Page 84 - 1959-12
P. 84
"Pag. 4 DRUMUL SOC!ALISMULUÍ Nr* 1556
BMBHEStaSBI
PLENARA C. C. AL P. C. U. S. - xütlrrueJüe sjLLftL •jxüxrrielö idiirriale ştim
MOSCOVA 23 (Agerpres) — culturii R.S.S.U . se află la un municat că sovhozurile şi col
TASS anu nţă: La 23 decem nivel care asigură îndeplinirea hozurile din R. S. S. Bielorusă
brie, în Palatul Mare al Krem planului septenal în 5 ani. şi-au propus ca în anul 1960 să
linului, şi-a reluat lucrările ple R .S.S.U . intenţionează să reali sporească producţia de carne Ia
nara Comitetului Central al zeze in 1963 o recoltă medie 40 chintale, la 100 ha., iar cea
Partidului Comunist al Uniunii de cereale de 19-20 chintale Ia de lapte — Ia 170 chintale. Oa
Sovietice. Ea a discutat rapoar ha. Raportorul a arătat că alo menii muncii din agricultură Dezvoltarea relaţiilor Macmillan şi Selwyn Lloyd despre
vor lupta pentru îndeplinirea
tele prezentate cu privire la dez caţiile anuale în fondurile ihdi-
voltarea continuă a agriculturii vizibile ale colhozurilor au re planului septenal în 5-6 ani.
In raportul său, Saraf Raşi- de prietenie şi colaborare dintre rezultatele conferinţei de la Paris
sovietice. prezentat în 1958 aproape un
In cadrul şedinţei din 23 de sfert din totalul veniturilor, ceea dov, prim-secretar al C. G. al U. R. S. S. şi India LONDRA 23 (Agerpres). La Răspunzînd Ia o întrebare
cembrie şi-a prezentat raportul ce a permis colhozurilor să a- P. C. din Uzbekistan, a comu 22 decembrie primul ministru al despre perspectivele apropiatei
Turbunbai Uldjabaev prim-secre- chiziţioneze maşini în valoare nicat că cultivatorii de bumbac MOSCOVA 23 (Agerpres) să împărtăşească Indiei cunoş- Angliei care a participat la con- conferinţe la nivel înalt, Mac
tnr al C.C. al Partidului Comu de 5,6 miliarde ruble. In satele din republică şi-au propus să TASS anunţă : Consider că tinţele şi bogata lor exeperienţă. lerinta de Ia Paris a şefilor gu millan a subliniat că după cum
nist din R .S.S. Tadjikă. Ucrainei se construiesc în acest atingă cu un an înainte de ter Bhiiai este o etapă importantă vernelor celor patru puteri occi se vede, lucrurile trebuie să se
an 200.000 de case de locuit men nivelul producţiei stabilit pe calea dezvoltării economiei Aon impresia, a spus in conti- dentale, s-a înapoiat la Londra,
pentru anul 1965. In amil 1959 nuare ambasadorul Indiei, că
MOSCOVA 23 (Agerpres) — ceea ce reprezintă dublul me
După cum transmite agenţia diei din ultimii 8 ani. s-a strîns cea mai bogată recol Indiei, a declarat ambasadorul toţi oamenii sovietici se mîn- împreună cu Selwyn Eloyd, mi prezinte bine dacă ne gîndim la
TASS, fa 22 decembrie Ia ple
nara C.C. al P.C.U.S.. D. Po- Nikolai Beleaev, prim-secretar tă din întreaga Istorie a cultu Indiei în U .R.S.S. K. Menon, în drese de faptul că ajută ţara nistrul Afacerilor Externe al An marea schimbare care s-a şi pro
lianskî, preşedintele Consiliului
de Miniştri al R .S.F.S.R ., în ra al C.C. al P.C. din Kazahstan, rii bumbacului în republică interviul acordat ziarului „Li- noastră la fel cum la noi în Iu gliei. dus în atmosfera internaţională,
portul prezentat cu privire Ia si a declarat că valorificarea a dia ne mîndriim de faptul că Făcînd o scurtă declaraţie la faţă de situaţia existentă acum
tuaţia din agricultura K .S.F.S.R., zeci de milioane de ha. de pă- (3.150.000 tone). R .S.S. Uzbe teratu maia Gazeta“* primim ajutor de la U .R.S.S. un an. ¦
a subliniat că în ciuda condiţi mînt a avut o importanţă hotă- Apreciez mult ajutorul U .R.S.S. aeroport, Macmillan şi-a expri
ritoare pentru sporirea produc că şi-a luat angajamentul ca în Ambasadorul Menon a spus nu numai în ceea ce priveşte mat satisfacţia în legătură cu Corespondenţii I-ău întrebat
