderea naţională a An­ tonshire. în care se spune printre altele:
UcFaina, cu colhoznici din U zbekistan, C artea este bogat ilu strată. mericane „Thor“ creată pe aero­ gliei.
„Acţiunea noastră are scopul de
-m - dromul Harrington din Nort- De aceea1, se subliniază în

Cercetările oamenilor de ştiin fă sovietici

MOSCOVA în Antarctica Scrisoarea oamenilor de ştiinţă sovietici Demonstranţii purtau pancarte a aminti americanilor că Spa­
pe care era scris „Să înceteze nia nu este o ţară liberă şi că
22 (A gerpres). prin locuri unde nu a călcat în­
adresată colegilor lor de peste hotare ajutorul acordat de S.U.A. dic­ generalul Franco a fost aliatul
TASS an u n ţă: După cum se a- că niciodată picior de om. tatorului“ şi „Ike, amrnteşte-ţi lui Hitler şi Mussolini“.

nuntă de la observatorul Mirnii Cercetătorii au efectuat obser­

din Antarctica, expediţia de cerce­ vaţii meteorologice, magnetice, MOSC,OVA 22 (A gerpres) . — sfirită în faţa omenirii să-şi con­ şi sute de milioane de vieţi o- -m -
tări ştiinţifice care înaintează gravimetrice şi glaciologice. Au TASS anunţă: La Institutul de sacre toate forţele luptei pen­ merieşti, distrugerea oraşelor şi

de-a lungul coastei Oceanului In­ fost executate lucrări de pros­ econom ie mondială şi relaţii in­ tru dezarmare generală şi tota­ valorilor culturale. Oamenii de Presa engleză comentează cuineolacere
dian îndreptindu-se spre Potul pecţiuni seismice pentru determi­ ternaţionale din Moscova a avut ştiinţă şi toţi oamenii, de bună siinafia actuală a învăfămmiidui
narea grosimii glieţii continenta­ loc o întrunire la care s-au în- lă. credinţă trebuie să înlăture prin
Sud geografic, s-a aflat la 21 de­ Nu poţi privi cu indiferenţă

cembrie la 2.200 km. de coasta le in această regiune. tîlnit economişti, filozofi şi isto­ cum o uriaşă parte a bogăţiilor eforturi comune din calea o- ştiinţific britanic
Pravdei. rici. sovietici care au adresat co­ create de omenire, de geniul o a ­ menirii primejdia îngrozitoare
Participanţii la expediţie in­ legilor lor de peste hotare o scri­
Exploratorii, sovietici au par­ tenţionează să ajungă în im e­ soare. In scrisoare se arată că menilor de ştiinţă, de eforturile a contaminării radioactive. LONDRA 22 (Agerpres). —* „Comparaţiile cu situaţia din
curs în 13 zile distanţa de 800 milioanelor de oameni ai mun­ Autorii scrisorii cer oam eni­ Ziarele britanice se ocupă în alte ţări — conchide „Financial
km. de la staţia intracontinenta- diata apropiere a Polului Sud. toţi oamenii de ştiinţă au datoria cii se cheltuieşte pentru construc­ ultima vreme de situaţia învăţă- Times“ — sînt aproape prea de­
lă sovietică Vostok. Mai puţin de -1SK- ţia de mijloace de exterminare lor de ştiinţă să facă tot ce le mîntului în Anglia subliniind că, primante pentru a 'ti făcute“.
500 km. li mai despart de P o­ stă In putinţă pentru a înlătura aşa cum reiese din datele unor Lipsa unei pregătiri ştiinţifice
lul Sud geografic. Palmir© Togliatti despre sarcinile P.C.I. şi distrugere în masă, scriu neîncrederea, pentru a întări în­ rapoarte oficiate, Marea Britanie corespunzătoare face ca în dife­
participanţii la şedinţă — mem­ ţelegerea reciprocă şi încrederea se găseşte în situaţia unei „ţări rite domenii ale vieţii industria­
Incepind de la staţia Vostok, în lumina descinderii care s-a confuraf bri ai secţiei de ştiinţe sociale în posibilitatea coexistentei paş­ înapoiate“ în ce priveşte pregă­ le — cum ar fi industria con­
situată în regiunea Polului g eo­ a Uniunii Sovietice de prietenie nice a statelor cu orînduiri so­ tirea ştiinţifică. strucţiilor electrice, industria
magnetic S_u__d_, __expediţia trec-e-- în re la fiile internaţionale şi relaţii culturale cu ţările străi­ ciale diferite, pentru a obţine autovehiculelor, precum şi în a-
discutarea serioasă şi multilate­ „Financial Timeâ“ comentea­ numite domenii de cercetări, ca
Sesiunea C onsiliului ROMA 22 (Agerpres)'. — Pal- timp el a avertizat pe comu­ ne. rală şi adoptarea de către par­ ză astfel cu neplăcere situaţia matematica şi fizica — să se în­
miro Togliatti, secretar genera! nişti împotriva oricăror compro­ Nu se mai poate tolera ca o lamentele şi guvernele ţărilor actuală a învăţămîntului ştiin­ registreze lipsuri serioase.
N. A . T. O . al G.G. al Partidului Comunist misuri în domeniu! ideologic. lor a propunerilor sovietice cu ţific în şcolile engleze, arătînd
PARIS 22 (Agerpres). După Italian, luînd cuvîntul în oraşul Uneori, a spus Togliatti, se a- întâmplare absurdă să poată du­ privire la dezarmarea generală că în comparaţie cu alte ţări, Ziarul „Daily Herald“, care
Fermo, a vorbit în mod amă­ firmă că destinderea, coexisten­ ce la război, se spune în scri­ si totală. şi mai ales cu Uniunea Sovieti­ consacră de asemenea un arti­
nunţit despre sarcinile partidu­ ţa paşnică ar trebui să însemne soare. Nu se poate tolera nimi­
cirea absurdă si barbară a zeci

