Page 87 - 1959-12

Nr, t557 DRU MU I SOCi A/J S MULUI Pag. 3
~ 8$!?‘i

Mai multi afentie desfăşurării Noi produse ale industriei Termocentrala
Invitoiíníuiní de partid :I k constructoare de maşini „Stalin“
In cercurile şi cursurile învă-
ţămînţului de partid care au transporturi auto şi altele, nu Marla Urbănescu
fost organizate şi funcţionează au luat măsurile cuvenite pen­ este candidată de
în oraşul Deva, au fost cuprinşi tru a asigura participarea cu partid. Ea lucrează

regularitate a tuturor cursanţi­

membrii de partid, candidaţii de lor la învăţămîntul de partid. la operaţia de şle­ Recent, la uzîna constructoare de maşini grele din Uhan, La începutul anului 1960 în

partid şi numeroşi tovarăşi din Aceasta explică do ce la cercu­ fuire la umed a cor­ a început producţia cu titlu experimental a unui strung vertical R. P. Bulgaria, va^ începe cea

activul fără de partid. Majorita­ rile de studiere a Statutului pului maşinii de de 5 m, care îţi prezent este cel mai mare strung de acest fel de-a 4-a lărgire a termocentra­

tea celor înscrişi, conştient! de P. M. R. de ia Întreprinderea cusut. Este una din .difi Cgjtţfc . ţ p, , . - „ lei „Stalin“ din Sofia. Noua con-,

răspunderea ce o au fată de ri­ „1 Mai“ de pildă, frecvenţa este muncitoarele frun­ Strungul are o greutate de 63 tone şl poate prelucra piese- cu strucţie va avea o putere de

dicarea nivelului lor de cunoş­ foarte slabă. taşe ale sectorului o greutate de 35 tone şi cu un diametru de 5 m. 50.000 kw şi va fi dată în ex-:

tinţe politice şi ideologice, par­ Ţlnînd . seamă de faptul f că maşini de cusut de Succesul începerii fabricaţii acestui strung a deschis o nouă ploatare în 1961. Atunci, pute­

ticipă cu regularitate la învăţă- unn din condiţiile ce se cer bu­ la HM. Cugir. Nor­ pagină în istoria producţiei de strunguri mari şi de precizie din rea totală a centralei va atinge

mînt, se pregătesc temeinic şi nei desfăşurări a învăţămîntulid ma de Idcru şi-o Chinn. ' ' 125.000 kw.

Iau parte activă la discuţii. de partid este asigurarea parti­ depăşeşte in, fiecare Strungul a fost proiectat de personalul tehnic al întreprin­ Termocentrala „Stalin'f a in­
trat în. funcţiune în urmă cu
Sînt multe organizaţii de ba­ cipării cu regularitate a celor ignă cu 10—15 la derii. In timpul producţiei acestui strung, muncitorii au propus zece ani eu o putere iniţială de
ză din întreprinderile şi insti­ înscrişi la cercurile si cursurile sută. 6.000 kw. In 1961, ea va dispu­
tuţiile oraşului care se ocupă din care fac parte, organizaţiile inovaţii tehnice datorită cărora instalarea strungului a fost ter­ ne de o capacitate de producţie
îndeaproape de conducerea şi de bază trebuie să se ocupe cu , Clişeul, o, înfăţi­ de peste 20. deLori- mai mare.
îndrumarea activităţii cercurilor mal mult simt de răspundere de şează. pe tovarăşa minală în aproximativ 10 zile în loc de 32 zile cît s-a prevăzut. Dezvoltarea rapidă a termocen­
şi cursurilor de învăţămînt. A- conducerea si îndrumarea învă- Maria Ujbănescu la tralei „Stalin“ — principala cen-i
focul său de muncă. In provincia Cjeţzian. Ia uzina constructoare de maşini e- trală electrică din capitala Bul­
gariei —-t caracterizează,dezvol-;
lectrice din Siacşan nu de mult a început producţia unui turbo­ tarea rapidă a industriei şi .creş.-<
terea nivelului de trai al popu­
ceasta o dovedeşte însuşi faptul lămîntului de partid si să asi­ generator de 3.000 kw. , laţiei din Sofia.