ilor climaterice nefavorabile re ţiei de cereale şi asigurarea a- proiectele, utilajul dar şi pentru faptul că s-a stabilit data confe pe Selwyn LIoyd, ministrul A-
vîntului agriculturii în U.R.S.S. 1960 să obţină şi să vîndă sta că pe cînd a fost la Bhiiai l-a spiritul neobişnuit de prietenie rinţei la nivel înalt între Est şi îacerilor Externe dacă există
colta globală de cereale în 1959 F.1 a subliniat că după valorifi de care este pătrunsă munca posibilitatea realizării unui acord
carea a 23 milioane ha. de pă- tului 3.170.000 tone bumbac impresionat în mod deosebit am noastră comună. Ambalsadoruil Vest sau mai precis vorbind „cu provizoriu cu privire la Berlinul
Menon ă mulţumit lui N.S. Hruş- privire !a prima conferinţă din occidental. El a răspuns că se
brut. Republica îşi propune sar ploarea uriaşă a construcţiei. ciov, care, după cum a spus el, seria de conferinţe la nivel înalt ¦doreşte îndeosebi reglementarea
eiste în permanenţă atent în ceea cu domnul Hruşciov“. definitivă a problemei germane.
a fost de 4,2 miliarde puduri de mînturi înţelenite R .S.S. Kazahă cina ca pînă în 1965 să irige Răspunzînd la întrebarea co os priveşte nevoile construcţiei Dar dacă aceasta nu se poate
600.000 ha. şi să reconstruiască respondentului ziarului ou pri din India, dezvoltarea relaţiilor Macmillan a subliniat impor realiza imediat, a continuat Sel
reţeaua de irigaţie pe o supra vire la modul cum apreciază o- de prietenie şi colaborare con tanţa ideii unei serii de confe wyn LIoyd, atunci va trebui să
faţă de 1.200.000 ha. pinia publică din India rezulta cretă dintre Uniunea Sovietică
şi India. rinţe care, după cum a declarat
păşind cu 1.360 milioane puduri a devenit una din cele mai mari Vorbitorul a subliniat în con tele colaborării cu U .R.S.S. la ei, „pare să iie foarte raţiona
producţia medie anuală din ulti regiuni cerealiere din IJ.R .S.S. tinuare că începînd din anul construirea uzinei de la Bhiiai,
1960 se vor strînge două recol (Menon a spus că poporul in lă“. Referindu-se la alte proble
mii 5 ani premergători valorifi in Kazahstan producţia anuală
te pe an de pe suprafeţele prin dian apreciază mult ajutorul so
cării pămînturilor înţefenite. medie de cereale a ajuns în ul
cipale de terenuri irigate culţi- 6 vietic, este entuziasmat de fap-
Pentru sporirea' continuă a pro timii patru ani Ia 1.148 milioa vate cu porumb, sorg compact, tu! că oamenii sovietici sînt gata
legume timpurii şi cartofi.
ducţiei de cereale, a arătat ra ne puduri. Există posibilităţi să m-
me discutate la Paris, el a spus ne punem problema dacă nu ar
portorul, vor mai fi valorifica se valorifice încă 4-5 milioane Creşterea animalelor proprie
tate obştească se va dezvolta O declaraţie a Departamentului de Stat că au avut Ioc Tratative extrem ti cazul să ne înţelegem asupra
te milioane de hectare de pă- ha. Conform planului septenal considerabil, în 1960 şeptelul de
vaci trebuind să crească fa ni de utile referitoare la unele pro unui acord provizoriu reieritor
mînturf. Kazahstanul va trebui să pro în legătură cu experienţele nucleare
1 D. Polianski a comunicat că ducă anual circa 1,5 miliarde bleme europene. ia Berlin.
în primele 11 luni ale anului în puduri de cereale, producţia de velul prevăzut pentru 1965. In NEW YORK 23 (Agerpres). S.U.A. a refuzat să excludă po
curs producţia de carne a sporit bumbac brut va trebui să creas
în R .S.F.S.R . cu peste o treime că cu 90 la sută şi cea a sfeclei continuare raportorul a subliniat Corespondentul agenţiei United sibilitatea .reluării de către
importanta ridicării nivelului
în comparaţie cu anul trecut, tehnic al agriculturii republicii. Press International transmite S.U.A. a experienţelor nucleare, Comunicatul comun amerscano-marocan
iar cea de lapte cu 13' la sută. că Departamentul de Stat al în cursul anului viitor.
