Page 82 - 1959-12

Pag. 2
Organizarea seminariilor lunare la locul
de muncă — metodă eficace
de îmbunătăţire a activităţii
culturale de masă Ia sate
In scopul rid icării m uncii culturale
pe o treaptă m ai în a ltă , birou l Com i­
tetului ra io n a l de p artid A lb a, ş i-a în ­
dreptat atenţia în prim ul rin d asupra
îm b un ătăţirii m uncii activiştilo r cultu­
ra li. In cadrul Casei ra io n a le de cul­
tu ră , se o rg a n iz a u în c ă m a i de m u lt
sem in arii cu a c tiv iş tii c u ltu rali. Acest
sistem însă nu era cel m ai corespun­
zăto r şi nu a a ju ta t suficient la îm ­
b unătăţirea m uncii, deoarece proble­
m ele tratate nu erau legate suficient
de specificul locului de m uncă, de spe­
cificul raionului nostru. D e aceea, ac­
tiviştii culturali nu puteau aplica în
cadrul u n ităţilo r culturale . respective
to t ceea ce au în v ă ţa t. M a i m u lt, a -
p lie a ţiile p ra c tic e ce se făceau nu se
potriveau căm inelor culturale şi bi­
blio tecilor de la sate.
Biroul C om itetului raio n al de partid,
a n â iiz în d în mod tem einic rezultatele
acestor sem in arii, a constatat că ele
nu se desfăşoară la în ă lţim e a s a rc in i­
lor actuale ale m uncii culturale. Pen­
tru îm b u n ătăţirea acesiel. situ a ţii sec­
ţia în v ă ţă m în t'' şi c u ltu ră a sfa tu lu i
p o p u la r ra io n a l a fost în d ru m a tă să
o rg a n iz e z ^ s e m in a rii le la c ă m in e le cu l­ lo r m u n c ii“ , in c adrul s em in arulu i pe
tu ra le de la sate, Ia r tem aticele să fie
adaptate la specificul locului de m un­
că. Astfel, pînă în prezent, au fost
o rg a n iz a te 11 s e m in a rii lu n a re cu d i­
re c to rii de că m in e c u liu ra ie şi b ib lio --
tecarii com unali, la centrele de co­
m ună. •w ţ
P rin organizarea s e m in a r iilo r la'
Centrele de com ună, s-a u rm ă rit îm-
-binarea în d ru m ă rilo r teoretice cu dife­
rite activităţi practice, orgapizate în
c a d ru l c ă m in e lo r c u ltu ra le şl b ib lio ­
tecilor săteşti. La sem inarul o rg an izat
în com una Ig h iu , de pildă, a fost dez-
Cu cîteva zile în urmă, ia
Geoagiu a av.ut Ioc o consfătu­
ire la care au participat preşe­
dinţii gospodăriilor agricole co­
lective, ingineri agronomi pre­
cum şi cercetători de la centrele
experimentale de încercare a so­
iurilor. La consfătuire s-a discu­
tat despre posibilităţile ce exis­
tă pentru sporirea producţiei dé
porumb boabe şi porumb siloz.
Dăm mai jos cîteva din reco-i
mandăriie mai importante în pri­
vinţa cultivării porumbului în
.regiunea noastră şi posibilităţi­
le pentru obţinerea unor produc­
ţii mari la hectar.
* tru dezvoltarea vegetativă a
v Specificul regiunii noastre o-
feră mari posibilităţi de dezvol­
tare a sectorului zootehnic. Po­
trivit planului de perspectivă, în
viitor, sectorul zootehnic se va
dubla numeric şi se va îmbună­
tăţi calitativ prin lucrările de
selecţie, fn dezvoltarea sectoru­
lui zootehnic, un rol important
îl are porumbul, care e folosii
în hrana animalelor fie ca nu­
treţ concentrat, fie ca nutreţ su­
culent însilozat. Iată de ce tre­
buie să obţinem la hectar o pro-!
ducţie mare de porumb boabe şi
c cantitate apreciabilă de nutreţ
pentru însilozat.