că învăţămîntul se desfăşoară gure frecventa în cercuri şi Uzina constructoare de maşini electrice Siaoşan în trecut Noua lărgire a termocentralei
se va face cu ajutorul celei mai'
în condiţiuni bune. La cercurile cursuri. Pe cei care lipsesc ne­ ft:-: se ocupa numai de repararea unor maşini. Cu scopul trecerii la

de studiere a istoriei P.M.R. motivat, care nu oarticipă activ fabricarea noului produs, uzina a fost lărgită. Strungurile la

anul I şi II, 3 Statutului P.M.R., la discuţii, birourile organizaţi­ f c é W M 1ÜÜ care sînt prelucrate piesele tur bogeneratorului au fost create
Istoriei P.C.U.S., economie po­ ilor de bază trebuie să-i cheme
de muncitorii uzinei prin aplicarea unor metode locale.

litică anul I şi l'I, economie con­ în ţaţa lor şi să stea de vorbă In China de sud-vest, în oraşul Ciunţin, în acest an au

cretă. probleme de bază ale cu ei, pentru a-î convinge de Intr-o circumscripţie fost creafe cîteva noi produse de înaltă calitate • printre altele
marxism-leninismului, filozofie, necesitatea frecventării cu regu­
de la Sfatul popular regional, laritate a acestor cercuri şi în­ , un laminor de 650 mm, o turbiţ ă cu o putere de 9.000 kw. şi un moderne tehnici. Grupul de tur-:

transformator de 1 0 . 0 0 0 kw. ~ ii bine care •vor genera en ergii

P.T.T.R., Trustul regional gos­ suşirii temeinice a materialului -BBS- electrică, va avea o putere de
50.000 kw. Pentru prima dată
tat, întreprinderea de electrici­ de studiu. Ţinînd seama şi de
Un dicţionar ştiinţific geologic aici şi, la termocentrala „Majiţa-
tate, direcţia silvică etc,, au o faptul că la cercurile de studie­ Est“, în curs de construcţie, vor

activitate bună atît în ce pri­ re a Statutului P.M.R . Istoriei (Urinare din pag. I-a ) ’ din 3 oameni, dintre cei mai ac­ La Institutul gecdogic cen­ volume vor avea aproximativ lucra turbine cu asemenea pu-
veşte frecvenţa cît şi în ceea c© P- M. R. anul î si îf. Istoriei tivi cetăţeni. Acest comitet este trat al Academiei de Ştiinţe a 20.000 dintre cei mai importanţi tere. Gele două agregate de caza*
priveşte discutarea problemelor P.C.IJ.S. sînt încadraţi majori­ cele 10 hectare de" păşune din consultat ori de cîte ori se iveş­ R. Cehoslovace se termină tu­ termeni din domeniul geologiei, ne, care vor furniza aburul gru-
ci grile venirii elaborarea unui mineralogiei, hidrologiei, paleon­ t pulul de turbine, vor fi înzes­
în strînsă legătură cu practica tatea membrilor şi a candidaţi­ apropierea satului, care au fost te o problemă nouă în viaţa sa­ dicţionar ştiinţific geologic In tologiei şi din alte ştiinţe apro­ tr a te cu •-instala,ţii automate elec1-
două volume, prima enciclope­ A-tţqnice. Ele vor ti alimentate ou
construcţiei socialiste în ţara lor de partid, birourile organi­ curăţate, au fost strînşi peste 100 tului, ajută la pregătirea con­ die geologică cehoslovacă. Pri­ piate. Ai doilea volum care va ; cărbune de calitate inferioară —
noastră. mul volum al dicţionarului care 1.300-1.500 fu foca!orii’ la kg.
zaţiilor de bază trebuie să a- m.c. lemn de diferite calităţi. sfătuirilor cu cetăţenii, la antre­ fi editat în anul 1961, va cu­
va apare la începutul anului Termocentrala „Stalin“ nu este
Deşi s-au obţinut rezultate corde mai multă atenţie condu­ Cînd treburile imediat necesa- narea lor la diferite munci vo­ viitor, va cuprinde aproximativ prinde de asemenea biografiile numai o sursă puternică de e-

bune în munca de educare mar- cerii şj îndrumării activităţii n- ¦re .satului au fost terminate, de­ luntar© ce se întreprind pentru unor eminenţi oameni de ştiinţă

xlst-îenînlstă a membrilor şi a cesţor cercuri. Acolo unde se putatul le-a amintit cetăţenilor gospodărirea satului.