cum relatează agenţia France lui în lumina destinderii care o fuzionare, o adaptare recipro­ O c a rte în care se demască că, „situaţia Marii Britanii con­ col acestei probleme, subliniază
Presse, în cursul zilei de 22 de­ s-a conturat în relaţiile interna­ că a diferitelor ideologii. Acea­ tinuă să fie defavorabilă“. Din declaraţiile unui specialist ato­

cembrie a fost reluată la Paris ţionale, sta esle o mare greşeală. Coexis­ militarismul american punct de vedere al proporţiei mist american care a vizitat re­
populaţiei care urmează cursu­ cent Uniunea Sovietică, „Ruşii,
sesiunea Consiliului N. A. Î.O . Referindu-se la premisele a- tenţa paşnică înseamnă doar că

In cursul singurei şedinţe care pariţiei unor fenomene noi în între diferitele regimuri şi ţări NEW YORK 22 (Agerpres). tarea legăturilor strînse dintre rile universitare. Marca Britanie a spus soeciatistul american, se
începe întrecerea dar nu în do­ Iu editura Pageant Press a a- mărite corporaţii care fabrică a- este cu adevărat o ţară înapo­ află în frunte — scrie „Daily
a avut Ioc, miniştrii de Externe situaţia internaţională, Togliatti meniu! luptei armate, ci în do­ părut „Politica Pentagonului“ vioane şi ofiţerii din aviaţia iată... Statisticile dovedesc ne­ Herald“. Ei dau mai mulţi oa­
meniu! realizărilor sociale, st'iu- de Williarp Hcblett. Heblett a S.U.A., în care şe arată „cum meni de silinţă şi ingineri decît
ai c.elor 4 puteri occidentale — a subliniat că orînduirea socia­ fifice, economice şi culturale. fost ofiţer în statul major al glijarea pregătirii ştiinţifice americanii şi fireşte incompara­
generatului Mac Arthur şi preşe­ aceste legături „profitabile“ au timp de multe zeci de ani, căci bil mai mulţi decît britanicii“,
S.U.A., Anglia, Franţa şi Ger­ listă şi-a demonstrat superiorita­ Togliatti a criticat cu aspri­ dinte al asociaţiei naţionale a cifra studenţilor cu specialităţi adaugă ziarul.
me activitatea blocului Atlantic, ofiţerilor de rezervă. Cartea sa dus la comenzi în valoare de pur tehnologice arată o situaţie
mania occidentală — au adus tea incontestabilă în toate do­ care este în flagrantă contradic­ este un studiu documentat ba­ proastă. necesar în prezent pentru obţinerea
ţie cu destinderea care s-a con­ zat pe diferite memorii şi co­ miliarde date acestor societăţi. leg ătu rilo r telefonice.
la cunoştinţa celorlalţi membri meniile asupra vechii orindriri turat în relaţiile internaţionale. municări oficiale, precum şi pe
El a calificat drept absurdă po­ convorbiri avute cu numeroşi B R U X E L L E S . — După cum rela­
ai N.A.T.O. discuţiile care au capitaliste. El a subliniat de a- ziţia ministrului Afacerilor Ex­ ofiţeri superiori. „Politica Pen­ tează presa b elg iană, în ţară creşte n u ­
terne al Italiei, Pella, care a tagonului“ este o denunţare a m ărul şom erilor. P o trivit datelor o ficia­
avut loc în legătură cu proble­ semenea inconsistenţa politicii declarat că Italia este dispusă militarismului american. Heblett le, în B e lg ia se n u m ă ră în p re z e n t a -
ma convocării conferinţei Est- „războiului rece“. să-şi asume angajamente noi, acuză făţiş Pentagonul ca a ela­ p ro xim a tiv 178.000 de şom eri.
¦?i mai grele în domeniul chel­ borat un plin pentru organiza­
Vest. "* Togliatti a arătat că organi­ tuielilor militare. B R U X E L L E S . — R eferindu-se ia ra ­

