Page 81 - 1959-12
P. 81
! Hur.eci.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAI
m zm .
^ W siihsB Ím sB aM saisiiiÁ
9 Să punem de pe acum
bazele unei recolte bogate
de porumb. -i
0 Economii, dar nu pe mă A - ***
sura posibilităţilor.
Joi 24 decembrie 1959
(pag. 3-a)
6 Plenara C.C. al P.C.U.5.
(pag. 4-a)
De la
subredac|ii!e
n o a stre
Constantin Mo- Aproape de 2 milioane Carol Szabo. Organizîndu-şi bl- j voluntare
ne munca, ei au extras din a-
gonea este prim- Ipi p r o n n m îi
topitor la cuptorul batajul cameră în care Iucrea-
Prin folosirea rezervelor in-
3 al oţelăriei terne, sporirea vitezei de avan- ză) cantitatea de 287 tone căr- Lucrări în contul anului
Martin nr. 1 din sare în abataje, precum şi prin bune mai mult decît aveau pla
Combinatul siderur extinderea metodelor de muncă niîicat, obţinînd în acelaşi timp viitor
gic Hunedoara. De de înaltă productivitate în toa-
la începutul anului un randament de 5,4 tone pe Colectivul de muncă de la gru
te sectoarele, minerii şi tehni-
piuă acum, echi denii de Ia mina Petri Ia au reu post. pul de şantiere T.R.C.L.H. din
pa pe care o con şit ca în 11 luni din acest an,
duce a elaborat pes să obţină economii suplimentare [)e rerjiarcat este faptul că (a Atba-Iulia, a realizat zilele tre Tînărul comunist Aurel 'NUclean, este strungar la Ateliere
te 1.900 tone oţel la preţul de cost, în valoare de cute sarcinile de plan pe anul le centrale Gurabarza. In afară de faptul că lucrează fără rebut,
mai mult decit pre aproape 2.000.000 lei. Acest re abatajele sectorului III se obţin 1959. Incepind încă din prima el işi depăşeşte norma zilnică cu 20—30 la sută.
vedea planul. zultat situează colectivul minei cefe mai mari viteze de avan decadă a lunii decembrie, acest
Petri la pe primul loc în întrece sare de la mina Petrila. In luna colectiv lucrează în cordul anu In clişeu : Si rungarul .Mici ean în timpul lucrului.
rea cu celelalte exploatări mi trecută, de exemplu, viteza me lui viitor.
niere din Valea Jiului în pri die de avansare în abatajele a- Şedeai© C o m isie i de p o litic ă e x te rn ă
vinţa realizării de economii pes cestui sector a atins li 1,5 me Conducerea grupului de şan
tri liniari, ceea ce constituie o tiere a cerut suplimentarea pla a M a r i i A d u n ă r i W <afS@ irîafle
remarcabilă realizare a mineri nului cu circa 100.00 lei, pentru
!p in ziua de 23 decembrie Comisia de politica externă a
lor de aici. terminarea şi darea în folosinţă 1 Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne s-a întrunit pentru
l a dezbate Apelul“ Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice cu pri-
te plan. Roadele unei preţioase înainte de termenul fixai a lu H vire ia dezarmarea generală şl totală adresat parlamentelor
iniţiative crărilor de locuinţe ¦destinate !1 tuturor ţărilor lumii.
O contribuţie însemnată Ia muncitorilor din staţia C.F.R. 1 La lucrări a luat parte, tov. Aurel Mălnăşan, adjpnct al mi-
1 nistrului Afacerilor Externe.
realizarea celor aproape 2 mili Iniţiativa privind preluarea Coşlariu, a lucrărilor de la fa §f Membrii Comisiei de politică externă şi-au exprimat ade-
Iz iu n e a lor faţă de Apelul Sovietului Suprem al U .R.S.S. şi au
Cu planul anual îndeplinit oane iei economii au adus-o sec unor brigăzi cu rezultate mai brica de încălţăminte „Ardelea 1 elaborat un proiect de răspuns care urmează să fie supus dez
toarele I! şi III, precum şi mun slabe în producţie de către şe na" şi a altor construcţii. b a t e r i l o r Marii Adunări Naţionale în sesiunea din 26 decembrie.