El a arătat că anul acesta au de zahăr de peste două ori. Oa
menii muncii din agricultură vor Cuba nu va îi o a doua Ouatemală Lincoln White, purtătorul de PARIS 23 (Agerpres)". După cuarea forţelor armate americă-
depune toate eforturile ca încă cuvînt al Departamentului de ne din Maroc să înceapă la sfîr-
Stat al S. U. A., a afirmat că cum transmite corespondentul şitul anului 1963, iar evacuarea
fost trimise în mod suplimentar în 1963 nivelul producţiei ani din Gasablanca al agenţiei Fran bazei de ia Sidi Sliman (lag ă
în colhozuri şi sovhozuri 73.000 maliere să ajungă Ia cel prevă ce Presse, în comunicatul co rul militar Boulhut) să fie ter
minată la 31 decembrie 1960.
tractoare, 33.000 combine şi zut pentru anul 1965. HAVANA 23 (Agerpres). In Referindu-se ia această acti deocamdată nu s-a hotărît dacă mun americano-mărocan, dat
ultimul timp în Guba s-a inten vitate subversivă, primul minis va ti prelungită suspendarea de publicităţii în urma tratativelor O nouă nelegiuire a
multe, şi multe alte mijloace Kiril Mazurov, prim - secretar sificat campania reacţiunii inter tru al Cubei, Fidel Castro, a de bună voie de către Statele Uni dintre Eisenhower, preşedintele
ne şi externe. In presă apar clarat în ouvin tarea rostită în
tehnice. '! al C.C. al P.C. al R .S.S. Bielo ştiri în legătură cu planurile reac faţa funcţionarilor de la între jte a experienţelor nucleare du- S.U.A., şi Mohammed al V-leă,
os Nikolai Podgornîi, prim-secre- ruse a subliniat în raportul său ţiunii de a răsturna guvernul prinderile comerciale : „In timp
revoluţionar. ce duşmanii noştri primesc aju pă 31 decembrie, dată cînd ex- regele Marocului, se subliniază
tar al C.C. al P.C. din Ucraina că industria acestei republici a
piră actualul termen. | că s-a căzut de acord ca eva-
a arătat în raportul prezentat, îndeplinit înainte de termen pla După oum scrie ziarul cuban tor din partea lui Trujillo (dic rasiştilor din Africa
„Revolucion" consulul Republi tator dominican), din partea ma de sud . Î
că oamenii muncii din Ucraina nul anual Referindu-se la agri cii Dominicane din Miami rilor moşieri, societăţilor mono
au hotărît să îndeplinească pla cultură el a arătat că planurile (S.U .A .) a transmis o mare su poliste, exploatatorilor, jefuitori
mă de bani pentru cumpărarea lor şi criminalilor de tot felul,
nul septenal în industrie în 5-0 achiziţiilor de către stat au fost S. u . a. C r e ş t e scumpetea L O N D R A 23 (A g e rp res ). — O pi
ani, iar în agricultură, în 5 ani. îndeplinite înainte de termen la şi transportarea de arme pentru pentru a ataca Guba şi lichida n ia publică din A n g lia este in d ig n a tă
adepţii lui Batista, fostul dicta independenţa ei; poporul se u- de un . nou caz ruşinos de discrim i
Industria Ucrainei a şi îndepli cereale. lapte, carne, în ciuda tor aii Gubei. S-a intensificat neşte zi de zi tot mai strîns pen . WASHINGTON 23 Ager- anii 1947-1949, în anul 1959 n are ra s ia lă p racticată în A fric a de
campania de calomnii la adresa tru a apăra revoluţia“. Munci preş). Le 22,decembrie miniş- acest indice a atins cifra de
nit planul anual al producţiei condiţiilor climaterice nefavora ierul muncii al S.U.A. a a- /25,6. Agenţia United Press
globale, iar rezultatele prelimi bile şi a unor lipsuri în munca guvernului revoluţionar din Gu torii, ţăranii, studenţii, a spus nunţat că in luna noiembrie Internatiom l"subliniază că a- sud.
