Page 83 - 1959-12

H r, 1556 OliUMVh SOCIALISMULUI vm» Pag. 3

î -------- 1 TELEGRAME EXTERNE

•V».»A’.

Colaborare rodnică
în domeniul construcţiilor

Sarcinile trasate de plenara losită la parche'tarea apartamen­ crări care necesitau un volum La Bucureşti s-au încheiat lu­ meniul economiei construcţiilor

C.C. al P.M.R. din noiembrie telor. mare de lucru, s-au folosit bra­ crările celei de a IlI-a consfă­ aie metodologiei .comparării in­
tuiri a secţiei Economia con­ dicilor economici şi ale elaboră­
1958 de a realiza construcţii Acolo unde iocurile de muncă ţe de muncă multe, care au dat strucţiilor din cadrul Comisiei rii unei metodologii unice de e-
permanente pentru colaborarea valuare a eficacităţii economice
ieftine, bune şi 'intr-un timp. aii permis, cum a fost pe şan­ un randament scăzut, îri Ioc să economică şi tehnlco-ştiinţifică,
scurt, au constituit principalele tierul celor 12 blocuri din stra­ se folosească utilaje, cu o înal­
obiective în munca constructori­ da Aurel Vlaicu şi blocurile ţii productivitate. Aceasta, mai
lor de pe şantierele oraşului din strada Mînăştirii, munca s-a aies !a deservirea locurilor de pentru construcţii a Consiliului a introducerii tehnicii noi în
Deva. organizat după sistemul în lanţ. muncă cu materiale. Pe. unele
de ajutor economic reciproc;. construcţii; problemele schimbu­

In acest scop, încă de la în­ Tot ¦aici s-au orgahizat brigăzi şantiere, în folosirea parcului de La consfătuire au luat parte lui de experienţă, coordonării lu­
ceputul anului, au fost luate o -complexe de constructori: Ase­ utilaje, s-a mers pe calea mări­
serie de măsuri tehnico-organi­ menea brigăzi sînt cefe condu­ rii numărului utilajelor, în loc delegaţii R. JP. Bulgaria, R.. Ce­ crărilor de cercetări 'ştiinţifice în

zatorice, care să asiguri? un se de tov.. losif Tonclory, de pe ca sporirea indicilor să fie rea­ hoslovace, R. D. Germane, R.P. domeniul construcţiilor şi ale e-

