Page 86 - 1959-12
P. 86
Pag. 2 dru mué n m m m m u L v i N r. 1557
Ş I fiA TA B iL © K .
EXEMPLUL PERSONAL mm mmm CO N TRIBU ŢIA F E M E IL O R
C€iHLILCini\VO
Nu era uşor să înţelegi de ce La începutul anului, gospodă ea a contribuit astfel la atra -V'A , ’''S/W De curînd a avut loc la mare la efectuarea lucrărilor din colectivă din Rîu Bărbat, Euge
Ratila Bartoc, această colectivis ria nu cuprindea decîf 30 de gerea tuturor femeilor în colec Haţeg, o plenară a Cornitetujui gospodării. Numele unor tovară nia Duncea a realizat pînă acum
tă vîrstnică, dar cu privirea age familii cu 100 de hectare teren tivă. De la 30 de familii cu 100 Există la gospodăria agrico raional al femeilor. Cu această şe cum sînt IIca Nistorescu şi 164 zile-muncă, Emilia Szombat-
ră, depune atîta străduinţă par- hectare' cîte erau la începutul a- lă colectivă „Petofi Şandor" din ocazie, s-a discutat despre apor Margareta Neagu din Rîu Băr
iicipînd la construcţia grajdului arabil. O mare parte din locu nului, s-a ajuns astăzi ca în co oraşul Deva, o femeie de sta tul pe care femeile din raion l-au bat, Clara Ghiţescu din Berthe- falvy 168 zile-muncă, Cornelia
gospodăriei alături de muncitorii itori rămăseseră astfel în afara lectivă să fie cuprinse 175 de fa tură potrivită, cu privire ageră, adus la opera de' transformare lot, Aurelia Lupa din Silvaşu de Dobocan 165 zile-muncă.
zilieri. Cu toate că nu-i era de gospodăriei. Rafila Bartoc, ală milii cu 560 de hectare, adică o femeie gata aricind să între socialistă a agriculturii. Atît din Jos şi altele, au fost agitatoa
loc uşor, căra cărămidă, aducea turi de alţi comunişti din sat, întreg saţul. prindă un lucru sau altui des- darea de seamă cît Uşi din discu re neobosite în rîndul femeilor. Ca rezultat al muncii colecti
mortar şi ajuta zidarilor, înde- a dus o susţinută muncă de lă ore care ştie că va aduce fo ţiile purtate, a reieşit ajutorul Ca urmare a conducerii lor de viştilor, fondurile de bază ale
pliniridu-şi cit mai corect obli murire, mai ales în rîndul feme Rafila Bartoc împreună cu so los colectivei. Aceasta este Mag- preţios pe care l-au dat femeile către partid, comisiile de femei celor 24 de gospodării colective
gaţiile ce şi le atribuise volun ilor, pentru atragerea lor pe fă ţul ei, au primit ca avans de 40 dalena Lazăr. Ea a fost printre din gospodăriile colective au ob au arescut în acest an cu mult.
tar. gaşul marii gospodării. ia sută pentru munca depusă în primii care au făcut cerere de din raion- la constituirea celor ţinut rezultate frumoase în mo Colectiviştii din Demsuş şi To
acest an 2.900 kg. cartofi,- 2.900 înscriere in gospodărie. Apoi, in 2 0 de gospodarii agricole colec- bilizarea'la muncă a' colectiviş teşti şi-au cumpărat de curînd
A urmat însă o discuţie care Metodele folosite de comunista kg. porumb, 2.000 kg. grîu, 1.900 rindurile marii familii a colec tive, la colectivizarea în între tilor. Aşa se explică faptul că camioane, cei din Silvaşu de
a lămurit totul, Un grup de tete Rafila Bartoc au fost întotdea kg. fîn şi alte produse. Valorifi- tiviştilor, a atras şi pe alţii expli- gime a 23 de sate şi la coope colectiviste cum sînt Victoria Ti-
şi ternei tinere, stăteau nehotă- una exemplu personal în munca cînd din produsele primite pen cindu-le cu răbdare şi in mod con rativizarea complectă a altor 13 mişan, Victoria Dumbuleu. M ă Jos şi-au cumpărat o clădim
rîte în jurul tărgilor şi lopeţilor de lămurire de la om la om. Cu tru zilele-muncă prestate în vingător despre avantajele mun sate. Totodată, s-a discutat şi riţi Mihăilescu şi altele, au rea
de amestecat mortarul. noscută pentru spiritul gospodă G.A.C.. familia Bartoc şi-a cum cii în comun. despre rolul femeilor în întări lizat pînă acum fiecare peste pentru sediul gospodăriei şi 214
resc şi chibzuiala cu care pri rea economico-organizatorică a 160 de zile-muncă.