ba. La 20 decembrie elemente Fidel Gastro, reprezintă reazi- a anului curent costul vieţti T îm p la ru l F ra n k Beecher, de o rig i
nare arată că în domeniul agri organizatorică. Raportorul a co contrarevoluţionare au organi mul revoluţiei şi ei ştiu că nu în S.U.A. a crescut din nou . ‘. *
zat un atentat împotriva lui sînt singuri. Ei sînt gata să a- cu 0,10 ta sută. Luind cifra nă engleză, s-a înap oiat in A n g lia ve
Martinez Sa.nchez, ministrul lunge pe cei ce vor îndrăzni să ceasia esie a 6 -a creştere a n in d d in A fric a de sud îm p re u n ă cu
Muncii. Monopoliştii americani ne invadeze ţara. Cuba, a decla 100 ca m edie a preţurilor în soţia şi trei copii dintre care un bă
R e v a n şa rz ii vest-germani din Cuba, precum şi moşierii şi rat F. Castro, nu va fi o a doua preţurilor in S.U.A. în ulti- ia t de culoare în vîrstă de 2 ani pe
cer arme
mele 6 luni.
capitaliştii cubani sabotează în Guatmală. Cotropitorii care vor Criza învăţămîntului care l-a adoptat. A u to rităţile sud-a-
făptuirea măsurilor revoluţiona îndrăzni să păşească pe pămîn- fric a n e a u r e fu z a t în s ă să recu n o ască
BERLIN 23 (Agerpres). După Agenţia ADN arată că acea re ale guvernului cuban, finan tul nostru îşi vor găsi aci mor- WASHINGTON 23 (Ager- de anul trecut. De o deosebi- adopţiunea şi au respins cererea de
cum anunţă corespondentul din stă declaraţie, făcută de un re ţează activitatea contrarevoluţio mlntul. Sîntem ferm hotărîţi să pres). La 22 decem brie I,aw- tă semnificaţie, a spus el, este a 1 se da un num e de fa m ilie şi de
Kiel al agenţiei ADN, amiralul prezentant oficial al flotei ma nară. apărăm revoluţia. rence Derthick, comisar pen- faptul că numărul înscrieri- a -i face acte de stare civilă. In faţa
Gerlacb, comandantul flotei ma ritime militare a Germaniei oc tru problem ele educaţiei al lor ta facultăţile de inginerie
ritime militare baltice a Germa cidentale, înseamnă că contra- S.U.A., a declarat că in toam- a scăzut pentru al doilea an
niei occidentale, s-a pronunţat torpiloarele pe care R.F. Ger „Poporul paraguayan va continua lupta pînă ce na anului curent numărul în- consecutiv. Numărul total al a lte rn a tiv e i de a pierde copilul sau de
pentru înzestrarea contratorpi- mană le primeşte din S.U.A., op resorii vor fi în frîn ti“ scrierilor la colegiile şi uni- studenţilor în inginerie a scă- a părăsi ţara în care lo c u ia 4 de l i
1oarelor aparţinînd forţelor ma precum şi navele de acest tip versităţile tehnice americane zut anul acesta cu 14.000 fa- a n i, F r a n k B eecher a 'p r e fe r a t să se
ritime militare vest-germane „cu care se construiesc în prezent a scăzut cu 5,4 la sută faţă ţă de anul trecut.
cele mai moderne tipuri de ar la Hamburg vor fi înzestrate RIO DE JANE1RO 23 (Ager făcut vinovaţi de crime împotri înapoieze în A n g lia.
me“. El a subliniat necesitatea cu rachete atomice. pres). Dr. Eduardo Gabrera, unul va poporului. în această ordi
creării unor rachete atomice ca din liderii Frontului Unit pentru ne de idei el a arătat că actua -SÍSnS-
re să poată fi lansate de pe Amiralul Gerlach a făcut a- eliberarea naţionala din Para lul regim dictatorial din Para
conlratorpiloare cu un deplasa cteastă declaraţie pe bordul celui guay. a acordat corespondentu guay, afară de ajutorul militar ¦De ee se tem marile monopoluri de
ment de pînă la 3.000 tone. A- de al treilea contratorpilor vest- lui ziarului brazilian „Ultima al S.U.A.. se sprijină şi pe o obiectivele unei dezarmări generale şi totale
ceste contratorpfloare fac deja german transmis recent Germa Hora“ un interviu în care a a- puternică politie secretă care
parte din efectivul flotei mari rătat că : „Poporul paraguayan este condusă rlc numeroşi foşti NEW YORK 23 (Agerpres). şi fost, din 1950 pînă în 1953, construcţie a costat 40 milioa
time militare a R.F. Germane. niei occidentale de către flota va continua lupta sa pînă ce o!iteri nazişti.