Porumbul este una din cultu­
rile capabile clé a da Ia hectar
producţii mari de boabe şi de
masă verde dacă i se aplica
toate lucrările necesare. Chiar
în anii mai puţini favorabili, po­
rumbul care a fost întreţinut
conform recomandărilor agroteh­
nice. a dat rod bogat.
In generai, producţia medie
de porumb care s-a obţinut în
regiunea noastră esté sub posi­
bilităţi. Aceasta se datoreşte
faptului că nu se aplică meto­
dele agrotehnicii înaintate şi nu
se aplică în suficientă măsură
experienţa fruntaşilor recoltelor
bogate, Pentru ca porumbul să
V A S IL E FARCAŞ
secretar a l C om itetului ra io n a l de
partid A lba lulia
—<1
bătută problem a o rientării m uncii cui-
tu rale în sp rijin u l tran sfo rm ării socia­
liste a ag ricu ltu rii. Ca activităţi prac­
tice s-a o rg an izat o şezătoare cultu­
ra lă pe tem a tran sfo rm ării socialiste a
ag ricu ltu rii, avîn d ca puncte princi­
pale : o în tîln ire între ţăra n ii m unci­
to ri din. com ună cu to v a ră ş ii N icolae
Feneşer preşedintele G .A .C . Bucerdea,
şi Io n U rec h e p reşedin tele G.A.C-,
Igh iu, care au p articipat la consfătui­
rea de la C o n s ta n ţa ; o expu­
nere făcută de directorul şco­
lii de 7 ani, mem bru al co­
lectivului de con ferenţiari de la iă m l-
nul cultural, privind dezvoltarea sec­
torului socialist al a g ricu ltu rii din ra ­
ionul A lba şi rezu ltatele o bţin u te ' în
u n ităţile socialiste în fiin ţa te : un pro­
gram artistic axat pe aceeaşi temă.
L a căm inul c u ltu ra l din G a ld a de
Jos, sem inarul a fost o rg a n iza t pe
te m a : „Form ele m uncii culturale în
sprijinul educării patriotice a oam eni­
această ternă, s-a ţin u t o lecţie în
fa ţa a c tiv iş tilo r c u ltu r a li şi o c o n fe ­
rinţă în faţa ţăra n ilo r m uncitori. De
asem enea cu acest p rile j au fost v iz i­
tate şi unele locuri istorice din tim pul
ră s c o ale i lu i î i o ria . C loşca şi C riş a n .
Au m ai fost org an izate sem in arii Ia
căm inul cultural din S frem ţ, pe tem a
intensificării m uncii culturale în peri­
oada de iarn ă şi în tă rire a m uncii cul­
turalo în G .A .C . la căm inele culturale
din C ric ă u , B e rg h în şi a lte le .
In cadrul s e m in a riilo r lu n a re cu ac­ de m a i sus. R ăsp u n zîn d ia c ritic a adu­ nostru, a trecut din nou pe la şcoala
tiv iş tii c u ltu r a li, s-au o rg a n iz a t şi alt© să u n o r c o m is ii de s e lec ţio n a re d in o- m ed ie d in L u p e n i şi, lu în d le g ă tu ra
Atunci cind se
discută o problemă
in colectiv, este în­
ţeleasă mult mai
bine. Despre acest
lucru, s-ău convins
şi •ucenicii Constan­
tin Berevoescu, Ni-
colae Cornăţeanu
şi Dumitru Marcu,
de la Şcoala pro­
fesională din Călan.
Iată-i in fotogra­
fia noastră, dlscu-
jind o problemă de
economie politică.