— Ce, noi sîntem bărbaţi ? — veşte fiecare lucru, ea a fost ur părat un aparat de radio în va Cînd s-a început lucrul in gos unităţilor socialiste ale agricul- oi, oei din Ruşi şi-au construit
se auzi glasul uneia mai înţe mată şi de alte femei atunci cînd loare de 3.150 lei, mobilă, haine podărie, Magdalena Lazăr îm ţurii din raion, Anul acesta, în gospodăriile
pate. O să vie soţul de la lucru a prezentat cererea de înscriere de iarnă îmblănite, a introdus preună cu un alt grup de fe colective şi întovărăşirile din un pătul modern cu o capacita
şi o să ajute el. Eu nu p o t! în colectivă. In afară de aceas în casă curent electric etc. mei, au cerut să li se dea în S-a arătat de pildă că în pri raionul Haţeg, a începui con
ta, Rafila Bartoc a folosit cu primire grădina de legume şi măvara acestui an, în multe sa strucţia şi amenajarea a 30 de te de 5 vagoane etc. La obţine
— Dar tovarăşa Rafila cum pricepere fiecare ocazie ce s-a Deseori, ea nu scapă prilejul zarzavaturi. Aici, în frunte cu te, femeile au servit drept exem grajduri si a cinci saivane. A-
poate ? — zise alta, care se a- ivit pentru a arăta femeilor, ma de a invita pe cîte cineva în Magdalena Lazăr, echipa legu plu în atragerea ţărănimii pe fă lături de bărbaţii lor colectiviş rea tuturor acestor rezultate, au
pucase deja de lucru. Dacă băr rile avantaje pe care le oferă casă pentru a-1 convinge de co micolă a acordat toată atenţia gaşul agriculturii socialiste, Au ti şi întovărăşiţi, femeile şi-au a-
baţii noştri sînt la lucru, noi lucrul în comun. In timpul vi titura ce S-a făcut în viaţa fa obţinerii unei recolte bune, fapt dus şi ele din plin contribuţia'. contribuit din plin şi femeile co
nu putem stă cu mîinile în sîn. zitelor la gospodăria fiecăruia, miliei sale. după intrarea în co ce an de an a adus gospodă rora Vasiu din Silvaşu de Jos,
Nu vedeţi că se strică timpul ? cu prilejul adunărilor cetăţeneşti, lectivă. Şi. bineînţeles, prilejul riei mpri venituri. Dar, Magda Susana Ciprea şi Măria Zelschi Nu s-a.r putea vorbi despre con lectiviste. *
ea a discutat cu răbdare, ţinînd nu este nici de această dată lena Lazăr este o bună mobi din Silvaşu de Sus, Clara Lada,
Tînăra nu mai zise nimic. A- seama de caracterul şi obiceiu scăpat. Cuvintele ei merg la i- lizatoare a femeilor din colec „Colectivistele din sqtul nos
pucînd lopata, începu să ames rile fiecărei femei, despre sarci nima oricui. Munca de convinge tivă şi in alte acţiuni. Prin
tece mortarul. Un moment, cele nile lor, despre politica partidu re, munca aceasta nobilă cu oa exemplul său personal, ea a în tru — a spus tov. Aurelia LţuPa
lalte se uitară încurcate la Ra lui la sate. menii, Rafiile? Bartoc îi aduce drumat femeile la formarea unei
fila Bartoc care-şi vedea linişti cea mai mare bucurie. grupe sanitare care în nenumă din Silvaşu de Jos — au îngri
tă de lucru apoi, se apucară şi Alături de comunistele Lazăr rate rînduri a primit drapelul
ele să ajute constructorilor. Iosefina, Alupi Olimpia şi altele, S. G H E O R G H IU de grupă sanitară fruntaşă pe jit şi lucrat în acest an 8 hec
oraş. Cu femeile din gospodă
-A- rie, organizează periodic citirea tare de teren ce fuseseră însă-
în colectiv a diferitelor cărţi,
Rafila Bartoc, este una dintre reviste sau ziare şt organizea mînţate cu castraveţi. Prin va
cele mai harnice colectiviste din ză şezători cu caracter educav
G.A.G. „6 Martie“ Turdaş. în tiv. La munca in cîmp,. Magda Florica Străiţar şi altele din co strucţia nici unui grajd sau sai lorificarea acestora în baza con
scrisă printre primii în întovără lena Lazăr s-a situat mereu prin
şire iar apoi în colectivă, ea îşi tre fruntaşii gospodăriei, reali- muna Toteşti etc., nu numai că van fără a aminti de aportul co tractului încheiat cu U.R.C.C.