După adoptarea unui comuni­ zaţiile de partid trebuie să-şi N oi, considerăm, a spus To- S C U R T E ŞTIR!

cat, sesiunea Consiliului N.A.T.O. i dea seama că condiţiile obiecti­ M O S C O V A . — L a 21 decem brie la B U D A P E S T A . — L a 20 decem brie
m uncitorii C om binatului M e ta lu rg ic de
şi-a încheiat lucrările. ve s-au schim bat In acelaşi M inisterul C om erţului E xterio r al la S ztalinvaro s şi-au înd ep lin it p la­
nul anu al. L a acest succes deosebit
•sa- U .R .S .S . au început tratativele în tre au contribuit în mod special m em brii
celor 190 de b rig ă z i care se a flă în
Noi succese ale insurgenţilor din Paraguay experţii sovietici şi chinezi cu p rivire

Cuprins de panica, dictatorul la schim bul de m ă rfu ri pe anul 1960

intre U n iu n ea Sovietică şi Republica

Stroessner a dezlănţuit o teroare giiatti. că destinderea este cea rea armatei americane după Populară C hineză. întrecere pentru obţinerea titlu lu i de portul publicat de M in is te ru l C om erţu­
mai bună premisă pentru dez­ „modelul prusian“. Ca urmare B A G D A D . — L a 21 decem brie a pă­ brigadă de m uncă socialistă. lui al S .U .A ., zia ru l „L a Libre B el-

sălbatică voltarea acţiunilor noastre poli­ a acestei organizări a fost creat răsit B agd adu l, plecînd spre patrie, gique" s u b lin ia ză că în cursul p rim u ­
tice. pentru o nouă .înaintare a largul sistem al bazelor milita­ u ltim u l grup de m edici sovietici care
BUENOS A1RES 22 (Ager- în regiunea graniţei cu Brazilia clasei muncitoare ¦şi a aliaţilor re americane din străinătate. De s-au a lia t în Republica Ira k pentru a P H E N IA N . — D upă cum transm ite lui semestru ai anului curent investi­
pies). Corespondenţii de presă Ia Hernaoadarias, Gargazu şi acorda ajutor M in isterulu i O cro tirii să­ agenţia centrală telegrafică coreeană,
ia 21 d ec e m b rie K im I r Sen, p reşed in ­ ţiile de capital am erican în ţă rile