ritm răpii! de construcţii cu şantierul celor 12 blocuri, şi a lizată prin foiorirea Ia capaci­ Polone, R. P. Romîne, R. P. Un­ laborării în comun a unor teme
Cheltuieli minime. Consfătuirile
de producţie pe grupe sindicale tov. Gh. Tîştea de pe şantierul tate maximă a utilajelor. Aşa gare şi U .R.S.S. Au: participat importante.
au analizat cu simţ de răspun­ s -a : îritîmplat îndeosebi Ia par­
dere căile care duc la economi­ Pe şantierele ca observatori reprezentanţii Consfătuirea a stabilit princi­
sirea de materiale, la un randa­ de construcţii din cul auto, unde camioanele au
ment sporit. Astfel, a fost îm­ fost folosite sub capacitatea lor R. P, Chlrieze. ' * palele obiective ale planului de
brăţişată iniţiativa constructori­ oraşul Devă de transport.
lor de la Oneşti. Ca urmare, La consfătuire au fost exami­ perspectivă a secţiei Economia
mai toate echipele de zidari au blocurilor din strada Mînăştirii. Srau făcut în mod cu totul
realizat economii de 5-8 cără­ Măsurile luate pe aceste şan­ nejustificat şi o serie de transa nate problemele privind elabora­ construcţiilor pentru anii 1961-
mizi pe m.c. de zidărie. Succe­ îeruri de materiale de pe un
se importante în economisirea de tiere cît şi aplicarea á o serie şantier pe altul, care au necesi­ rea terminologiei unitare în do­ 1965,
cărămizi au obţinut echipele de de metode noi de muncă , nu au tat timp şi bani; în plus. Aşa s-a
zidari care au lucrat pe şantie­ întîrziat să-şi arate roadele. Bu­ -— m -
rul cvartalului de 12 biocuri din năoară, cele. 6 blocuri de pe stra­
strada Aure! Vlaicu şl la blocul da Aurel VÍaicu cu 6 aparta­ făcut la şantierul blocului gar­ Specialişti romîni în India
l.R.H. din strada Titu Maio- mente fiecare, cît şi blocul de sonieră tinde !a un moment dat
rescu. pe strada Titu Maiorescu cu 18 se găseau materiale ca : var. că­ Marţi dimineaţa a' părăsit de petrol pe oare ţa'ra noastră
apartamente, au fost construite rămidă etc., mai mult decît Capitala, îndoaptîridu-se spre In- o livrează Republicii India,
In ce priveşte celelalte mate­ în mai puţin de 6 funi de zile. cereau nevoile de consuni, în dia, -primul grup de specialişti-
riale de construcţii ca : ciment, Economiile realizate pe aceste timp ce alte puncte de lucru, Grupul este condus _de Gri-.
var, nisip şi balast, s-au luat şantiere însumează Valori apre­ simţeau lipsa acestora. romîni din industria petrolului, gore Grosu, inginer şei al con­
măsuri pentru a evita risipa sau ciabile. De pildă, fa cvartalul care'vor acorda asistenţă tehni-: structorilor şi mentorilor romîni
consumul neraţional. Pe aproa­ de pe strada Aurel Vlaicu s-au Defecţiuni s-au manifestat şl că la construirea-, montarea şi care vor lucră în India, pînă lă
pe toate şantierele s-au confec­ realizat pînă la începutul lunii în ce priveşte urmărirea opera­ punerea în îunoţiune a rafinăriei intrarea în “funcţiune a acestei
ţionat cutii de dozare a materi­ octombrie, faţă de' preţul de cost tivă a consumurilor specifice de rafinării;
alelor, în special pentru ciment. de deviz economii de 220.00D materiale. Şantierele erau obli­
Iei, iar la blocul l.R.H. din stra- SPO R M a n ife s te de profetsf împotriva vizitei
Mergînd pe linia realizării de ,da Titu Alaiorescu s-au reali­ c a t e 's ă introducă la fiecare“ preşedintelui Eisemhower în Spania