organizează în aşa fel munca zind cele mai multe zile-muncă.
înc-ît să poată realiza cît mai Pentru toate acestea, colectivis şi-au depus primele cereri de în lectivistelor la confecţionarea Haţeg, am realizat venituri în
multe zi le-muncă, desfăşurînd în tele o stimează şi se miri-
acelaşi timp o susţinută muncă dresc cu ea. scriere în gospodăria colectivă, cărămizii, la clădirea şi arderea semnate care au trecut în fondul
de agitaţie pentru lărgirea gos
podăriei agricole colective şi Mi-am dar au desfăşurat şi o rodnică ei în cuptoare, la stinsul varu de bază al gospodăriei".
consolidarea ei.
•m - M i- a m d o rit în c ă de m u lt să. a m şi activitate pentru colectivizarea lui, căratul pietrişului şi a altor In încheierea lucrărilor sale, ple
Sporesc veniturile eu o casă nouă, o casă a m ea. Pen
Cu cele mai mulle zUe -mimcŞ tru realizarea acestei dorinţe am m un în întregime a acestor sate. materiale la locul construcţiei şi nara Comitetului raional al fe
gospodăriei cit m u lţi ani eu şi soţul meu, d ar nu
am reu şit s-o îm p lin im p în ă nu am Odată constituite, gospodări apoi la munca de construcţie meilor a adoptat o hotărîre cu
in trat în gospodăria colectivă.
La gospodăria agricolă colec taşă pe gospodărie. De aseme ile colective din satele raionului propriu-zisă. La lucrările agri privire la activitatea de viitor şi
tivă din Simeria Veche, multe nea, colectivistele Viorica Dă-
femei au fost promovate în mun răbanţ şi Aurelia Popovici, au Haţeg au primit din partea fe cole din campaniile de primă sarcinile ce stau în faţa femei
ci de răspundere oa brigadieri realizat fiecare cîte 125 zile-
de cîmp şi şefe de echipe. Aşa muncă. Acest lucru a avut in meilor un sprijin preţios în dez vară, vară şi toamnă, ajutorul lor colectiviste din raionul Ha
sînt tovarăşele Elisabeta Igna, fluenţă şi. asupra'veniturilor per
Viorica Dăr’ăbanţ şi Aurelia Po- sonale. De pildă, numai şefa de voltarea lor economico-organiza femeilor s'-a făcut de asemojnea ţeg, în vederea creşterii sectoru-
povici. Acestea, pe lîngă faptul echipă Viorica Dărăbanţ. a pri
că deţin munci de răspundere, mit pînă acum pentru cele 125 torică. Sub conducerea şi îndru mult simţit. La gospodăriile co lui socialist a! agriculturii şi
realizează întotdeauna şi cele zile-muncă, 735 kg. cartofi, 560
mai multe zile-muncă. Astfel, E- kg. porumb', importante sume marea organizaţiilor de partid lective din Peşteniţa, Demsuş, consolidării continue a unităţi
lisăbeta Igna a realizat pînă a- de bani, precum şi alte pro
cum 255 zile-muncă, fiind frun duse. şi ajutate de consiliile de con Ruşi, Toteşti, Berthelot şi în lor existente.
ducere din gospodării, colectivis toate celelalte, femeile au lucrat PETRE FAROAŞ1U
corespondent
tele s-au mobilizat în număr zi de zi. Astfel, la gospodăria'
---------------------- ssssas-------------- ------
Întrecerea echipelor de legumicultoare
In acest an, colectivistele din In munci de răspundere Acum, la sediul gospodăriei Consultind tabelele afişate in pe o întrecere. Obiectivul între-
comuna Benic, raionul Alba au colective legumicole din satul care sînt înscrise numele colec- c er ii: legume şi zarzavaturi mul-
luat sub patronajul lor amena Pînă în prezent, în raionul toarea com paraţie: anul trecut, Miceşti, raionul Alba, muncile t.ivist Hor şi numărul zilelor-mun- te şi de calitate.
jarea şi întreţinerea unei pepi agricole s-au cam terminat.,,In Qă prestate în acest an, oricine
niere de viţă de vie. In acest Ili.a, au luat fiinţa 22 de gospo în întregul raion, în cadrul gos schimb, contabilul este dinul cu poate observa că în această gos- întrecerea pentru primul' loc
fel, colectivistele au adus gos podărie, cele. mai multe sînt fe între cele două echipe a (' 'rc‘
podăriei pînă acum, un venit de dării agricole colective în care podăriilor agricole colective, e- cea mai mută treabă. Face me meile. pînă toamna. Nu se poate spune
80.000 lei. Pentru viitor, colec însă care a muncit mai bine. Re
tivistele din Benic s-au angajat au intrat 2.387 familii cu 5.543 rau doar 6 colectiviste în con reu J a calcule. Adună}, scade,, în ...Gospodăria noastră, spunea zultatele au fost la fel de bune
să organizeze o fermă de gîş- într-una din zilele trecute tov. in mai tot timpul. Au fost însă
te şi să contribuie la dezvolta ha. In cadrul acestor gospodă siliile de conducere, una într-o mulţeşte, împărţeşte... El calcu Ana Păcurar, locţiitorul secreta perioade în care o echipă o lua
rea continuă a sectorului zoo înaintea celeilalte. Cauza ? Mai
tehnic. Printre femeile care au rii, sînt şi multe femei, care a- comisie de revizie şi două co- lează totalul zitelor-muncâ efec rului organizaţiei de partid din erau pe ici pe colo unele absen
muncit la pepiniera de viţă de ţe nemotivate de la munca clm-
vie şi s-au angajat ca prin or duc un aport deosebit la întări 1ecti viste soco titoare. tuate de fiecare dintre colecti gospodărie, numără mai multe pului. Dar cu aceste colectivis
ganizarea altor ferme anexe să vişti. te. s-a stat de vorbă, şi ele n-au
aducă importante venituri gos rea lor economico-organizato- In acest an însă, numărul a- mai lipsit.
podăriei, se numără Cornelia
Popa, Aurelia Dărămuş, Paras- rică. 1 oestora a crescut foarte mult. Cu ce s-a soldat această între
chiva Beldea.n, Elena Balaş, Va cere ? Cifrele sînt în măsură să
leria Bucerzan şi altele. Prin munca depusă, aoeste Astfel, în prezent, în gospodă vorbească. In primul riad, g os
podăria colectivă a realizat un
colectiviste şi-au atras stima şi riile agricole colective din raion construitnouă femei. Munca lor este însă dem- venit net de la grădina de legu
,nâ de toată lauda. La grădina me şi zarzavaturi de 220.000 lei.
încrederea oamenilor. Totodată, sînt 26 de colectiviste în con
ele au căpătat şi o bogată ex siliile de conducere, 7 şefe de cu, m em bră de partid, R ozina Ştefan de legume, cele două echipe de Valoarea unei zile-muncă, numai
perienţă în domeniul muncii or echipe, 5 în comisiile de revizie, şi M a r ia M ile a , candidate de p artid au femei, au muncit cu sîrg în a-
ganizatorice, fapt care a făcut 6 socotitoare şi o colectivistă efectuat în acest an cîte 200— 230 z i cest an pentru o recoltă bogată după avansul de 40 la sută se
ca multe colectiviste să fie pro (Luoreţia Gostea din Lăpuşnic)
movate în munci de răspundere. le-m uncă fiecare. P rin m unca noastră, şi realizarea de venituri mari în ridică la 30 lei, în. care sînt cal
a fem eilor, s-a reuşjţ ca p lanul de gospodărie.
Acest lucru reiese şi din urmă- preşedintă de gospodărie. culate produsele primite cît şi
P ăm în t n -am avut nici eu nici so producţie pe gospodărie să fie depă Şi faptele confirmă pe deplin avansurile In bani.
şit cu 35 la sută la g rîu , cu 80 Ia că fem eile din gospodărie au
P e n t r u dezvoltarea sectorului ţul meu, d ar colectiviştii din G .A .C . sută la o rz, cu 20 la sută Ia o v ă z , şi muncit bine, cu rezultate fru Lruntaşe in muncă slut aproa-
„D rum ul Iui L en in “ — Sebeş, ne-au cu 19 Ia sută la flo area-so arelu i. moase.
p rim it cu dragoste p rintre ei. D e a- te toate colectivistele. Aproape
U n rezu ltat direct al cîştig u rilo r tot La începutul anului cînd s-a
socialist din agricultură ceea, am m uncit oriunde a fost ne m ai sporite o bţinu te în colectivă este stabilit ca suprafaţa de teren toate au făcut peste 120 zile-
voie, o ri de cţte o ri am fost chem aţi, şi construcţia de locuinţe ind ividu ale. cultivată cu legume să crească,
străduindu-ne să scoatem de pe pă- In acest an, casele rid icate de colec muncă. Recordul îl deţine insă
Astă primăvară, la Şoimuş, a oarele ou bucate de la sediul mai ca avans de 40 la sută s-au m in tu l gospodăriei roade cît m ai bo tivişti au creat un nou cartier. O ri fem eile au cerut să fie reparti colectivista Victoria Oarga, care
fost mare sărbătoare. Aproape gospodăriei şi pînă acasă. Tot convins că şi locul lor este in gate.
toate familiile din saf aujrornit cine cunoaşte acum casele noi de la zate să lucreze ele acolo. Apoi, a realizat 216 zile-muncă. Un
pe calea belşugului, inaugurînd aşa de bine au muncit şi colec gospodăria colectivă. Aşa s-a îm p lin it dorinţa mea. In
gospodăria agricolă colectivă tivistele Elena Malea, Amalia mare număr de zile-muncă au
„Şoimuşana“. La inaugurare au Popa, Sofia Vane, Mari a Bri'n- Aşa se face că multe dintre ' m ai puţin de doi a n i am reuşit să m argin ea Sebeşului, casele colectiviş au fost împărţite în două echi
participat şi multe femei. De a- duşa şi altele. femeile necolectiviste' au înain ag o n is im a tît c ît a fost necesar pen tilo r. A ic i este şi casa n o a s tră . Nu pe. Şi în primele zile, cînd deja prestat şi colectivistele Maria
tunci, bucuria evenimentului, s-a tat coreii de înscriere în gospo-. tru ca să ne construim o casă a noa este o casă prea m are, d ar în cu timpul a permis, colectivistele au
reflectat la noile colectiviste în La vreo două zile după împăr darie chiar în cadrul şedinţei stră. In plus, a m c u m p ă ra t ceva m o rîn d o vom m ări. M un ca în colectiv ieşit la cîmp. Treaba mergea bi Gavrilă, Elena Toplrceanu, Eva
ţirea avansului, colectivisjele din aceleia. Printre acestea, se nu b ilă , h ain e şi a m crescut doi porci ne aduce v en itu ri frum oase din care,
fiecare acţiune menită să ducă Şoimuş au ţinut din nou o şe Crişan, Elena Sirb, Victoria Cră
la dezvoltarea gospodăriei. Tot dinţă la care au avut grijă să fiecare de cîte 180 kg. avem posibilitatea să ne facem m ulte nişor. Lipsea Insă ceva, un sti ciun şi altele.
atunci, ele şi-au asumat sarcina invite şi alte femei. necoiectivis-
de a atrage pe această cale nouă te. Tovarăşa Clara Avram, mem mără Raveca Colcoru, Rozafia lu c ru ri. mulent pentru ca munca să fie V. FURIR
şi alte femei. Pentru început, au bră în consiliul de conducere, G ospodăria noastră duce lipsă de
ţinut o şedinţă între ele şi au Homotă, Lina Dumitru. Ana Va
stabilit că sarcina pe care şi-au jn în ă de lucru. Aşa că m ai m ult de M A R IA H A N E Ş mai vie. Atunci, comisia de fe
propus-o trebuie s-o înfăptuias lea, Rozalia Trufaşu şi altele. trei s fe rtu ri din m unci sînt efectuate
că prin muncă de convingere şi colectivistă în G .A .C . „D ru m u l ’ mei din gospodărie a hotărît să
mai ales prin exemplul perso
nal. I. M A N E A de fem ei. Colectiviste ca Elena T in - lu i L e n tn (‘ — o raşu l Sebeş organizeze intre cele două echi-
Au început campaniile agrico le-a vorbit atunci despre felul
le de primăvară, apoi de vară
şi de toamnă. Tot timpul, colec-, cum s-a desfăşurat munca în m€ IL SE C Y II Y IS S Y IE IF SRI U N T A S E
tivisiele nu şi-au dezminţit an gospodărie şi despre sarcinile de
viitor. Participantele la adunare WMM
gajamentul. Cele cinej hectare «
de vie şi două hectare de grădi printre care Dina Chiţiba, Elisa
nă au fost lucrate cu multă gri
jă de la început şi pînă la re beta Tudoran şi .altele, au vor-, üm
coltare. numai de către colecti bit mult şi despre necesitatea
viste. In plus, ele au participat
efectiv şi la celelalte munci în •intensificăm muncii cuhural-e-
cadrul gospodăriei realizînd cele
mai multe zile-muncă. Rozalia ducative pe timpul iernii şi des
Ardelean a dus acasă' ca avans
pre felul cum trebuie să mun
de 40 la sută pentru cele 200
zile-muncă prestate, patru care cească colectivistele pentru ca,
cu porumb, un car cu cartofi şi
alte cantităţi de produse. Ba mai gospodăria lor „Şoimuşana" s.ă
mult. fiind fruntaşă pe gospo
devină din an’ în an rnai bogaţă.
dărie. consiliul de conducere a
stimulat-o acordîndu-i un steag mai puternică!. A urmat apoi un
roşu, pe care ea 1-# purtat la
schimb de păreri; privind 'orga
nizarea muticii .la . care şi-au
spus cuvîntu! şi Lina .Dumitru.
Rozalia" Trufaşii şi, alte femei
necolectiviste. Ele'vorbeau ca şi
cînd ar fi participat efectiv la
muncă în gospodărie. Cunoşteau
aceste probleme.pent.ru pă îna-
iute, colectivistele, au prelucrat''
cu fiecare . dintre ele în parte, ILEANA DEAC, AURICA VASIU ELISABETA ADAMESCU LUDOVICA DENCEA IOANA CRIŞAN
statutul model al gospodăriilor preşedinta G.A.C. „Octombrie colectivistă in G.A.C. „Viaţă. colectivistă in G.A.C. din sa- colectivistă in G.A.C. „30 De colectivistă în G.A.C. „Ociom
agricole colective. Şi apoi, vă- roşu“ din satul Biscaria, comuna nouă" din comuna Sintandrei, tul Gelmqr, raionul Orăştie. Este cembrie" din satul Şeuleşii. Este brie roşu“ din satul Biscaria
zîhd cîte bucate au dus acasă Simeria. Gospodăria pe care o raionul Hunedoara. Participind o fem eie harnică şi a contribuit cunoscută ca o colectivistă har comuna Simeria. In cadrul goş
în acest an -colectivistele Roza-' conduce, deşi tânără, a făcut pro la ţoale lucrările în gospodărie, la mobilizarea membrilor gospo nică. In acest an, a efectuat in podăriei, a clat dovadă de mulţi
lia Ardelean, Amalia Jeleik Ele grese. Colectiviştii au realizat ea a totalizat 204 zile-muncă. dăriei la muncile agricole. gospodărie 220 zile-muncă. hărnicie şi exemplu personal.
na Matca şi. toaţe celelalte, nu-
producţii mari de cereale.