citorii sectorului de rambleu. fii brigăzilor fruntaşe, a fost
Ieri, 23 decem brie 1959, un Aşa, de exemplu, numai în lu In 15 zile — 2.278 tone extinsă în toate sectoarele mi însemnate depăşiri
alt colectiv din cadrul Combina na decem brie a.c., indicele de ui
cărbune în plus nei Petrila. Printre cei care au \
tului siderurgic-EIunedoara a tilizare a crescut ¦cu 15 la sută - de plan
îmbrăţişat această preţioasă ini
raportat îndeplinirea sarcinilor faţă. de plan. In anul acesta, Colectivul sectorului III al ţiativă se numără şi şeiul de Mai multe secţii din între
de plan pe anul curent. Este vor colectivul secţiei a produs cu 18 minei Petrila continuă să înre
ba de colectivul secţiei furnale la sută mai multă fontă decit gistreze succese tot mai însem brigadă Vasile Sidorov. prinderea de industrie locală
1—4. in 1958. Ultimele tone de fontă nate în cinstea zilei de 30 De
din planul pe 1959 au fost ela cembrie. In ultimele 15 zile din Preluînd (a începutul acestei „Horia" ¦— Alba lulia, au în
La acest succes s-a ajuns da borate de echipele conduse de această hmă, minerii de aici au
torită sporirii indicelui de uti prim-topitorii Calda Avram, extras peste prevederile planu luni o brigadă rămasă în urmă, deplinit şi depăşit planul de
lizare a agregatelor, întrecerii Ioan Mihăilă şi Vasile Dobre. lui 2.278 tone de cărbune ener el a reuşit împreună cu noii săi producţie pe primele 1 1 luni ale
socialiste desfăşurată între echi getic. Şi de această dată toate tovarăşi de muncă, să obţină anului curent. De pildă, secţia
pele de jurnalişti, muncii politi Cu prilejul îndeplinirii planului brigăzile din sector şi-au înde succese din ce în ce mai fru de împletii sirmă a realizat o
ce de masă. moase. Bunăoară, numai în pri depăşire a planului cu 42 la su
pe 1959 jurnaliştii au fost feli ma jumătate a lunii decembrie, tă, tipografia cu 7 la sulă, tur
noua brigadă condusă de co cursuri populare lor din raionul Orăştie. Refera
citaţi de tovarăşii Aron Colce- plinit şi depăşit sarcinile de tul a scos în evidenţă rolul im
munistul Vasile Sidorov, lucrînd nătoria cu 28 la sută eic. de limba rusă portant al dirigintelui pentru
A m enajează o hala riu, prim-secretar al Comitetu plan. într-un abataj figuri de la stra Fruntaşi la obţinerea acestor educarea comunistă a elevilor,
In frunte se situează brigada tul 14 din sectorul II, a reuşit In anul acesta, Consiliul ra metodele pe care diriginţii tre
Pentru mărirea capacităţii de lui orăşenesc de partid Hune minerului Grigo-re Atarcu, care să extragă aproape 100 tone de rezultate sînt Dumitru Ciumbru- ional A.R.L.U.S. din Petroşani buie să le folosească ,pentru for
reparaţii a uzinei, conducerea doara şi Nicolae Căiană, direc a trimis la suprafaţă mai mult cărbune peste sarcinile de plan. deanu de la tipografie, Ioan marea multilaterală a elevilor
U.R.U.M. Petroşani a luat ini tor general al C.S. Hunedoara. de 300 tone cărbune în plus Groza de la turnătorie şi alţii. a organizat şapte cursuri popu etc.
ţiativa amenajării unei hale noi, faţă de plan. Randamentul rea Angajamentele sînt lare de limba r u s ă : patru la
care va fi dotată cu strunguri, ? M Ă R IA B O LD U R A Petroşani, două la Vulcan şi P reg ătesc un program
maşini de găurit, polizoare sta Şi colectivul laminorului btu- lizat depăşeşte 6 fone de cărbu unul la Petrila. La cursurile artistic
bile, un pod rulant şi altele. ming 1.000 a raportat recent în ne pe iiecare post prestat. Re traduse în fapte P E T R U TOAYA populare d e1limba rusă, parti
deplinirea sarcinilor de plan pe zultate frumoase au obţinut şi cipă peste 150 de muncitori şi Artiştii amatori care ăctivea-
Colectivul de muncă al sec anul curent. minerii din brigada condusă de In abatajul brigăzii Iui Pe Tînărul inovator intelectuali din raion. ză în cadrul căminului cultural
ţiei reparaţii mecanice a bptă- tru Gri şan, ca de altfel în toate din comuna Pianu de Sus pre
abatajele minei Petrila, munca Numele tov. Remus Mogoşan Pentru a învăţa ort mai bine, gătesc un frumos program ar
rît să amenajeze noua hală prin nu conteneşte. De Ia şeful de este bine cunoscut în rîndurile cursanţilor le-au fost puse la tistic. Echipa de dansuri, din
brigadă şi pînă Ia vagonetar, muncitorilor de la I.F.E.T. O- dispoziţie manuale şi materiale care fac parte tinerii Pavel R a
muncă voluntară. Pînă în pre toţi se întrec pentru a traduce răştie, atit prin conştiinciozita didactice. du, Simion Lănorăjan, Ioana'
în lapte angajamentele luate în tea cu care lucrează cit şi pen Voişan, Ioana Şuteu, Elena Lăn-
zent, au fost deja prestate mai cinstea zilei de 30 Decembrie. tru contribuţia ce o aduce la Cu multă pasiune munceşte
Şi rezultatele muncii lor sînt realizarea de economii. tov. Tamara Rădulescu care con alţii, repetă dansurile
bine de 500 ore de muncă rodnice. In luna trecută, ca şi duce cele patru cursuri din Pe " ? ? î aÎ.?anf ¦ - * « ' * » « • 0
Împreună cu tovarăşii Ioan troşani. sir a Ş1 a ee-
voluntară. în prima jumătate a acestei luni, Pavel şi Ioan Bozdog, Remus
Mogoşan a realizat inovaţia fo'prezent, Consiliul raional Tot la cămin, echipele de tea
R. B. brigada lui Crişan şî-a depăşit „Funicutar pendular monocablu, A.R.L.U.S. pregăteşte deschide- tru pregătesc piesele „Tîrgul
cu macaz de evitare în plan ori rea a încă trei cursuri de limba inimilor“ şi „Încercarea“.