cît mai importante economii, zat economii dé 97.000 lei. punct ,de lucru fişa limită de
conducerile şantierelor au luat o materiale. Or, acest lucru nu Schi nerul L up en i), Gheorghe N iţă (M in e ­ n ifestahţii, care purtau haine negre,
serie de măsuri bune. Astjel, s-a Cu toate acestea au fost şi u- s-a făcut, decît în mică măsură rul L u p en i) şi losif Beton! (M in e ru l âu depus coroane m ortuare la intrarea
nele construcţii de blocuri unde şi cu mari deficienţe. M E X IC O C IT Y (A gerpresj! - D u­ în c lă d irea am basadei şi au s trig a t
trecut la aprovizionarea cu ni­ s-au înregistrat depăşiri, faţă de lozinci ostile la adresa generalului
sip şi balast din resurse locale. preţul de cost de deviz. De pil- O lipsă serioasă a constat si S îm bătâ şi dum inică, p îrtiiie pitores­ L upeni). pă cum relatează agen ţia F ra n c e Franco. D e asemenea, ei au distribuit
In feiuî acesta, s-au evitat trans­ dă, Ia blocul din strada Genera? în faptul că tiu peste tot sarci­ cului munte S tra ja au fost gazdele S lalo m uriaş junioare. Pe prim ul Ioc m anifeste în care era criticată politica
porturile prea lungi şi manipu­ Bălan s-a înregistrat o depăşire nile de Oroducp e ou fost trans­ unui concurs de schi care a inaugu­ Presse, ia 21 decem brie aproape 506 am ericană faţă de Spania.
lările suplimentare. Acum, aces­ a preţului de cost de deviz în mise pînă jos, la punctele de rat sezonul de iarnă,. C oncursul a fost s-a sitliat concurenta lldico Neşnera
te agregate sînt extrase din rîul valoare de 223.000 lei, iar Ia lucru. Aşa de pildă, în cadru! o rg an izat de consiliul regional U .C .F .S . (Ş coala medie nr. 3 D e v a ). de republicani spanioli au o rg a n iza t
Mureş şi ele costă cu 16-17 lei blocul R.R.P.R. în construcţie trustului s-a întocmit un plan în cinstea zilei de 30 D ecem brie. La
mai puţin pe m.c. decît cele a- încă, o depăşire de 9.000 iei. de măsuri privind Realizarea de s tă ri s-a p re zen tat un m are ¦n u m ăr Sialoro special seniori (2 m anşe). în faţa am basadei S .U .A . o m anifes­
rîuse de la cariera Ghioroc. Care sînt cauzele acestor depă­ economii fa preţui de cost. Nor­ de schiori din regiune. C o n d iţiile a t­ P rim e le .trei locuri au revenit în o rd i­
şiri ? mal era ca sarcinile din acest m osferice au a s ig u ra t de asem enea o ne. c o n c u re n ţilo r A d a lb e rt K a to ( M i n e ­ taţie de protest îm p otriva v izite i pre­
Cheltuieli suplimentare se în­ plan să fie transmise pînă la bună desfăşurare a concursului. rul L u p en i), A lfred Schm idt (M in e ru l
registrau pe şantierele de locu­ Şi pe aceste şantiere s-au echipe si brigăzi. Din păcate, Lupeni) şi Ioan Ş alau ţ (M in e ru l L u ­ şedintelui Eisenhower în S pania. M a -
inţe din oraşul Deva şi din cau­ realizat economii Ia materiale. plănui de măsuri s-a acrit fa Ia tă cîteva din rezultatele în re g is ­ p e n i).
za concentrării excesive a depo­ Depăşirile provin însă din conducerea grupului, fiind încu­ trate la diferitele probe din concurs. 4.500.000 japonezi au aem ôn strat I m p ô t ™
zitelor de materiale. Acest lucru proasta organizare a muncii; M a jo rita te a . probelor au fost dom ina­ alianţei m i l i t e gu M . L
impunea o serie de manipulări Fond seniori (7 k m .). Pe prim ele te de concurenţii asociaţiei sportive
suplimentare, nejustiiicăte. Prin In primul rînd, la aceste şan­ M in eru l Lupeni, care au dovedit şi de