candidaţilor de partid. lucru do­ constată lipsuri şi deficienţe, să vechea, lor propunere. Venise In fiecare săptâmînă, uneori

vedit de succesele obţinute în se ia măsuri corespunzătoaie. ' timpul să. se .treacă la construc­ la două-trei zile, deputatul ia ll.QQ.Qx d e , .cuvinte, Cele două cehoslovaci si străini.- nergie electrică, ci şi unicul pro­

desfăşurarea muncii r-.r-.jltice şi Manifestînd mai multă grijă şi ţia ., cămipul,ui cultural, La che­ legătură cu acest comiteb îi ara­ ducător de abur şi apă fierbinte

reafiT.arpr, sarcinilor de produc­ preocupare faţă de învăţămînt. marea lui. cetăţenii s-au adunat tă noile sarcini ce stau în faţa pentru industrie şi încălzirea for
cuinţelor din capitală. Odată cu
ţie, sînt încă multe lipsuri care organizaţiile ri? bază vor asigu­ chiar pş fooifl unde trebuia înăl­ lui şi discută stadiul de îndepli­ D ezvo ltarea transporturilor !noua lărgire a termocentralei se
şi telecom unicaţiilor :vor pune la dispoziţia locuinţe­
lac ca învăţămîntul să nu se ra desfăşurarea acestuia la .ni­ ţa tă clădirea. Au ascultat pe nire a propunerilor lăeute.
desfăşoare peste tot în bune velul cerut şi vor putea da un deputat care le explica, ce re­ Deputatul comunist ¦ Gomei
surse locale există în sat şi cită
condiţiuni, linele organizaţii de mai mare ajutor membrilor şi. muncă voluntară va trebui pres­ Florari, a folosit cu mult succes Paralel cu dezvoltarea indu­ zează pe rîurile navigabile şi la­ lor încă 160-250 milioane kilo-
ba7 -” cum sînt cele de la între­ tată pînă la terminarea căminu­ şi munca de la om la om. Cînd striei naţionale, în R. P. Mon­ curi şi sînt folosite mai ales •calorii -pe, oră- Se va asigura
prinderea de industrie focală candidaţilor de partid în ridi­ lui. Calculase pînă în cele mai s-a reparat şcoala, de pildă, lu golă au luat o mare dezvoltare astfel încălzire şi apă caldă pen­
„1 Mai‘‘, T.A.P.L., Autobaza de carea continuă a nivelului lor iniei amănunte. Oamenilor le-a crările ce trebuiau efectúale, ne­ mijloacele de transport şi comu­ pentru schimbul de mărfuri în­ tru 16.000 de apartamente mari.
politic şi ideologic. cesitau o cantitate apreciabilă de nicaţii. In prezent în ţară predo­
mină transporturile auto, care
Curs de meditaţii plăcut felul temeinic, şi serios nisip. Nisip în acest sat de mun­ efectuează 40 la sută din- volu­ tre R. P. Mongolă şi Uniunea, Termocentrală „Stalin" a fost
tu care el prezenta perspective­ te nu se găsea însă- Deputatul mul total al transportului de
mărfuri. Sovietică. construită cu ajutorul Uniunii