Să punem de pe acum bazele suprafaţă cît mai mare 'de po­
unei recolte bogate de porumb ţie ridicată de boabe,
dea producţii mari, el trebuie să turii porumbului, hibrizi dubli cercare a soiurilor din Gurasada, rumbul însilozat care constituie
fie cultivat cu foarte mare aten­ sau simpli de porumb. Cultivaţi recomandă să fie introduşi în furajul de bază. In regiunea
ţie. începînd de Ia sămînţă şi
pînă la recoltat, nu trebuie ne­
glijată nici una din lucrările a-
grotehnice care aduc sporuri de
recoltă. Experienţa cultivatori­
lor de porumb a arătat că pen­
plantelor şi formarea ştiuleţiior,
e necesar ca însămînţatul să se
facă în două arături, dintre care
una să fie arătură adîncă de
toamnă. Arătura adîncă de
toamnă lăsată-în brazdă crudă,
ajută Ia creşterea rezervei de
apă din sol, la distrugerea bu­
ruienilor şi a dăunătorilor. Im­
portant este ca apa înmagazi­
nată în sol în timpul iernii să
nu se piardă primăvara prin e-
vaporare. De aceea, imediat ce
se poate intra pe teren arătura
trebuie grăpată. Pînă fa semă­
nat, terenul se menţine curat de
buruieni şi fără crustă, prin lu­
crări cu cultivatorul urmat de
grapă. In momentul cînd solul
are temperatura optimă necesa­
ră încolţirii seminţelor, porum­
bul se însămînţează. Insămîn-
ţatiiî trebuie să se facă într-un
timp scurt, timp care să nu de­
păşească perioada ootimă. pen­
tru ca plantele să aibă ¦ţinto să
se dezvolte, să rodească şi ro­
dul să se coacă.
O condiţie importantă dd care
depinde obţinerea unei produc­
ţii mari de porumb este alege­
rea seminţei care să dea plante
viguroase, capabile de rod bo­
gat. In ultimul timp, toate gos­
podăriile agricole de stat din
regiunea noastră au cultivat pe
întreaga suprafaţă destinată cul­
J DRU M UII
*85tBSaHMEă$s^^.-şi®feet
acţiuni practice c a : jurndîe vorbite,
seri de în treb ări şi răspunsuri etc,
O rg a n iz a r e a s e m in a r iilo r Ta lo c u rile '
de muncă, s-a dovedit o m etodă eficace
de o rie n ta re a c o n ţin utu lu i m un cii cul­
tu rale în funcţie de problem ele im por­
ta n te p o litic o iec o n o m ic e şi un m ijlo c
Im p ortan t de g en eralizare a experien­
ţei p o z itiv e în a c tiv ita te a c u ltu ra lă de
masă.
T otod a tă , s e m ln a riile lu n a re cu a c ti­
viştii culturali au contribuit Ia în tă ri­
rea sim ţului de răspundere a! activiş­
tilo r cu ltu rali faţă de pregătirea pro­
g ra m e lo r a rtis tic e p recum şi l a o rie n ­
tarea m ai bună a acestora spre pro-"
blem ele politice şi econom ice ce fră -
m întă viaţa satelor noastre.
Această form ă de p regătire a activiş­
tilo r c u ltu ra li, a făcut ca în raionul
A lb a , c o n ţin u tu l m u n c ii c u ltu ra le să
se îm bunătăţească, ia r n um ărul fo rm a­
ţiilo r artistice s i crească. Astfel, nu­
m ărul b rigăzilo r artistice d ţ agitaţie
de pe iîn g ă căm inele culturale, a cres­
c u t de la 3 la 25, a l 'f o r m a ţ iilo r de
c o r de la 12 ia 31, a l ec h ip e lo r de
teatru de la 36 la 64 etc. •
Pe urmele maferiaiefor publicafe
„Cînd comisiile de selecţionare
nu se îngrijesc de bunul mers
al procesului de învăfamîni"
In ziaru l „D ru m u l socialism ului“
nr. 1534, a apărut un articol cu titlu l ticolului publicat în nr. 1534 al zia ru lu i
raşul Lupeni, com isii ce nu s-au inte­ cu tov. Ioan Stoica, directorul cursu­
resat suficient de frecvenţa m uncito­ lu i seral, s-a interesat de eficacitatea
r ilo r e le v i în s c rişi la c u rs u rile serale a rtic o lu lu i a p ă ru t. D in cele re la ta te de
ale şcolii m edii, S fatu l popular al r a ­ tov. director, s-a tras concluzia că
ionului Petroşani, ara tă că aceste co­ situaţia la frecvenţă nu s-a rem ediat
m is ii ş i-a u făcut în b ună p a rte d ato ­ j,im e d ia t“/... ia r la u n ele clase, s itu a ţia
ria şi că în u rm a a c tiv ită ţii lor, cit
şi a m ăsu rilo r luate u lte rio r, la Lupeni,
situaţia s-a îm b un ătăţit sim ţitor.
Aşa cum era m enţionat şi în artico­
lul apărut, în tr-a d e v ă r, c om isiile de se-
lecţionare din oraşul L up en i au avut
activitate în perioada selecţionării
m uncitorilor pentru cursul seral, reu ­
şind • să .re c ru te z e u n m a re n u m ă r de
e le tfi,. ceea ce a făcut ca din acest
punct de vedere, şcoala m edie din
Lupeni. să' se situeze ca fru ntaşă pe
raion.
Gu afirm aţia m enţionată în răsp u n s:
„ In tiriiia unei şedinţe de a n aliză, or­
g a n iz a tă de C o n s iliu l sind ical ra io n a l,
cu particip area com isiilor dc selecţio­
nare, cît şi în u rm a con tro lu lui efec­
tu a t de to v . P ic u N iţ u , in sp ecto r la f ie tente p e n tru îm b u n ă tă ţire a s itu a ţie i
secţia regională de în v ă ţă m în t şi cul­ sem nalate. S fafu l popular raio n al P e ­
tu ră, s itu a ţia s-a rem ediat „ im e d ia t" — troşani, este dato r să facă de urgenţă
nu putem fi însă de acord. Şi ia tă de ce.
p:
pe un agrofond superior, hibrizii
au dat o producţie medie de
peste 4.000 kg. boabe la hectar.
Şi gospodăriile colective ca
Daia Romînă, Turdaş, Clinic şi
altele, care au cultivat porumb
hibrid, au obţinut rezultate bune.
Dar cu toate că porumbul hibrid
s-a dovedit superior soiurilor
locale din punct de vedere al
producţiei, mai există totuşi o
reţinere în a cultiva porumb hi­
brid. Aceasta din cauză că po­
rumbul hibrid în condiţiile pe-
doclimatice ale unor unităţi a-
gricole, este mai tardiv decît so­
iul local.
Din cercetările făcute la cen­
trele experimentale de încercare
a soiurilor de la Gurasada şi
Galda de Jos, ca şl la punctul
de sprijin de la Oarda de Jos
al Staţiunii experimentale agri­
cole Cîmpia Turzii, reiese că e-
xistă hibrizi de porumb valoroşi
care în condiţiile de climă ale
regiunii nohstre sînt productivi
şi nu sînt mai tardivi decît so­
iul de porumb Arieşan. Aşa, de
pildă, hibridul K A 4, în condi­
ţiile raionului Alba, este destul
de timpuriu, avînd o perioadă de
vegetaţie de- 131 zile. Producţia
realizată de Ia acest hibrid atin­
ge 6.000 kg. la hectar. Tot la
Galda de Jos, hibridul de po­
rumb Warwik 303, semănat în­
tr-un teren arat din toamnă, a
dat o producţie de 7.757 kg. boa­
be la hectar, depăşind soiul A-
rieşan cu 2.179 kg. Perioada de
vegetaţie a fost de 127 zile, deci
cu circa 10 zile mai precoce ca
soiul Arieşan.
Şi centrul experimenta! de în­ posibilităţi" de irigare să irige o
ULUI ,
Tîriăra Eugenia Munteanu este elevă la Şcoala medie se­
rată din Sebeş. Datorită pasiunii cu care învaţă, ea a obţinut
pînă acum note bune la majoritatea materiilor. Eugenia Mun­
teanu este fruntaşă şi la fabrica „Sebeşul" unde lucrează.
Aici, ea depăşeşte norma în fiecare zi cu 10 la sută.
In clişeu: M uncitoarea-elevă Eugenia Munteanu, rezol-
vîtid la tablă, o problem ă de geometrie.
L a data de 3 decem brie, autorul a r­
s-a în ră u tă ţit' chiar.
D acă situaţia „s-ar fi îm bunătăţit
s im ţito r“ — aşa cum se a firm ă în răs­
punsul S fatu lui popular raio nal Petro­
şani, tovarăşul Ioan Stoica nu s-ar
. fi a fla t în situ aţia ca în ziua de 3 de-
pembric,- să se gîndească la anunţarea
secţiei raio nale de în v ă ţă m în t şi c u l­
tură, pentru ca aceasta să' ăprobe des­
fiin ţare a clasei a V l- a de la serai, de­
oarece nu m a i este frecventată decît
de 15 e le v i.
N e în treb ă m atunci, ce' fel de „m ă­
suri im ed iate“ au fost luate şi care
este acea „s itu a ţie îm b u n ă tă ţită s im ţi­
tor“ — despre care ne com unică S fa­
tul popular ra io n a l Petroşani ?
S în t deci, totuşi necesare m ă s u ri e-
acest lucru.
rumb, deoarece prin aceasta. în
perioadele critice de dezvoltare
se asigură porumbului o produc­
O importanţă mare pentru
cultură hibrizii de porumb War­ noastră, suprafeţele cultivate cu
wik 260, 270, K A 4 şi VIR 42.. porumb siloz trebuie sa crească
In condiţiile terenului de pe
Lunca Mureşului, unde există un
sol aluvionar şi unde cad preci­
pitaţii de 620 mm. anual, produc­
ţia acestor hibrizi a depăşit
martorul cu mai mult de 1.200
kg. la hectar. Cercetătorii cen­
trelor de încărcare a. soiurilor
recomandă ca, pentru obţinerea
unei producţii ridicate de po­
rumb, să se pregătească solul
prin arătură de toamnă — mai
adîncă pe solurile reci, — să
se aplice îngrăşăminte naturale
şi chimice, deoarece hibrizii se
caracterizează priritr-d putere
foarte mare de asimilare.
Adîncimea de semănat să va­
rieze în luncţie de tipul de sol,
condiţiile climatice şi timpul.se­
mănatului. Dacă solul e greu,
adîncimea de semanat să fie
mai mică. Lucrările de întrei'*
nere a culturii ca şi îngrăşarea
în timpul perioadei de vegeta­
ţie, aduc sporuri mari de recoltă.
Prin praşiiele care se aplică, se
distrug buruienile, se aeriseşte
solul, se încorporează îngrăşă­
minte chimice şi se a s ig u r ă o
densitate de 28 — 39.000 plante
la ha.
O producţie bună de porumb
este aceea care depăşeşte 3.000
kg, la hectar şi se poate obţine
npiicînd întreg complexul regu­
lilor agrotehnice.
Sporurile de producţie de po­
rumb se obţin şî prin irigarea
culturii. Se recomandă unităţi­ analiză şi să procure îngrăşă
lor agricole socialiste care au miutele necesare.
Nr; 1556
Pentru educarea patriotică
a oamenilor muncii
In duminica aceea de octom­ Pentru a cunoaşte frumuseţile
brie, satul Crişan din raionul patriei noastre, au fo-st organi­
Brad, îmbrăcase haină de săr­ zate In raionul Brad 109 cercuri
bătoare. Oamenii se pregăteau „Să ne cunoaştem patria" în ca­
să participe la evenimentul a- re au fost încadraţi sute de ti­
nunţat cu mai multe zile îna­ neri. Rezultate bune în cunoaş­
inte. Ştiau cu toţii despre ce este terea frumuseţilor patriei noas­
vorba. Urma să se ţină o con­ tre, la aceste cercuri, au obţinut
ferinţă în legătură cu împlini­ organizaţiile¦U.T.M. de la mina
rea a 175 de ani de la mişcă­
rile ţărăneşti conduse de Eforia, Ţebea, din Baia de Criş, Bul-
Cloşca şi Crişan, după care să
se prezinte un program artis­ zeşti, uzina electrică etc.
tic şi să aibă loc o serbare cîm-
penească.
La ora cind s-a dat. citire con­
ferinţei, erau de faţă peste 500
de ţărani muncitori. Ascultau cu
atenţie. Conferenţiarul vorbea
despre mizeria indurată de ţăra­ Pe cuprinsul raionului Brad
nii de pe aceste meleaguri în
timpul regimurilor trecute, şi există multe monumente istori­
cum au pornit ta luptă împotri­ ce care amintesc de anumite fap­
te eroice din trecutul 'de luptă
va nedreptăţii, conduşi de Ho- al moţilor de pe aceste melea­
ria, Cloşca şi Crişan. guri. Aceste monumente sînt
Conferinţa s-a bucurat de a-
tenţia ţăranilor muncitori. Ei
şi-au manifestat dorinţa ca a-
păstrate cu grijă de către tine­
semenea conferinţe să se mai ţi­ ret. De pildă, gorunul lui Ho-
nă, deoarece din ele au multe
de învăţat.
Comitetul raional 'de partid ria 'din cimitirul Ţebea, bustul
Brad, sub a cărui îndrumare a lui Crişan 'din satul 'Crişan, ca
şi altele, au fost luate sub pa­
fost organizată adunarea amin­ tronajul tineretului.
tită, se preocupă intens de edu­
carea patriotică a oamenilor Comitetul raional de partid
muncii. Exemplul de mai sus nu
este singurul. Asemenea mani­
festări au mai avut loc în mul­ Brad a acordat atenţie şi îndru­
mării oamenilor pentru a pa,ti-
te sale ale raionului Brad. E- dpa, prin munca voluntară, la
xistă un plan de activitate du­
pă care se organizează, pe rind,
în toate satele, diferite mani­ acţiunea de înfrumuseţare a sa­
festări, care să contribuie ia e- telor de pe cuprinsul raionului.
ducarea patriotică a oamenilor
muncii.
Pentru o Iii satul Curechiu, spre exem­ Au fost înfiinţate astfel, un nu­
vacanţă cît mai plăcută plu, s-a ţinut conferinţa „Des­ măr de 58 brigăzi de muncă p a­
In ziua de 22 decembrie a.c., pre mişcările ţărăneşti fin anul
"la Şcoala medie „Aurel Vlaicu" triotică. Brigăzile au lucrat la
din Orăştie a avut loc o şedinţă 1784“, au fost organizate eu oa­
în vederea organizării cît mal plantări de piiieţi, amenajări de
plăcute a vacanţei de iarnă a menii muncii, din raion excursii parcuri, construcţii de şosele etc.
pionierilor şi şcolarilor din ra­ ia castelul Huniazilor, din Hu­ Cele 58 de brigăzi de muncă
ion. La şedinţa au luat parlo patriotică au efectuat 17.000 ore
tov. Ioan Borza din partea Con­ nedoara, ia muzeul regional din
siliului sindical raional Orăştie, Alba lulia, la muzeul Dofţana,
Elena Păsat, secretară a comite
¦tului raional U.T.M., Roman Ca­ la Cheile Turzii, pe muntele
zan, directorul casei raionale de Găina etc.
cultură, Ioan Iliescu, directorul
casei' pionierilor, Ioanichie Moi- de muncă voluntară. •)
sin, directorul Şcolii medii .Au­
rei Viaiicu“, Elena Ti-tion, direc­ - Rodnică a fost şi activitatea
toarea şcolii de 7 ani din Orăş­
tie şi losiî Bokodi preşedintele femeilor din raionul Brad. 9.000
IrJ.G.F.S.
—O—
de femei au prestat 44.000 ore
Adunări
, ale cooperatorilor -de muncă voluntară, realizînd
- Lneep>înd ou data - de 27 de­ econom ii in valoare de 98.000 tei.
cembrie, încep adunările săteşti Pentru activitatea cuttural-
"ale cooperator iilor din raionul
Orăştie. In scopul bunei desfă­ educativă din timpul iernii, Co­
şurări a adu,nărilor, U.R.C.G,
Orăştie a luat măsura de a tri­
mite din timp ia fiecare coopera­
tivă de centru cîte doi delegaţi,
care să ajute la pregătirea şi mitetul raional de paitid Brad,
desfăşurarea corespunzătoare a
adunărilor. a inclus în planul de muncă,
multe manifestări care să con­
I. E L E N A tribuie la educarea patriotică a
oamenilor muncii. Traduse în
corespondentă viaţă, ele vor contribui fără în­
doială la educarea oamenilor
muncii, la creşterea, nivelului, lor
politic şi cultural.
V. ALBU
-m -
m
V o f c o n s tru i u n n o u că m in c u ltu r a !
Sfatul popular al com unei Z am a a- La adunarea populară o rg an izată de
cordat în acest an o aten ţie deosebită curînd pentru votarea contribuţiei vo­
executării lu crărilo r din contribuţie vo­ lun tare pe anul viito r, cetăţenii au
lun tară. L a această acţiune, au fost h o tărît în u nanim itate să înceapă con­
antrenate toate forţele locale. R ezul­ strucţia unui nou căm in cu ltu ral, în
tatele m uncii s-au văzut curînd. In sa­ satul Zam . Pentru aceasta, ei au vo­
tele A lm ăşel, Tăm ăşeşti şi G odineşti, ta t o sum ă de 14.000 lei, sum ă la care
s-au term in a t construcţiile ia 3 căm ine se m a i adau gă a lţi 27.000 lei din fon­
^ulturale. N um ai pentru căm inul cultu­ durile contribuţiei voluntare din anii
ra l din satul G odineşti, cetăţenii au
făcut Ia îndem nul sfatului popular, trecuţi. In cadrul adu nării, sfatul popu­
creşterea animalelor o are po­ prin m uncă v o lu n ta ră , un n um ăr de
80.000 bucăţi cărăm id ă. In toate aces­ la r com unal s-a an g a ja t să s p rijin e cu
te acţiu ni s-au evid e n ţia t în mod deo­
sebit B u jor C răciun, P avel Arcadie, tot ce-i stă în putinţă această in iţia ­
Ion T isan şi a lţii.
tivă.