crearea la fiecare loc de muncă tiere nu s-au folosit lq capaci­
a unor depozite de materiale tatea lor o serie de utilaje. De iat într-un sertar. Constructorii, tre i locu ri au sosit în ordine G heor- data aceasta o bună pregătire.
strict necesare, s-au realizat e- pildă, s-au folosit betoniere-cu IO S IF R E IO H N A U E Î?
eonomîi importante. o capacitate aproape dublă faţa care trebuiau să contribuie di­ ghe Lupaş (M in eru l Lupeni), A urel corespondent T O K IO '(A g e rp re s ). — L a 22 de­ de ia m inele _ de că/rburie d in insulele
de névoife şantierului. I n ' felul
însemnate economii s-au rea­ acestăvvs-a' plătit chirie mult mai rect !a realizarea lui, nu i-au R itişan (G orviriul H u n ed o ara) şi Pe­ Volei cem brie îri în treag a Japonie s-a des­ K iu Siu şi H o k k a /d o .
lizat şi la cheresteaua de co- mare decît în cazul cînd se fo­
îrag. Prin confecţionarea pano­ loseau betoniere cu o capacita­ cunoscut prevederile. Urmarea a tru Am bruş (M in e tu l Lupeni). Sala de gim nastică a Şcolii m edii făşurat „Ziua acţiunilor comune îm po- D in in iţia tiv a C om itetului Centrat
te niai mică, aşa cum nevoile „A . Iancu " din oraşul B rad a g ăzd u it
urilor de inventar dementabile, şantierului o-cereau^ Lâ acosté' fost că qî nu s-a realizat decît Fond ju n io ri. C o n c u re n ţii c la sa ţi pe zilele trecute, o com petiţie de volei triv a ' re v iz u irii „ T ra ta tu lu i de securi­ .al P.G . d in J a p o n ia şî a C o m itetu lu i
acelaşi coîrag a fost folosit de şantiere, pentru o serie tîe lu- d o ta tă cu . „C u p a 30 D e c e m b rie ". C o m ­
cîte 3-4 ori. De asemenea, che­ iptîmplăior. ţ K p rim e le tre i lo c u ri au fost în “o .r d in e : petiţia a fost o rg an izată de C onsiliul
resteaua de coîrag a fost refo- U .C .F .S . raionul Brad. Au participat
Petru Fodor (M in e ru l L up en i), Peter echipe de volei de băieţi şi fete din tate japono-am eriedn", la care au p ar­ .orăşenesc Tokiio1 al P a rtid u lu i Com u­
o ra ş u l şi ra io n u l B ra d . în tr e c e r ile S-au
Analizînd cauzele care au dus A ro n ( M in e r u l L u p e n i) şi H e rm a n desfăşurat sistem turneu. ticip at 4.500.000 de persoane. n is t din J a p o n ia în capitală a avut
la depăşirea preţului der cost al
D upă întreceri spectaculoase la bă­
unor blbcuri, reiese •că la ma, îon tsch (G orvinul H u ned oara). ieţi, p rim u l Ioc a re v e n it echipei A u ru l In în trea g a ţa ra au avut loc m itin ­ joc un m are ip itin g ,
noperă şî\ materiale s-au reali­ B rad, u rm ată de echipa şcolii de m a i­
Fond senioare. Locul I a revenit ş trii B rad . L a fete, p rim u l Ioc a reve­ g u ri şi d em o n s tra ţii de p îo tekf a i căr'or S an dzo N o.'iaka, preşedintele C o m i­
n it echipei Ş tiin ţa B rad.
zat ;\ economii importante, în concurentei Terezia Kato (M in eru l paritcipanţi au condam nat orientarea’ tetului C entrat ai P artid ulu i C om unist
S -a observai însă' o slabă o rg an iza­
schimb, s-au înregistrat depăşiri L u p e n i). La fond ju n io are, pe locul re a acestei com petiţii. Saia a fost
mari I» utilaje şi cheltuieli in­ neîn călzită, lucru ce a îm p iedicat buna
I s-a situat concurenta Iu d ita Andra» desfăşurare a concursului. prim ejdioasă a guvern ulu i japonez, care din Japonia, care d lu a t cuvîntuj la