Printre elevii de la cursurile s-a dovedit a fi folositor. Astfel, l e 1Şi au; votat în unanimitate, s-a sfătuit atunci cu comitetul j Există de asemenea o. reţea Sovietice. Noua lărgire a aceste­

de învăţămînt mediu seral şi elevii pregătiţi în aceste ore de construcţia căminului cultural. de circumscripţie, apoi şi cu alţi de transporturi aeriene atît in­ ia va ti efectuată iot cu ajutorul

tară frecvenţă din oraşul Deva, meditaţii, se prezintă la şcoală Apoi, au trecut la lucru. Pînă cetăţeni, părinţi ai copiilor, şi terne cit şi internaţionale.' U'.R.S.S. T

sînt şi lucrători sanitari de la cu materiile bine însuşite. acum au şi fost ¦prestate 'aproa­ a găsit soluţia. „O să-l cărării Reţeaua de căi ferate a Mon­
spitalul unificat. Comitetul sin­ Lunar, biroul, organizaţiei de goliei este construită de curînd.
dical de instituţie de aicg sub pe'3.Q00 Ore ’de muncă volunta­ din vale cu- desagii, căci căruţa Cea mai importantă cale ferată Construcţia unui combinat alimentar
îndrumarea organizaţiei de par- bază face analiza rezultatelor este aceea care leagă R. P. Mon­
lid, a luat iniţiativa ca toţi cei obţinute la învăţătură de către ră-.'S-a turnat cu această oca­ mi intră“, au spus cetăţenii. Şi golă de Uniunea Sovietică şi R.
32 de elevi, să fie pregătiţi in­ elevi, consultând în prealabil ca­ P. Chineză. Această linie, care
tr-un curs de meditaţie. taloagele de clasă. O atenţie zie fundaţia, iar lucrările de zi­ oamenii s-au finul de cuvinte pre o lungime de 1.100 km, ser­ In cenirul oraşului T ira n a (R . P. h ec to litri pe an etc. T o t aici se con­
deosebită se acordă frecvenţei, veşte la traficul internaţional de A lb a n ia ), se construieşte un m are com ­ struieşte o fabrică de panificaţie, pre­
Cursul se ţine de 4 ori pe săp- în care scop, elevilor le sînt dărie se găsesc într-tîn stadiu Mai mult. cînd cei ce cărau cu pasageri şi mărfuri, precum şl binat alim entar. C om binatul va avea cum şi una de paste făinoase şl pro­
tămînă, timp de cîte două ore. asigurate condiţiile corespunză­ la transportul intern. duse alim en tare speciale pentru copii.
Lectorii cursurilor sînt medici toare. avansat. Nu va frece mult şi ţâ­ desagii pe cai nu puteau prididi, 11 u n i t ă ţ i : o fa b ric ă de bere cu o c a ­
specialişti, care s-au oferit vo­ Transporturile pe apă se ba- L a fabrica de bere se lucrează în
luntar de a preda anumite ma­ Printre elevii cei mai buni de ţânii muncitori- din satul Lu- sătenii au cărat şi cu spatele, p acitate de 70,000 hectolitri pe a n , o prezent la m ontarea U tilajului m odern
terii. Secţia de învăţămînt şi fabrică de lic h io ru ri şi de băuturi ră ­ liv r a t de ‘U n iu n e a S o v ie tic ă .
ia cursul serâî, sînt Gabrie- deşti vor. avea ¦la ei în. sat-, un- aducînd nisipul necesar fermi coritoare cu o capacitate de 30.000
la Novi, soră 1a secţia de beli
ţămin cultural1 nou. nării lucrărilor de reparaţii.

Realizările obţinute au mărit Cornel Floran şi-a cîştigaf

considerabil prestigiul deputatu­ dragostea cetăţenilor care l-au

lui. Dar 'nu numai acest fapt- a ales deputat. Felul lui modest ş! Maşini agricole