„pieţei com une“ au atins cifra de

instalaţi în oraşul de frontieră Itaguiri. In urma unor atacuri eî. un 'deosebit interes este prezen­ n ătăţii din Ira k în com baterea îm b ol­ tele C abinetului de M in iş tri al R .P .D . 122.000.000 d olari faţă de 42.000.000
Posadaş, la graniţa dintre Ar­ împotriva unităţilor poliţieneşti, n ăv irilo r de variolă. Coreene, a p rim it pe reprezen tan ţii p ri­ dolari în peiroada corespunzătoare a
gentina şi Paraguay relatează partizanii au capturat numeroşi m ului g ru p de coreeeni re ven iţi din anului 1958.
S O F IA . — R ecen t a fo~st d a t în ex­
Japonia în patrie. P rim ire a s-a desfă­
despre noi succese ale unităţi­ prizonieri 'şi mari cantităţi de Luptele din A lgeria ploatare b ara ju l „F iseka“ — unul din­ şurat într-o atm osferă cordială. Repre­ H A N O I. — D upă cum transm ite a-
lor de partizani care luptă îm­ arme şi muniţii. tre cele m a i m a ri obiective de h id ro ­ genţia vietnam eză de in fo rm aţii, in
ze n ta n ţii re p a tria ţilo r au d ec la ra t că
potriva guvernului dictatoriali al Agenţia Prensa Latina anun­ CAIRO 22 (Agerpres). In co­ nate împotriva trupelor algerie­ a m e lio ra ţii. Z id u l b a r a ju lu i, în a it de 19 sînt foarte im presionaţi de m arile rea­ A dunarea N aţio n ală a Vietnam ului de
lui Stroessner. Associated Press, ţă că dictatorul Stroessner, cu­ municatul Comandamentului su­ ne, au lost înfrînte de fiecare m. şi lung de 400 m „ stăvileşte apele liz ă ri o bţinute în p atrie pe calea con­ sud se e x a m in e a z ă p ro ie c tu l de b u g et
citind informaţii ale posturilor prins de panică în faţa victorii­ rîului Pakusa. Lacui de acum ulare are pe anul 1960. D in sum a totală a chel­
prem al armatei de eliberare na­ dată. Unităţile armatei de elibe­ o capacitate de 8 m ilio a n e m etri cubi.
de radio ilegale menţionează că lor mişcării de partizani .care s tru irii socialism ului şi că sînt g ata tu ie lilo r bugetare de 14.778 m iiio ane

„grupuri compacte de insurgenţi este sprijinită de populaţie, a ţională a Algeriei, dat publici­ rare naţională a Algeriei conti­ Cu a ju to ru l a 54 de c a n a le apa aces­ să con tribu ie din toate p u te rile lor la p ia ş tri peste 9.293 m ilio a n e , sau a p ro a ­

hărţuiesc. fără întrerupere forţe­ instituit in ţară o teroare de tăţii la Cairo, se subliniază că nuă cu succes ofensiva pe în­ tuia va irig a 90.000 decari. înfăptuirea acestui ţel m ăreţ. pe 63 Ia sută din toate alocările, sînt
le armate guvernamentale şl or­ treaga linie a frontului. V A R Ş O V IA . — In viito ru l apropiat repartizate nevoilor M inisterelor de
ganizează acţiuni de sabotaj pa- tip fascist. Zilele acestea la A- încercările necontenite aie tru­ B E R L IN . — D upă cum transm ite R ă z b o i, A fa c e r ilo r In te rn e şi a lto r m i­
ralizînd comunicaţiile“. Fron­ ssuncion au fost ridicaţi de pe pelor coloniale franceze de a De la începutul ofensivei, se agenţia A D N , în cursul lunii noiem ­ V arşovia va avea o nouă centrală te­ nistere legate de producţia de război.
tul se apropie treptat de capitala stradă 600 de cetăţeni acuzaţi stăvili larga ofensivă a arma­ subliniază în comunicat, au fost brie 4.617 cetăţeni din G erm ania oc­ lefonică m odernă, destinată leg ătu rilo r
ţări'i. Lupte mai importante s-au ca fiind membri ai partidelor de omoriţi 800 de soldaţi şi ofiţeri ciden tală au trecut în R epublica D em o­ cu străinătatea. D a to rită unui com plex B E R L IN . — In Republica D em o crată
dus zilele acestea în localitatea francezi şi au fost distruse 70 crată G erm ană. M ajo rita te a acestora de m ecanism e le g ă tu rile cu oraşele G erm ană funcţionează în prezenf 5.600
General Artigas l a . 75 km. şi opoziţie, iar in oraşele Elsa şi tei algeriene, care a început la de maşini blindate ale inamicu­ este fo rm a tă din tin e ri care au refu ­ principale ale Europei vor fi obţinute m ag azine cu aufodeservire. Cu un an
Sau Exhiliano la 175 km. de lui. z a t să se sup u n ă o rd in e lo r de în c o r­ fulger, reducindu-se cu m ult tim pul în ain te num ărul acestora a fost doar
'Assuncion. Continuă ciocnirile Betereto au fost arestaţi 300 de 26 noiembrie, eşuează. porare în arm ala N .A .T.O . de 400.

liberali şi febrerişii. Dintre aceş­ Trupele franceze, care au în-

tia 22 au şi fost împuşcaţi. J treprins contraofensive înverşu­

Redaeţla şl administraţia ziarului: str. 6 Martie "nr. 9. Telefon: 1SS; 1891 75. laxa plătită in numerar con form aprobării Direcţiunii Generale P . T J . R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva