Page 85 - 1959-12

PROLETARI DTS TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA / Vom bucé

® Din munca şi viaţa colec­

tivistelor (pagină specială)

pag. 2 -a Nutreţul însilozat constituie siloz, să obţinem chiar şi mai
păşunea de iarnă a animalelor mult. In acest scop, vom semă-
° Viaţa de toate zilele a şi în perioda de stabulaţie ei nu na porumb din soiurile cele mai
poate îi înlocuit cu lin sau cu productive intr-un teren arat din
marinarilor atomişti rădăcinoase. Nutreţul murat io- toamnă. !n timpul perioadei de
losit în hrana animalelor ca fu- vegetaţie, îl vom prăşi şi-i vom
pag. 3-a raj de bază, măreşte productivi- asigura un spaţiu nutritiv nece-
tatea acestora şi în special mă- sar formării ştiuleţifor. Recolta-
° Lucrările plenarei C.C. reşte producţia de lapte. Este de rea o vom face numai în stadiul

al P.C.U.S. pag. 4-a

0 După tratativele interoc-

Anul XI Nr. 1557 Vineri 25 decembrie 1959 4 pagini 20 bani cideniale de la Paris pag 4-a

neconceput mărirea producţiei *aP*e ceară.

IIR L IN RIGM NEA NOASTRA de lapte fără a asigura pentru ° . Probtemă importantă care
f..iecare vaca- -77-8ii *tone jde nuxtre,t»
sg„tu1a)rra_lrrneea„atsepnaţiţaiilonroasojtreă este asi-
murat- insilozare
Avantajele nutreţului însilozat
Şl însilozarea propriu-zisă a îu-

rajelor. Anul acesta, noi am în-

Premiera film ului smt cunoscute co- Şilozat în siloz

„N .S. Hruşciov CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT lectiviştilor din --------------- ----------- ----------------------betonat şi în