contribuit ia realizarea obiective­ sincer de a se’ purta cu oamenii ¦ ¦ 5- —o—

cultură a Sfatului popular oră­ interne, Cecilia Simi'ori, soră la lor propuse. Munca organizato­ ca,Imul, siguranţa pe care o In­ O nouă mină de fler In R. P. D . C oreeană, sporeşte pro­ pînă pcum , p rin tre a lte le peste 4.000
şenesc Deva, a sprijinit această suflă celorlalţi şi entuziasmul ducţia de m aşini destinate cooperative­ de sem ănători, secerători etc.
iniţiativă şi a întărit corpul de radiologie, iar de la cursul fără rică desfăşurată ¦cp pricepere, a care nu-1 părăseşte nici o clipă, De curînd s-a terminat con­ lor agricole de producţie în vederea
lectori cu două profesoare oare au contribuit ca în Ludeşti, fie­ struirea la Wreczyca — Voievo­ m ecan izării a g ric u ltu rii şi creşterii a n i­ In p ro vin c ia P h enan ul de Sţid, toa-î
predau lecţii de limba rusă şi frecvenţă, se disting în însuşi- , dat roadele aşteptate. Iată cum care' locuitor, să devină un neo­ datul Katowice, a uneia din cele m alelor. F ab ric a de unelte agricole din te fabricile locale de uneite agricole
geografie. bosit gospodar al treburilor sa­ mai mari mine de fier din R. P. provincia Phenanul de Nord, a produs s în t lă rg ite . Se prevede că în cursul
¦rea materiilor predate Viorei 1 a. muncit deputatul Cornel Flo­ tului. Polonă, care are o capacitate de a n u lu i v iito r aceste fao rici v o r produce
De la primele lecţii, cursul 440,000 m a ş in i şi unelte agricole.
Stoica, Aurelia Biejdea, Geor- rali, • •

geta Furdui, Parasciiiva Petruţ Mal în fii a organizat un co­

şi Ioan Qahor. ' rniţei de circumscripţie format

extracţie de 240.000 tone anual.

Viaţa de toate zilele i Ea face parte din cele 6 noi în­ mmuGbrnm be
treprinderi extractive de fier con­
struite în ultima vreme în Po­ 26 DECEMBRIE 1939
lonia şi care vor începe să fur­
«JW V * âe ing. LEONID CERN OUS KO P ro g ram u l 1 : 7,15 M u zic ă distrac­ P ro g ram u l I I : 14,07 G intă ţrin a G i
nizeze din plin minereu chiar în

cursul anului viitor.

Prima navă atom ică din lu­ frag ed a s-a transformat într-o diţional al marinarilor. Alţii bun hotel. tivă ; 8,30 M u zic ă popţilară sovietică ; m iliova şi orchestra de estradă a Ra
me — „Lenin" — a intrat în
rîndurile flotei de spărgătoare sală de lectură. scriu scrisori, citesc ziare, cărţi, De altfel, echipajul şi oame­ 9,40 vM u z ic ă co ra lă ro.nţînească ; 10,00 d io d ifu z iu n ii din So fia ; 14,30 M e lo d ii
de gheaţă. Aparatele tehnice
complexe construite de munci­ Membrii, echipajului îşi dau vizionează emisiunea televiziu­ nii de ştiinţă care pleacă in ex­ L im b a n oastră. -V orbeşte acad. prof. populare ro p în e ş ti | 15,00 M u z ic ă sini-
torii şi inginerii şantierului a-
miralităţii şi ai altor întreprin­ prea bine seam a că tehnica nii. —¦¦ pediţie pe bordul acestui spăr­ _A1,' G r a u r ; 10,10 M u z ic ă , u ş o a ră ; Î0 ,3 •- fo n ic ă j 17,30 S fa tu l m e d ic u lu i: S p on
deri din Uniunea Sovietică,
funcţionează bine şi sigur. atomică cete cunoştinţe vaste, In două săli spaţioase func­ gător de gheaţă vor putea des­ 26 D E C E M B R IE 1959 Ş c o a la şi v ia ţa ( r e lu a r e ) • 11 ,34 jJ o c iiri Ş d ilo z a ;- 17,45 Ş ţiin ţa în s lu jb a p ă c ii

— Cu o asem enea tehnică şi o înaltă calificare. Mulţi înva­ ţionează biblioteca navei. De făşura o activitate rodnică şi DEVA: O întîmplare extra­ p o p u la ré rtiir a n e ş tr j 11,45- '’A c tu a lita te a ” E n e rg ia a to m ic ă în b io lo g ie . E m is iu
ordin ară: ALBA IU LIA : Călă­
cu asemenea oam eni se p oa­ ţă singuri, alţii — în institu­ această bibliotecă care numără îşi. vor putea petrece timpul li­ torie in tin ereţe; Omul cu pan­ lite ra ră în revistele n o a s tre ; 12,00 In ­ ne p rfm ilă din p artea R a d io d ifu ziu n i
te naviga fără frică spre Arc­ taloni scurţi: BRAD : Alarmă
tica, se pot lua cu asalt cele ţii de învăţămînt mediu şi su­ mii de cărţi, se ocupă ingine­ ber în condiţii civilizate. La la g ra n iţă : ILIA : Fatima ¦ O- terpreţi sovietici de m uzică uşodrâi; sovietice; 18,30 Lectură g hicitoare
mai mari gheţuri, a spus căpi­ RĂŞTIE) Pentru 100.000 de
tanul Pavel Ponomarev, ex­ perior, fără frecventă. ElerÎn- rul luri Nikeşicev. El a făcut dispoziţia lor se află o infir­ m ă rci: G odzilla; HAŢEG: O- 12,20 A lb u m , s p o rtiv ; 12,30 M u zic ă 19,00 D in m uzica p o p o a re lo r; 19,30
plorator polar, care a navigat leko Dundici: HUNEDOARA :
danul luri Şestopalov şi me­ aici o ordine exemplară şi de merie perfect utilată. Medicul Vîrsta d ragostei: PETROŞANI: populară rom înească interp retată de M u zic ă din o p e re te ; 21,05 E m isiun ea
ţ pe bordul spărgătoarelor de Marile fa m ilii; Moartea în ş a ;
¦ gheaţă mai bine de 30 de ani. canicul Vladimir Kopîtov şi-au aceea eliberarea cărţilor nu ne­ şef al spărgătorului de gheaţă. SEBEŞ : Săgeata albastră : SI­ L ili C rea n g ă şi Ion G r e ţu ; 13,05 U - „S criso ri din ţa ră “ ; 21,50 E m isiune
v e rtu ri d in opere şi operete r 14,40-
— Da, energia inepuizabilă luat conspectele şi manualele cesită prea mult timp. Nikolai Babkin mi-a arătat ca­ MER IA : M ingea: LONE A : A- „G întec despre e lib e rare “ ; 15,10 D in rc u ltu ra lă ; 22,00 M uzic.ă de d a n s : 23,15
a atomului trebuie să fie fo­ m uzica uşoară a com pozitorilor noş­
losită numai în scopuri paşni­ şi s-au îndreptat spre cabina In sala de lectură domneşte binetul medical spaţios, sala de larmă la graniţă; ZLATNÁ: t r i ; 16,15 V o rb eşte M o s c o v a !; 16,45 Concertul nr. 1 în si bemol , m inor
ce. Aceasta este dorinţa mili­ M elo d ii p op ulare:» ram îneşti interpre­
oanelor de oameni din toate mecanicului Andrei Bîlinski, liniştea. In faţa măsuţelor co­ operaţii, cabinetul stomatolo­ Lady Hamilton; TE1UŞ: Locul ta te la v io a ră: de G h . P ic u lţa ţ ă p 17,Ş5 p e n tru p ia n şi o re h e ş tră de G eailîov?
s ţările şi de pe toate continen-
^ tete. un om cu multă experienţă în mode pline de cărţi stau mari­ gic şi cabinetul pentru raze acţiunii Berlin : BARU MARE : ski., ., , |

Trei reactoare atomice capa­ tehnica navigaţiei. Consultarea narii amatori de literatură. Roentgen, farmacia şi labora­ Intre noi p ărin ţii; APOLDIJ DE Buletine de ştiri: 5,00 ; 6 ,0 0 ; 7,00 ;
bile să alimenteze cu energie
un oraş mare, pun în funcţiu­ a durat multe ore. Studenţii fă ­ Aruncăm o privire într-una torul. SU S: Com icos: CĂLAN: Vo­
ne eticele navei, cele 500 de luntarii.
motoare ale sale pun în mişca­ ră frecvenţă au hotărît să veri­ din cabine cu permisiunea a- Pe covertă, în ciuda vîntului C o n c e rt de m u zic ă u ş q a ră .; 18,00 R p zg 1 1 ,0 0 ; 13,-00 1 5 ,0 0 ; 1 7 ,0 0 ; 1 9 ,0 0 ; 20,00;
re mii de aparate electronice,
încălzesc si. luminează cele 928 fice dacă înţeleg just o proble­ m abilâ a stăpînului ei — elec- si a zăpezii abundente, am în- v în tu rilo r.; 19,05 M u z ic ă de d a n s ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (p ro g ra m u l I ) ; 1 4 ,00 ;