maritimă militară a S.U.A.
opresorii vor fi înîrînţi. Noi sîn In încheiere el a arătat că Ocupîndu-se de atitudinea mari preşedintele comisiei pentru e- ne dolari. In 1957 „General Dy
Pentru eliberarea deţinuţilor politici tem deplin încrezători în victo victoria Frontului unit pentru lor monopoluri americane faţă nergia atomică a S.U.A., care namics“ se utilează în vederea
şi încetarea persecuţiilor ria noastră“. eliberarea naţională va da po de problemele păcii şi destinde scria Ia siîrşitul anului 1958 în producţiei de combustibil pentru
rii internaţionale Gus Hali, se revista „Fortune“: „Ceea ce mă motoare cu reacţie şi rachete şi
antidemocratice din R. P. Germană In legătură cu scopurile ur sibilitatea unui număr de 500.000 cretar general al P. C. din nelinişteşte cel mai mult este că achiziţionează compania „Liquid
mărite de actuala răscoală popu de cetăţeni ai Paraguayului, o S.U.A., scria recent într-un ar nu ne pregătim în mod suficient Carbonic Corporation“.
lară. dr. Gabrera a subliniat că. treime din populaţia tării, să se
BERLIN 23 (Agerpres). Co- scrisoare se subliniază, că gu după doborîrea dictatorului întoarcă în patrie, deoarece în ticol publicat în revista „Poli- de realist şi intensiv pentru un In 1957 activul lui „General
itetul luptătorilor din niişca- vernul lui Adenauer, persecu Stroessner prima sarcină a gu ultimii 10 ani ei au fost siliţi tical Aîfairs“ : „Există Ia noi conflict militar în genul unui Dynamics“ atingea 500.000.000
a antiîascistă de rezistenţă tând pe patrioţi, acordă în ace vernului democratic este înfăp • ¦ --Y qiaze în ţările înveci forţe puternice care au o teamă război total şi fulgerător“. dolari, de zece ori mai mult de
î. D, Germană) a trimis Irac- laşi timp sprijin foştilor hitle- tuirea reformei agrare.. nate din cauza mizeriei şi a te aproape psihopatică de pace. cît în 1951, şi cifra de vînzare
uniior Partidului Social Demo- rişti activi. rnarei instituite de Stroessner. Wall Streetul şi templul său — Începînd din 1954 „General a producţiei sale atingea un mi
at din Germania şi Partidu- O- altă sarcină importantă va Dynamics“ şi-a îndreptat efortu liard cinci sute milioane dolari.
i Liber Democrat din Bundes- Comitetul luptătorilor din fi pedepsirea acelora care s-au bursa, clănţănesc din dinţi de rile spre producţia de bombar Din 1951 pînă în prezent orofi-
igul vest-german o scrisoare mişcarea antifascistă a rezisten
ţei declară că miniştrii vest-ger S criitorii englezi protestează împotriva teamă ori de cîte orî circulă diere, în special de tip B-52, a- turife safe au crescut de li ori.