directe. Cu alte cuvinte, efortu­ (Ş coala m edie nr. 3 D e v a ). Box caută cu orice preţ, pe calea r e v iz u ir ii' m iting , a declarat că istoria Japoniei

rile depuse de muncitori au fost S la lo m uriaş seniori (2 m anşe cu 25 fj La GurabaVza, în sala „G h. Gheor- „ T r a ta tu lu i de .s e c u rita te “, să le g e Ja.-.-.. m ii â c un oscu t în c ă o m a n ife s ta re a tit

minimalizate de această slabă concurenţi). P rim ii trei concurenţi au p o n ia î a ‘ n ă r u i’’ 'de r ă z b o i' a l S ta te lo r de m a s iv ă în rîn d u l p o p u la ţie i ca ac-

organizare a 'şanţ!erelor. fost A dalbert K a to (M in e ru l L u p e n i), U n lte ale A m e ric ii. In sem n ;.de . p r o - ;;,: tu a la lu p tă a p o p o ru lu i ja p o n e z îm p o -

Aşa stînd lucrurile, se coate A lfre d S c h m id t ( M in e r u l L u p e n i) şl

Ioan M o ra r (M in e ru l L u p e n i). test îm p otriva revizu irii „T ra ta tu lu i do triv a intensificării alian ţei m ilitare in ­

trage concluzia că dacă în vi­ s e c u rita te “ au d e c la ra t g re v ă m in e iţii f c J a p o n ia şi S’.U . .

itor, conducerea grupului nr. f S lalo m uriaş jun iori (2 manşe cu. 7

de şantiere din Deva îşi va în­ conciw erijij. Pc prim ele trei locuri s-au

m drepta eforturile înspre o mai situat concurenţii Francisc U lm an ( M i­ -H H IS -

bună folosire o utilajelor şi în Catesfrofă mintiera îh Japonia

; Trciian Paşoleaf nenroductive. rezultatele suiPMQmâmt m
ridica In nivelul cerinţe-
nimicitor la fabrica lor. HaitLsaJ B| 1 !| i i TOKIO (Agerpres). — După va explozii de grizu, în urma
cum anunţă posturile de radio cărora 10 mineri au murit, 18
„Vidra" din Orăştie, japoneze, în cursu! nopţii de 21 au fost răniţi“ iar 18 au fost
spre 22 decembrie la mina so­ blocaţi în galerii. Se presupune
• este fntniaş in pro- V. FU R II? g h iu -D e j“, a avu t ioc o frum oasă g ală cietăţii „Miţubisi Kogmio" din a- că şi aceşti 18 mineri au murit,
de box. S-au întrecu t echipele A u ru l propierea oraşului Kunate (in­ deoarece de la explozie au tre­
dtfdţie’ şi in murica ' —O— 25 D E G E A IB R IE 1959 sula Kiu Siu) au avut Ioc cîte­ cut peste 10 ore.

culturalii. El îşi de­ P rog ram ul 1: 6,30 M e lo d ii popu­ B rad şi D in am o B rad. Iritrecerile au

păşeşte norma in lare ro m în e ş ti; 7,15 M a rş u ri rom î- fost dom inate de boxerii de ia A urul

fiecare zi cu Axi\icia ? neşti pentru fan fară ; 7,30 M u zic ă u- B rad care au cîştig at t t m eciuri din
şoară executată la diferite instrum en­
\ J* te ; 8,30 D in fo lc lo ru l p o p o a re lo r; 9,20 12.
20 la sută. In ace- M u z ic ă d is t r a c t iv ă ,' 10,30 T r a is ta cu
M. SUSAN
. laşi timp se numă- A N N A S E G H E R S : A şaptea cruce. In
corespondent
'ă printre cei mai rom iheşte de, E len ă D â v id e s c u .

apreciaţi dansatori P refaţă de Ion M ih ăilean u („ L ite ­

din echipa de d o p ratură .universală contem porană"). p o v e ş ti: „Povestea fulgului de zăpa­

ţurj a fabricii. 460 p ag , — 8,10 lei. d ă“ de C ălin G r u ia ; 10,45 Cîntece

IN CLIŞEU: Tra­ H, G- W E L L S : Povestiri, in roiriîneş- populare ro m în e ş ti; 11,03 T ea tru la
ma Paşolea la locul te de B. Bereanu. N otă introduc­ m ic ro fo n : C asa de odihnă „B ine aţi
de muncă. tivă de Ion A urel Preda. („ M e r i­ v e n it“ ; 12,15 M u z ic ă u ş o a ră ;. 12,40