corespondent randamentul planificat cu 450 zontal“, inovaţie ce asigură o rusă în centrele muncitoreşti
productivitale ridicată şi aduce Aninoasa şi Lonea. L IA IO S1F
O nouă promofie kg. cărbune pe post, faţă de 300 totodată întreprinderii economii
anuale de 55.453 lei. R. BALŞAN corespondentă
In cursul acestui an, pe lingă kg. cit prevedea angajamentul
întreprinderea minieră din Ghe- E L E N A IO A N corespondent
lar a funcţionat o şcoală de ca luat. Brigada de tineri mineri
lificare, pe care au absolvit-o Consfătuire cu diriginţii
91 ajutori de mineri şi 27 de condusă de Enache Chiriţă a
mineri. Cele mai bune rezultate, Secţia de învăţămînt şi cul
atît în pregătirea teoretică cîi dat cu 120 tone de cărbune mai
şi în cea practică, au fost ob
mult decît prevedea angajamen
tul.
ţinute de Gheza Gruber, Gheor- Tineri frunfaşi în munca pairi of ica tură a sfatului popular raional
ghe Bidiga, .Gheorghe Jurca, Zilele trecute, un grup de 10 nel Străiţar, David Muntean, Orăştie a organizat zilele tre Păcăleli
Constantin Timofte şi alţii. tineri, membri ai cooperativei Petru Bugaru, Gh. Mărunţel,
meşteşugăreşti „Retezatul“ din Costică Sălăşan şi alţii. cute o consfătuire cu diriginţii ’ Ce mai păcăleală zdravănă
La sfîrşitul cursului, absol
Haţeg, au primit, în urina pres N IG U S B U C H E A de la toate şcolile din raion,
venţii s-au angajat că vor munci tării a peste 100 ore de muncă Cu acest prilej, tov. Vasile
cu toate forţele pentru ca pla patriotică, insigna de fruntaş ne-au. tras operatorul şi şoferul
nul pe anul 1960 să fie nu nu al muncii patriotice. Printre alte Radu, şeful secţiei de învăţă -
mai realizat, dar chiar şi de munci la care au participat, se mint şi cultură, a prezentat un
păşit. poate aminti faptul că tinerii au referat despre munca diriginţi-
ajutat pe colectiviştii din Ha
PAlULA PO PA ţeg la construirea grajdului, au care au venit in Chiiid cu ca
contribuit la strângerea recoltei
corespondentă gospodăriei agricole de stat din ravana cinematografică (nr. ma
Sîntămăria Orlea etc.
şinii : 50.347 Du.), Barem dacă
Printre cei distinşi cu această
insignă se număra şi tinerii Io- era de I aprilie, treacă meargă.