simple zvonuri după care răz vioane de vînătoarc, şi mai a-
i care cheamă să se pronunţe mani Strauss, Föber şi Oberlän barbariei rasiste boiul rece ar fi pe punctul de les de proiectile teleghidate. în 1958 acţiunile lui „General
der, care au dezlănţuit campania a lua sfîrşit. Simpla anunţare a Numele de „General Dynamics“ Dynamics“ erau cotate !a bur
?ntru eliberarea tuturor deţinu- teroristă împotriva forţelor pro LONDRA 23 (Agerpres). —• măşiţă a barbariei şi a politicii schimbului de vizite Hruşcîov- nu datează decît din 1952. îna sa din Wall Street fa 192 dolari
lor politici din R. F. Germană După cum transmite agenţia urii ele rasă practicată de hitle- Eisenhower a fost suficient pen inte se chema „Electric Boat faţă de 25 dolari în 1952. Pe
gresiste caută sä împiedice des Reuter, 28 de scriitori britanici rişti“. tru a duce la o scădere a acţi Company“ care în cursul ulti scurt, rezultatele acestor fabu
pentru încetarea în Germa- tinderea încordării internationa printre care Somerset Maugham, unilor. Expresia „groaza de pa mului război mondial a construit loase operaţiuni ale, societăţii
ia occidentală a proceselor po- le care s-a conturat în ultima Dapbne Du Maurier, Sir .Iulian Val de greve în ce“ îşi are acum locul în ja r 72 de submarine, mai mult de americane au atins cifre incit
tice împotriva luptătorilor pen- Huxley, B. Priestly, John Osbor- America Lafină gonul cercurilor financiare ală cît orice altă societate. In 1947 senatorul Neuberger a cerut des
¦u pace, democraţie şi înţelege- vreme. ne şi Colin Wilson au publicat turi de termeni ca urcarea şi această societate a achiziţiona? chiderea unei anchete guverna-
; reciprocă între germani. In o declaraţie de protest împotri NEW YORK 23 (Agerpres). scăderea acţiunilor, recesiune şi compania „Canadair“, iar în meritale pentru stabilirea bene
va discriminărilor rasiale prac După cum anunţă agenţia Pren- depresiune. Ce dovadă mai bu 1953 majoritatea acţiunilor so ficiilor pe care monopolurile a-
,,N orvegia trebuie să fie oregătită pentru ticate de organizaţiile rasiste sa Latina, în diferite ţări ale nă a faptului incontestabil că cietăţii „Consolidated Vultee merica'ne, şi în special „General
zile şi mai grele în N. A. T. O." Americii Latine ia amploare interesul pentru „războiul rece“, Aircraît Corporation“ pe care o Dynamics“, Ie realizează în
din Anglia. mişcarea grevistă. In seara zilei tendinţa de a-1 continua, provin absoarbe complet în 1954. In timp de pace.
OSLO 23 (Agerpres). — Ga împreună cu celelalte mari sta de 22 decembrie, la Rio de Ja- din citadela trusturilor ?“. 1955 ea îşi îndreaptă atenţia
urmare a sesiunii Consiliului te membre ale N.A.T.O., Insistă In declaraţie se arată că „vi spre aparatajul electronic şi a- Toate acestea arată limpede
N.A.T.O., încheiată recent, a- să fie sporită aceasta contribu O confirmare a afirmaţiilor chiziţionează societatea „Strom- de ce o dezarmare generală şi
vertizează ziarele norvegiene, itorul omenirii nu trebuie sa fie lui Gus Hali o constituie decla berg Calson Co“, Iar în 1956 totală nu poate li pe placul uria
ţie. raţia cum nu se poate mai fă întreprinde construcţia de noi şelor concerne americane care
Norvegia şi alte ţări mici din Ziarul „Aftenposten" averti întunecat de sălbatica discrimi neiro a început o mare grevă ţişă făcută de Gordon Evans uzine pentru fabricarea de ra se îmbogăţesc de pe urma con
Europa occidentală — membre nare rasială“. „Noi privim cu declarată de sindicatul naţional Deane, prim-vicepreşedinte al chete „Atlas“, uzine a căror tinuării „războiului rece“ şi a pre
ale N.A.T.O. — trebuie „să se zează că„o anumită presiune... oroare, scrie grupul de scriitori, al marinarilor flotei comerciale. societăţii „General Dynamics“, gătirii unui război cald.
pregătească în vederea majoră poate fi aşteptată si pe viilor. injusteţea, violenţa şi brutalita In urma acestei greve un mare
Acest lucru a fostdeclarat lim tea îndreptată împotriva oame număr de vapoare au rămas an
rii bugetelor lor militare". Ac pede la Parts în cercurile nilor de culoare de pretutindeni. corate în port. Participanţii la
tuala lor contribuţie nu eslo N.A.T.O. Norvegia trebuie să fie Declaraţia caracterizează politica grevă cer măr!,'oa salariilor din
considerată suficientă şi' S.U.A . cauza creşterii scumpetei în
pregătită pentru zile şi mai
grele în N.A.T.U.“. de discriminare rasială ca o ră- | ţară.
Redacţia şl adminMiaţia ilarului: sir. 6 Martie nr. 0. Telefon i l9SjlS9t 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.LR . nr. 230.320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,1 Atai" — Deva