d ian e"). M u zic ă p opulară ro m în e a s c ă ; 13,05 25 D E C E M B R IE 1959
256 pag. — 4 lei. C oncertul în re m in o r p entru vio a ră şi
M A R ÎN P R E D A : Desfăşurarea — nu­ orchestră de H a c ia tu ria n j 14,30 M ic i DEVA: O întîmplare extra­
velă. ediţia a IV -a . fo rm a ţii de m uzică uşoară : 15,30 M e ­ ordinară: ALBA IU LIA : Călă­
244 pag. — 3,45 lei ; cart. 8,20 lei. lo d ii lă u tă re ş ti; 15,55 M u z ic ă uşoară ; torie în tin ereţe; Omul cu pan­
16,15 Vorbeşte M o s c o v a ! ; 17,25 A rii taloni scurţi: BRAD : Alarmă

din o p e re ; 17,45 în re g is tră ri de m u ­ la g r a n iţă ; I U A : Fatim a ¦: O-

Jk/A xxsp ,,c s s o ia zică populară p rim ite din partea R a ­ R Ă Ş T IE P e n tr u 100.000 de
d io d ifu ziu n ii F in la n d e z e ; 18,35 M u zic ă m ă rci: G odzilla; H AŢEG: O-
din o p e re te ; 19,05 M u z ic ă corală so­ leko Dundici: HUNEDOARA:

vietică ; .20,20 „Noapte bună, copii“ : Vîrsia dragostei : PETROŞANI:

„V e rs u ri despre ia rn ă “ ; 20,30 J u rn a lu l M arile fa m ilii; M oartea. în ş a ;

Intr-una din sălile de studiu înveţe de timpuriu m eseria pe au fost organizate şi cursuri sa te lo r; 21,15 li m ulţum esc p a rtid u lu i) S E B E Ş : Săgeata albastră ¦ SI-

22,30 C oncert de noapte. MER1A: Mingea > LONEA: A-

ale Universităţii de Stat din care o practica şi tatăl său — serale pentru muncitori in şco- ' P ro g ra m u l I I : 14,30 M u z ic ă popu­ larm ă la graniţă ¦ ZLATNA : Pentru toate vlrstele, v
pentru iubitorii celor
Tirana poate fi văzut adesea aceea de zidar. 'Nu împlinise Iile superioare. Djeladin a ce­ la ră d in A rd e a l ; 15,00 M u z ic ă de es­ Lady H a m iltom T E IU Ş : UŞti- mai diferite probieme ;

un om brun, cu miinile aspre, îrică noiiă ani ş i 'ştia- să mînii- rut' să fié transferat la o în­ t r a d ă ; 16,15 C în te c u l şi jocu l popu­ ma prim ăvară ¦: BARU MARE : ale ştiinţei şi tehnicii,
pentru elevi, studenţi,
concentrat asupra paletei sale iasch liine mistria... Au urmat treprindere d e construcţie din la r în c re a ţia co m p o zito rilo r n o ş t r i) Intre noi p ă r in ţii; APOLDU. DE
muncitori din industrie
fără să observe ce se petrece apoi ani de muncă .grea, de pe- Tirana şi fără a-şi întrerupe 16,50 C u rs 'd e .lim b a rusă ; 17,30 S fa tu l S U S : C o m ico s; CĂLAN : 'Vre­ şi agricultură, teh n ici­
eni şi ingineri, auto-
în jur. Este zidarul Djeladin '..:iil!fllllltllHăiT^lljRlflllfHHIIfiliMil^ munca, s-a înscris la Facilita- m e d ic u lu i: . D u od enita ; 17,35 V a ls u ri mea ghioceilor.
Amet de la întreprinderea de tea de construcţii civile. De de c o lo fâ fu râ ; 17)50 G ro fiică 'ş tiin ţifi­ mobiiîşti sau fotografi
construcţii „21 D ecem brie“ din Reportaj atunci au trecut cinci ani. Dje- că ; , 18,05 M u z ip ă p o p u la ră d in ţă r i m m m mmamiom®
ladih îşi pregăteşte acum lu­ p rie te n e ; 19,00 A c tu a lita te a în ţă ri so­ amatori, ALEiflAN'AHOL
Tirana. El î ş i .pregăteşte exa­ din J?.- P. Albania crarea pentru examenul de stat cialiste ; 19,40 Cîntece de dragoste de PENTRU 24 O R E :
menul de stat pe care îl va da „ŞT IIN Ţ A Şl T E H N IC A " 1 9 6 0 prezintă un
şi in aurind va primi titlul de variat şi bogat m aterial, ajutîndu-i să-şi
¦în luna ianuarie. Pentru a ob­ ¦'l!|i l l ! l l i ! : i ! i  com pozitori r o m în i: 20,05 P ro g ram Vreme schimbătoare , ou cerul ; petreacă înir-iin mod plăcut şi instructiv
timpul liber, punîndu-i Ia curent cu ultimele
ţine diploma, el va trebui să- regrinărî de la un „loc la altul inginer. .¦ m u zic a l dedicat fru n fd ş iio r în produc­ variabil mai mult poros. Vor ma.i i cercetări şi realizări ale ştiinţei şi tehnicii,
prezentînd noutăţi, reportaje etc.
pună la punct proiectul pentru pentru. ,a ciştiga şi a-şi. putea Cazul zidarului Djelâdin, al- _ ţie din industrie şi agricultură ; 20,20 cădea precipitaţii izolate sub ;
construirea unui. cartier de lo­ ajuta fam ilia. . tădată analfabet şi astăzi in­ Almanahul se găseşte de v în z a re Sa to a te d e b ite le
C o ncert s im fo n ic ; 21,15 C o ncert de formă de ploaie sla b ă )' Tbîipe-
Cinci statul democrat-popu- giner 'ctT diplomă, tiu este urt O .C .L. şi u n iiă fiie c o o p e ra tis te din în tre a g a fă ră .
cuinţe. e s tra d ă ; 21,45 A lb u m a rtis tic ; 22,15 raitura î n Uşoară’ creştere' ziua
Djeladin nu a uitat că acum tar a organizat şcoli serale caz izolat în Albania. ?Mii de
2 1 de ani a fost nevoit să p ă­ pentru muncitori, Djeladin a oameni ci muncii care în tre­ M u z ic ă ’ c o ra lă rom înească ; 22,30 M o ­ + 2 i â + 60, noaptea — 1 la

răsească băncile şcolii prima­ fost printre primii care s-au cut nu au avut posibilitatea să m en t pofctic: V e rs u ri de M ih a il E m i- i+3°. Vînt potrivit din, sectorul ;

nescu în le c tu ra ’1m a e s tru lu i M ih a il S a- sud-vest- şi vest. Dimineaţa şi !
re din satul său natal din dis­ înscris. După terminarea şco­ şe înscrie. în şcoli, urmează . doveanu ; 23,15 C oncert popular.
trictul Pcşkopi, la care abia se lii elementare a absolvit şcoa­ astăzi cursurile serale pentru sşara pîclă şi local ceaţă.

B U L E T IN E D E Ş T IR I: 5,00, 6,00, PENTRU URMĂTOARELE

înscrisese. Nu apucase să înve­ la de şapte ani, iar ciţîvâ ani inuncitoti ' sau cursurile prin 7 ,DO, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 3 ’ZILE
20.00, 22,00, 23,52 (p ro g ra m u l I ) , 14,00, Vremea se menţine sdiimbăi
ţe nici măcar atit cit să poată mai litziu a absolvit şi cursu­ corespondenţă ale şcolilor d e- 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (p ro g ra m u l toare cu cierul' noros. Tempera­

citi si scrie. Viata l-a silit să rile şcolii secundare. Intre timp toate gradele; .

II), tura staţionară, _ _ j[