T în ăra A nisia N i- Dar de 16 decembrie a.c. nu ne
Fruntaşa cea nouă coarâ de la fab ri aşteptam.
ca de ciorapi „Sebe
şul“ din Sebeş, de- După ¦ce operatorul ¦şi şofe
Ioana Groza a păşit pentru pri tembrie, tinăra fală a lucrat mai rul au vizilat cazonele de fiert
ma dală pe poarta ¦fabricii „Sebe bine, iar incepind din luna octom p ă ş in d u -ş i z iln ic ţuică din Chiiid şi s-au cherchc- >
şul" din Sebeş, la data de 1 august brie, . îşi depăşeşte norma zilnică n o rm a cu 10— 15 la sută, se nu • iii, seara, au : încasat cita doi'
a.c. împreună. cu alte absolvente ale cu 15-20 la sută. Despre progresul m ără printre fruntaşele fabricii, lei de fiecare spectator şi, cu
şcolii profesionale textile din Sibiu. inrigistral, ne vorbeşte fără putinţă la t-o în clişeu, la locul de muncă. chin, cu vai, a început rularea
Repartizată in secţia circulare, de tăgadă cişhgul fetei in cele 3 filmului. Dar, n-a durat 3 mi
Ioana a primit ca orice muncitoa luni. Dacă in august Ioana a ciş- nute şi prezentarea filmuluj. s-a
re nouă, îndrumările şefului de sec tigai cu puţin peste 450 lei, în lu- întrerupt din motive, tehnice, şi...
ţie şi ale munci . na septembrie sa- Uiemişti la muncă patriotică alcoolice.
toarelor califica- _________ ______ '.lariul ei s-a. ridi După trei ore, spectatorii,
ie. A primit ace- • cat la 633, iar in Zilele treoute, un număr de 16 C.F.R. în podurile magaziilor, pierzindu-şi răbdarea, au plecat
ieaşi îndrumări luna octombrie a utemişti din cadrul organizaţiei peste 100 buc. ţevi de .supraîncăl-
D l îl CQTîlC tll l de bază U.T.M. de secţie nr. 1, zitor. In felul acesta ţevile sînt acasă.
de la uzina electrică din Vulcan, ferite de intemperii. S-au eviden-
pe care le primeş depăşit suma de ati efectuat o muncă patriotică ţiai tovarăşii Sigismund Martori, Cineva' . a îndrăznit să zică:
800 lei. în vederea pregătirilor de iarnă. Mircea Rusu, Povu Sicoi şi
corespondentuluite orice absolven Ei au transportat de pe rampa alţii. — Daţi-ne banii înapoi!
tă de şcoală pro-, întrebată cum a — Nu dăm... hic... nimic, a
fesionalâ cind i devenit frunta răspuns operatorul. Aşteptaţi •
se dă in primire maşina de lucru. Ni şă iii producţie intr-un timp aşa să... hic... reparăm defectul.
meni n-a bănuit însă că această tihără scurt, ea a răspuns că datorită spri Prin cursuri de minim tehnic . — Cit să mai aşteptăm71 Am
care împlineşte 17 ani abia la începu jinului dat de muncitoarele mai'' venit să vedem filmul nu să...
tul anului viitor, se va ridica atit de vechi, atenţiei şi 'perseverenţei sale.' Gu oîteva luni în urmă con- rizaţiile de fochişti la cjazamele — Dacă vă... hic... grăbiţi ¦
repede in rihdul fruntaşelor in pro Despre ţelurile de viiiorf Ioana a ducerea tehnică a uzinei elec- de 13 şi de 40 de atmosfere, păstraţi... hic... biletele şi veniţi...
ducţie şi va lăsa în urmă munci dat un răspuns modest şi cuprin ¦ferice din Vulcan >a .iniţiat înfiin- fuc.... mline seară.
toare ' cu vechime in această me zător. Vrea să devină muncitoare tarea unor cursuri de minim teh- Printre cei care au obţinut . Ne-am dus şi a doua seară
serie. bună,1să dea produse de calitate nic la specialitatea' cazane cu cele mai bune calificative se nu- dar, „hic"... a doua păcăleală:
abur, la care au participat peste
Este adevărat că in cursul lunii bună, să citească multe cărţi de 40 de muncitori. mără Alexandru Simion, Cons- Anul Nou. Vitrinele cu jucării au devenit atrae caravana n-a mai venit.
august, Ioana a trebuit să se fa literatură şi să devină o bună gos I,n urma examenului ţinut de tantin Bătură, Alexandru Bicle- fia copiilor. Şi magazinele, acum în „luna cadourilor“, oferă Noi cei păcăliţi,. am avea o
curînd în faţa unei comisii, a-
miliarizeze cu maşina, să-şi cişti- podină. ceştora le-au fost înminate auto- . . .... tuturor cele mai variate sortimente de mărfuri. întrebare: se poate. să fim traşi
ge indeminare în muncă. Aceasta F. G H IR U Ţ A ‘^eni ,jl a 1!‘ Fotoreporterul nostru a surprins un grup de copii admi- pe sfoară in halul, acesta? Cei
insă a dulăi doar o lună. In sep corespondent IN ROVF.NŢA rînd una dintre vitrinele magazinelor din oraşul Deva, încăr vinovaţi, trebuie şă fie traşi la ,
cată cu jucării.
corespondent răspundere. ' •