Apoldu de Sus Pentru înfăptuirea gropi simple, n

în Am erica" Liviu Breaza este încă de acum 6 sarcinilor trasate cantitate de 33
mecanic de turbi­
La cinematograful „Vic­ La mina Lupeni nă, fruntaş in pro­ ani cînd am in- de plenara C.C. al P.M.R. tone Pe caP &
toria“ din oraşul Hunedoa­ ducţie, la centrala
ra a rulat ieri, in prem ieră, Ieri dimineaţă colectivul sectorului III, cel mai mare sec­ termoelectrică a trodus pentru pri- din 5 _ 5 decembrie Vltă furajată- In
filmul „N.S. Hruşciov în tor de la mina Lupeni şi-a îndeplinit planul anual de pro­ Combinatului side­
America“. Cu această oca­ ducţie. rurgic din Hune­ ma oară furajul -----------------------*-------- •-------------- anul viitor, am
zie, tov. Mircea Neagu, co­ doara. Ingrijindu-
respondentul pentru regiu­ Această realizare se datorează intensificării întrecerii so­ se de exploatarea însilozat în lira- '''ilillIIllllllilIllllllllilMIIIM prevăzut să ma­
nea Hunedoara al Radiodi­ cialiste în cinstea conferinţei raionale de partid cînd, numai corectă a iurboge-
fuziunii şi televiziunii ro- în perioada 18 noiembrie—20 decembrie a.c., au fost extrase neratorului, ei a na animalelor. De atunci, an de rim ferma de vaci ia 50 capete
mîne, a vorbit despre im­ peste sarcinile de plan 2.200 tone de cărbune. contribuit la reali­ an, cantitatea de furaj însilozată şi deci vom însiloza o cantitate
portanţa istorică a vizitei zarea planului a- mult mai mare de porumb si­
lui N.S. Hruşciov în S.U.A. In cursul anului, Ia acest sector, randamentele au fost în nual înainte de ter­ de către noi a crescut. loz, frunze şl colete de sfeclă,
continuă creştere, ajungînd in luna noiembrie la 1,818 tone men. resturi de la grădina de zarza-
In cursul zilei de ieri, cărbune pe post, iar în luna decembrie la 1,901 tcne pe post. In primii ani, cultivam cu
filmul a fost vizionat de a- In clişeu: Liviu porumb siloz o suprafaţă foarte vat şi alte furaje. Spaţiul de in­
proape 4.000 de oameni ai In fruntea întrecerii se situează brigada condusă de comu­ Breaza urmărind mică, 1 sau 2 ha, 11 semănăm silozare existent este insuficient
muncii. nistul Sabin Ghioancă şi brigada de tineret condusă de mine­ funcţionarea agre­ şi nu-i aplicam nici o lucrare de De aceea, noi vom pregăti din
rul Roman Jurca. gatului. timp noi spaţii de însiiozare,
Galerie de ocol întreţinere. Ca atare, şi produc săpînd gropi adinei de 2 metr!,
,,Ceramica" — Baru Mare -m- ţia de masă verde de pe un hec­ late Ia fund de 2-3 metri, la
Ieri, ta întreprinderea tar nu depăşea 12.000 kg. In-
minieră Teliuc, cu 7 zile In noaptea de 23 spre 24 decembrie a. c., colectivul de Dezbaiîrîd cifre le de plan pe anul 1960 cepînd din anul trecut, am mă- suprafaţă de 3-4 metri iar lun­
înainte de termen a fost muncitori, tehnicieni şi ingineri de Ia fabrica „Ceramica“ din •rit suprafaţa cultivată cu porumb gimea o vom face după nevoie.
străpunsă galeria de ocol Baru Mare, a îndeplinit planul cantitativ pe anul curent. La ANGAJAMENT: 25*100 t©si© minov*eu
de la orizontul 180. acest lucru s-a ajuns datorită aplicării în viaţă a propuneriloi p e s te planís! aituil&ai élites* siloz la 5 ha., iar în acest an Pentru a obţine un nutreţ
de măsuri tehnico-organizatoricc făcute de muncitori în consfă­ la 7 ha. Tinînd cont de îndru-
Prin darea in exploata­ tuirile de producţie, sporirii productivităţii muncii, precum şi în­ Colectivul de muncitori, teh­ gajat să dea cea mai mare can­ mările date de inginerul agro- murat de caii taie bună aşa cum
re a acestei galerii, trans­ trecerii socialiste desfăşurată între echipe. nom al gospodăriei noastre, am am obţinut de altfel şi în acest
portul pe puţ va creşte cu semănat porumbul de siloz mai an, vom face însilozarea cu
40—50 la sută, datorită e- .In fruntea luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor rar decît obişnuiam şi în timpul foarte mare atenţie. înainte de
liminării timpilor de ma­ de plan, s-au situat comuniştii Iiie Grozav, Cornel Andraş, perioadei de vegetaţie, l-am pră- a introduce furajul tocat în
nevră la rampa puţului Fintea Babone, Vasile Necşu, Estera Bardoş, precum şi ute- şit. Porumbul a fegat formând gropi, vom arde gropile cu
principal. miştii Ion Ardeleanu, Ion Cetită, Vergelia Kovacs şi alţii. ştiuleţi ca şi cel pentru boabe. pale şl le vom stropi cu var.
Cînd boabele au ajuns în sta­ Furajul recoltat ÎI vom toca ime-
Lucrarea a fost 'dirijată IO A N SO LCO I diul de lapte ceară, I-am recol-
de topograful Alexandru tat, obţinîna la hectar o produc- diat şi vom umple un siloz in
corespondent ţie de 26.000 kg. Cu toate că maximum două-trei zile. Pentru
această producţie depăşeşte mult ca nutreţul din groapă să fie
t pe aceea din anii trecuţi, noi nu presat bine şl să nu aibă spaţii
sîntem mulţumiţi numai cu aiî- pline cu aer care duc Ia muce-
Atelierele centrale ,,Ardealul" Alba lulia ta. găirea furajului, Vom presa nu-
freţul cu tractorul. După ce
In primele ore de lucru din dimineaţa zilei de ieri, munci­
torilor din cadrul atelierelor centrale „Ardealul“ din Alba lulia In expunerea făcută fa ole- vom umPIe g ^ P 71 cu vîrî pînă
Ie-a fost adusă la cunoştinţă o veste îmbucurătoare. Planul nara C. C. al P. M. R. din Ia înălţimea de 1,5—2 metri
anual la producţia globală a fost îndeplinit. 3-5 decembrie, tovarăşul Gheor- de-asupra suprafeţei solului,

Milos. Succesul se datoreş- Acest succes este urmarea eforturilor depuse de întregul nicieni şi ingineri de la secto­ titate de minereu sînt cele con­ ghe Gheorghiu-Dej arată ’ că vom acoperi nutrefu! cu pămînt

te echipei de mineri con­ colectiv şi a măsurilor tehnico-organizatorice luate de conduce­ rul II al minei Teliuc, discutînd duse de Bălan Emilian, Popa de pe un hectar cultivat cu po­ bine bătut care împiedică pă­
dusă de Aurel Andrei. rea întreprinderii. cifrele de plan pe anul 1960, M. Ioan şi Dănăilă Nicolae. An­ rumb siloz se pot recolta peste trunderea apei şi aerului in siioz.
s-a angajat să dea peste planul gajamentele lor sînt de 4.000 40.000 kg. masă verde dacă cul­
2 6 0 . 0 0 0 S@§ anual (1960) cantitatea de tone, 3.000 tone şi respectiv tura de porumb a fost întreţinu­ Respec-tînd cu stricteţe aceste
25.000 tone de minereu de fier. 1.500 tone de minereu peste reguli importante, sîntem siguri
tă corespunzător şi dacă recol­ că vom obţine un nutreţ murat
tarea s-a făcut în momentul cînd de bună calitate, care adminis­

Pentru rezultate contribuţie Printre brigăzile care s^au an- planul anului viitor. porumbul a ajuns în stadiul de trat în hrana vacilor de fapte,
voluntară pentru lapte ceară. va duce Ia obţinerea a ceî pu­
deosebite obţinute in Lucrări de interes obştesc ţin 2.200 litri lapte anual ne
muncă, richtuitoarea anul viito r Noi ştim că e posibil să se cap de vacă furajată.
obţină la hectar 40.000 kg. furai
şi sîntem hotărîţi ca în~anui vi­ IO A N K IR R

Teodora Bădiţă de In această perioadă, în întreg P e n tru a n u l 1960, c e tă ţe n ii din co­ să execute şi a lte lu c ră ri de interes itor, de pe cefe 16 hectare pe preşedintele G . A. C. „B razdă

la fabrica „Arde­ raionul Haţeg, au loc adunările m una C îrjiţ, raio n u l Ilia , au votat obştesc. T o t în c a d ru l a d u n ă rii popu­ care fe vom cultiva cu porumb nouă" Apoldu de Sus

leana" din Alba populare pentru votarea contri­ în cadrul unei adu nări populare, o lare, cetăţenii s-au a n g a ja t să sprijine Curs de conducători auto
lulia a fost decla­ buţiei voluntare pe anul 1960, contribuţie v o lu n tară de aproape 20.000 în mod efectiv, prin muncă voluntară,
rată fruntaşă in în cadrul cărora se face şi ana­ Iei. Cu aceşti b an i ei au h otărît să aceste lu c ră ri pentru a fi term in ate Mulţi furnalişti, turnători, e- din localitate, şi-au m an ifestat
muncă. Ea îşi depă­ liza felului cum au fost folo­ construiască un căm in cultural în sa­ la tim p. lectricieni şi alţi muncitori de de curînd dorinţa de a deschide
şeşte zilnic norma site fondurile în anul 1959. tu l C o z ia , să îm p re jm u ia s c ă m a i m u lte la uzina „Victoria“ Gălan, în­ uri curs de conducători auto.
cu 15—20 la sută lo c a lu ri de şcoli d in ra z a co m u n ei şi V IC T O R C1SAR cadraţi în organizaţia A.V.5.A.P. Dînd curs acestei cerinţe, orga­
Astfel, pînă în prezent, în ra­ corespondent nizaţia A.V.S.A.P. a luat mă­
In clişeu: Teo- ionul Haţeg, au avut loc 43 de suri pentru deschiderea unui a-
dora Bădiţă lucrind
la maşina de rich-
Infr-o circumscripţie îndepărtatătuit. adunări populare ia care au par­
ticipat peste 4.200 de cetăţeni. semenea curs, la care s-au în­
scris pînă în prezent 36 de ti­