E M IL F U R D U I
corespondent
an de an deoarece şi efectivul
de animale va creşte în viitor H o t â r if e a c e tă ţe n ilo r d in R iş c u liţa
aproape încă o da+ă. Pentru a
asigura suficient porumb de si­ In com una R işculiţa din ra io n u l lui .lucrărilor, cetăţenii au hotărît ca
loz, nu trebuie să crească nu­ şi sum ele con tribu ţiei volu ntare din a -
mai suprafaţa ci şi producţia de Brad, nu a existat niciodată un local nu! v iito r, care se rid ică la 21.060 lei,
să fie destinate pentru term in area nou­
masă verde. Un hectar trebuie de şcoală aşa de im p u n ă to r ca acel pe lui local de şcoală. Cu aceşti b an i, se
să producă 40.000 kg. şi chiar vor executa lucrările de finisaj, astfel
care ei şi-i construiesc acum cu m ij­ ca în to a m n a c a re v in e , n oua c lă d ir e
mai mult. Dar pentru a obţine a şcolii de 7 ani din R işculiţa, să poa­
această producţie, trebuie să se loace proprii. Acest lucru au h o tărît tă fi dată în folosinţă. Ilo tă rîre a cetă­
dea toată atenţia cultivării po­ ţen ilor de a face acest lucru, s-a v ă ­
rumbului de siloz. Aşa cum su­ să-l facă cu vreo doi ani în urm ă, la zut chiar în cadrul adunării, unde,
bliniază şi plenara C.C. al m ai m ulţi cetăţeni, p rintre care T ra ia n
P.M.R. din 3-5 decembrie a.c îndem nul dep utaţilo r şi a sfatulu i popu­ Cean, Io a n G ostar şi a lţii, au m a i do­
nat benevol, im portante sum e de bani
porumbul de siloz trebuie culti­ la r com una!. La început, însă, fondu­ în afara celor votate de adunare. Ce-»
vat Ia fel ca şi porumbul pen­ tăţsnii din R işculiţa cît şi sfatul popu­
tru boabe. El trebuie să fie pră­ rile erau m ici. Totuşi, în prim ul an, la r com unal, s-au a n g a ja t să sprijine
şi pe m a i departe lu c ră rile de construc­
şit, rărit, îngrăşat şi irigat pen­ prin muncă voluntară, au săpat funda­ ţie ale şcolii prin m uncă volu ntară.
tru ca plantele să formeze ?tiu-
feţi. Recoltarea porumbului de ţia şi au executat o parte, d in z id ă ­ MUTAI FAUR i
siloz trebuie făcută numai atunci corespondent
cînd boabele sînt în stadiu de rie . Cu tim p u l, n u m a i p rin m u n c a şi
iapte ceară. Numai în acest sta­
diu porumbul dă la hectar cel c o n trib u ţia voluntară a cetăţenilor,
mai mare număr de unităţi nu- şco ala a fost rid ic a tă în roşu şi aco ­
tritive.
perită.
Z ile le trecute, cetăţenii din Rişculiţa
s-au adu n at din nou în tr-o adunare
populară pentru votarea contribuţiei
v o lu n ta re pe anul viito r. D u pă ce com i­
tetul de construcţie al şcolii a pre­
zentat o dare de seamă asupra stadiu­
Tinînd seama de aceste reco­ Pe n t r u o s t r î n s ă c o l a b o r a r e
mandări cultivatorii de porumb
vor obţine în anul viitor o pro-- Com itetul executiv al S fatu lui popu­ propunerile com isiilor perm anente pen­
ducţie ridicată de porumb boabe lar raional H unedoara acordă o aten­ tru descoperirea şi folosirea resurse­
şi de masă verde pentru însilo- ţie deosebită colab orării cu com isiile lor locale, buna gospodărire a com u­
perm anente. C onsultarea perm anentă nelor şi o raşelor etc. Pe m a rg in e a in ­
zţţh Vor avea astfel posibilitatea cu aceste com isii în toate dom eniile de form ării, au iuaf cuvîntul m ai m u lţi
să mărească numărul animale­ activitate, a făcut posibil ca în raion deputaţi, m em bri ai com isiilor perm a­
lor şl să obţină o producţie de să se o b ţină rezu ltate bune în m unca nente, care s-au a n g a ja t ca şi pe v ii­
•apte şi carne fa un preţ de sfatu rilo r populare. tor să facă noi propuneri şi să s p riji­
ne com itetul executiv în orice ac ţiu ­
cost scăzut. Dar e necesar ca Z ile le trecute, C om itetul executiv
de pe acum, unităţile agricole at S fatu lui popular raio nal a organizat ne econom ică, social-culturaiă şi gos­
. socialiste să procure o sămînţă o şedinţă de colaborare cu toate com i­ podărească.
productivă, să trimită probe hi siile perm anente. Cu această ocazie,
s-a prezentat o inform are asupra fe­ ŞTEFAN FLORESCU
lului cum au fost duse la îndeplinire corespondent
Lng, I. CO ST EA