Hi au votat ca în anul 1960 să neri. Cursul de conducători auto

y&- se efectueze o seamă de lucrări S-a intîmplat ca chiar atunci — Aţi văzut necazul care ne-a — Multe trebuie dar, nu-i din Călan va dura pînă în luna
printre care 4 extinderi a reţe­ cînd oamenii din Ludeşti se pre­ iulie 1960, timp în care se vor
re aii cooperativei din Chitid a lei de electrificare, 2 noi con­ găteau de alegerile de deputaţi căzut pe cap 1 chiar aşa de uşor. Satu-i mic... preda 80 lecţii teoretice şi prac­
fost realizat în procent de 104 strucţii şi 3 reparaţii de şcoli, 3 în sfatul popular, să se producă tice. In urma1 unui examen, a-
la sută. In schimb, sînt nesatis­ construcţii şi 10 reparaţii de că­ şi necazu l: surparea drumului — Văzut. — Ştiu că nu e uşor. Dar aeşti tineri vor primi apoi car­
făcătoare rezultatele obţinute la mine culturale. 3 construcţii şi de la rîpă. Apa săpase pe dede­ nete de conducători auto.
achiziţii, la aprovizionarea coo­ 9 reparaţii de poduri, o îndigu­ subt slăbind terenul încetul cu — Şi ce părere aveţi ? dacă ne vom mobiliza toate for­
perativei cu mărfuri de sezon şi ire şi 3 canalizări, repararea încetul, pînă cînd, într-o noapte I.O R A Ş G A
la încasarea fondului social. . unei băi populare, 3 construcţii ploioasă, mai mult de jumătate — Trebuie reparat. Venind în­ ţele, să vedeţi că facem şi cămin
de dispensare, radioficarea sa­ din drum se prăbuşise în rîpă. coace, mi-am tăcut chiar şi un corespondent \
Printre altele, membrii coope­ tului Bretea Strei şi alte lucrări. Astfel, locuitorii, nu mai puteau mic plan. Cunosc mulţi oameni cultural. Să terminăm înţîi dru­
ratori au cerut consiliului de Suma votată din contribuţie vo­ trece pe aici decît pe jos. din Ludeşti. Cred că, cu forţele oooc-oooooooooooooooo ~x><x
conducere, ca în viitor, coopera­ luntară pentru executarea aces­ existente în satul dumneavoas­ mul. ' V i<.
tiva să fie aprovizionată cu mai tor lucrări se ridică la aproape Cînd a venit la ei candidatul tră, noi o să reparăm repede
Titieri fruntaşi în multe mărfuri specifice satului. 260.000 iei. Din această sumă, de deputat Cornel Florari, cei drumul. O să îndiguim o porţi­ Unii priviseră cam neîncreză­ —. O.>
munci patriotice numai cetăţenii din Boşorod au ce nu-1 cunoşteau l-au privit a- une mai mare, în care să băcrăm tori calmul cu care Cornel Flo­ O
IO N M A R IN E S G U propus şi votat 24.800 lei. desti­ tent, vrînd parcă să afle din o- umplutură. Căci să ştiţi că dacă ran le vorbise despre lucruri
In ziua de 23 decembrie a.c., naţi terminării construcţiei dis­ ochi, acolo, pe ioc, ce tel de om nu consolidăm terenul, degeaba care pentru ei erau de cea mai L a m ina Lupeni, v
la şcoala medie „Aurel Vlaicu Acţiuni de împădurire pensarului medical. e, şi dacă le va fi un bun depu­ reparăm, căci iar se strică. mare importanţă. Cu timpul din 2
din Orăştie au fost înmînate 70 tat. Ion Gridan, cetăţean de însă. neîncrederea s-a topit. Aşa
de insigne de brigadier al mun­ S ID O N IA RUSAN frunte în sat, îl întrebase : — O să ne trebuiască lemn precum s-a angajat, deoutatul cauza lipsei de g rijă faţă
cii patriotice, tinerilor care au mult — îşi dădu cu părerea Ro- Cornel Floran a pus în discuţia
prestat în acest an peste 100 corespondentă — Pe la rîpă aţi venit ? Comitetului executiv aii Sfatului de b u n u rile ce le a p a rţin ,
ore de muncă voluntară. — Pe acolo. mulus Zgîrdean, un priceput popular comunal Orâitioara.
meşter din sat. Dacă socotim problema sprijinului ce trebuie u nii m ineri uită în cărbune ţ
Cele 8 brigăzi utemiste de acordat sătenilor din Ludeşti.
muncă patriotică de la această numai digul o să ne coste... Astfel s-a aprobat materialul diferite unelte. Aceasta ta- o
şcoală, au prestat în amil cu­ lemnos pentru diguf de deasu­
rent, peste 20.000 ore de mun­ — Nâ vă faceţi o grijă din pra rîpei. Restul de lucrări au o
că voluntară. fost făcute de locuitorii satului ce ca la p re p a ra tie să ex is- i>
asta. O să cerem Comitetului e- prin muncă voluntară şi contri­
buţie în muncă. Numai Ia' umple­ O
xecutiv al sfatului popular din rea digului şi repararea drumu­
lui, s-au prestat peste 600 ore te un în sem nat stoc de u - 0
Orăştfoara să ne aprobe o can­
n elte sosite îm p re u n ă cu
titate de^ lemn care să ne ajun­
cărbunele.

Pentru rezultatele deosebite La începutul acestei luni, ti­ gă- de muncă voluntară. 'Apoi, alte

obţinute în acţiunile de muncă nerii şi vîrstnicii din comuna Au mai discutat şi alte treburi 200 de ore muncă voluntară au

patriotică, au fost evidenţiaţi ti­ Roşia de Seoaş, raionul Sebeş, gospodăreşti, apoi 'deputatul a fost prestate pentru repararea
nerii Cerne1 Uimea, Glaudia Cai­ au plantat 10.000 de puieţi. In pornit-o spre casă. Locuia toc­ podului din sat, lucrare pentru
macam Aurel Drăgan, Lazăr fruntea acţiunii de împădurire mai în Costeşti, kilometri mulţi, care de ăsemenea“sfatul popular
Cosma şi Doina Rusu. s-au situat tovarăşii Constantin drum greu de munte. comunal a acordat materialul
Drăghiţă, Domnica Burnete,
E L E N A IO A N

Ioan Muntean, Vasile Bogdan, O bucată de drum l-au con­ lemnos necesar. ' 'v'*"v''

Adunarea cooperatorilor Nioolae Dendiu, Vaier Păduream, dus sătenii din Ludeşti. Ii in­ Sătenii din Ludeşti sînt o a ­

Membrii cooperativei de con­ Nicolae Dam ian şi alţii. teresa ce propuneri s-au făcut menii harnici, care au mîndrfa

sum din satul Chitid, raionul ELENA ALBU în celelalte sate ale comunei O- lor. Lor, nu le-a trebuit nimic

Hunedoara, au analizat în ziua întreţin livezile de pomi răştioara'. de-a gata. La propunerea ’depu­ Ce-i asia or,tace 7,
de 20 decembrie a.c. felul cum tatului, ei au ieşit la muncă vo­
cooperativa sătească s-a preocu­ Terminînd de însămînţat cele S-ău propus construcţii de luntară pentru curăţirea păşunii
pat de ducerea la îndeplinire a !10 ha. cu grîu de toamnă pre­ şcoli, poduri şi podeţe, cinema­ comunale, obţinînd cu această
sarcinilor izvorîte din documen­ cum şi arăturile adinei, colecti­ tografe, cămine culturaile... ocazie o importantă cantitate ’de
tele plenarei C.C. al P.M.R., din
De cămin şi noi avem ne­

13-14 iulie 1959 şi ale celui de­ viştii clin satul Pcşfeniţa lucrea­ Nu de mult, la Gurabarza, raionul Brad, a fost dat in fo ­ voie. Ne-au cam luat-o înainte material lemnos. Numai de pe — Ce să fie. Cadou din par- L
al lll-lea Congres al Coopera­ ză în prezent la curăţirea şi losinţă un frumos şi confortabil bloc cu 8 apartamente. In nouţ alte sate. tea minerilor. Că doar nu de- X
ţiei. Din analiza făcută, a re­ stropirea livezilor dc pomi. bloc, s-au mutat salariaţi de la uzina electrică din locclifafc. v ve. GH. STOiCOViei geaba e „Luna cadourilor"... L
— Trebuie să faceţi şl cămin

zultat că planul de aproviziona­ * M . C IO LP A N In clişeu: Noul bloc din Gurabarza. — îi îndemnase deputatul. (C on tin uare ln pag. III- a ) OOOOOOOOOOOOOOOOOOOQC OO