de încăperi ale spărgătorului mă teoretică complicată. tromecanicul-şef a! spărgăto­ tîlnit un grup de sportivi în 20,10. P e tem e in t e r n a ţ io n a le ; 20,30 16,0,0 :. 1 8 ,0 0 ; , 2 1 ,0 0 ; 23 ,00 ( p r o g r a ­
de gheaţă.
— ; Puteţi chiar şi acum, să rului de- gheaţă. Cabina este plin antrenament. Ei se pregă­ La m ic ro fo n : S a tira şi um orul. mul II); ţ
Una din cele mai mari în­
căperi ale navei este sufrage­ daţi un examen pe această te­ pentru o persoană ( de altfel tesc intens in vederea sparta-
ria. Ea este inundată de lumi­
na plăcută a becurilor lumi­ mă. a răspuns inginerul după pe nava atom ică pu există- ca­ chiadei marine.
niscente. Fotoliile şi măsuţele
cu care este m obilată sînt fru­ ce a ascultat pe tinerii mari­ bine comune). Şuprajaţa cabi­ Pe panoul pentru anunţuri
m oase şi executate cu mult
nari, iar pentru pregătirea voa­ nei este de 14 metri pătraţi. se schim bă des telegram ele de

stră practică nu am nici o gri­ Despărţiturile sînt capitona­ salut. Recent, marinarii au citit

jă, aţi şi trecut un examen greu te cu esenţe' preţio.aşe. de afişată pe acest panou o radior B O U rm H E T E S m L O G l's

in cursul primelor curse ale lemn s i materiale sinteti­ gr'amă primită din partea că- PENTRU 24 O R E :

spărgătorului de gheată. Vă ce de, frumoase, nuanţe, pas­ .pitanului Aleksei Spfiariik, di­ Vreme sahimbăto-are, cu ce­
rut mai mult acoperit. Vor mai
poate invidia orice student de tel. tn afară 'de patul ''cu so­ rector aţ noii bcfze pentru vî- cădea precipitaţii sub formă de
ploaie şi lapoviţă. Temperatura
ta 'scoală tehnică superioară de mieră', există şi \in divan. Ma­ nătoarea. de balene — „Soviet- va urca ziua între 3—7 grade
iar noaptea va coborî între mi­
marină „Amiralul Makarov' l a < rinarul î ş i .alege locul de dor­ . skaia Ukraina“, Erou al Mun­ nus 2—3 grade. Vînt potrivit
din sectorul sud şi vest.
care studiaţi. mit in raport, cu caracterul' ba­ cii Socialiste. Această bază a
PENTRU URMĂTOARELE
Marinarii-• ştiu să-şi petrea­ lansul Cabi'na qrfitetefori', un luat fiinţă în primul an al sep- 3 ZILE

că şi timpul liber. Mulţi, din ei difuzor 'şi ceas electric, micro-' tenalului.

participă la formaţii, artistice climă, tuburi luminisQente. Ca­ Şueră vîntut glacial deasu­

de amatori. In fumoar şi la bina are şi o cam eră de toale­ pra Mării Baltice, ridicînd va­

club se dezleagă problem e gre­ tă. Din punct de vedere al con­ luri uriaşe. Dar aceasta nu îm­ CADOURI PENTRUPOMULDEIARNA

le de şah. Nikolai Nosov. Iuri fortului', al aspectului si al mo­ piedică înaintarea navei ato­

Pelrgv, Qhenadi Savenhov si bilierului. această cabină nu mice. Nu va trece mult. timp

Serghei Beberin joacă cu mul­ este mai prejos decit cea mai şi ea va începe să spargă ghe­

gust. Cina s-a terminat si su- tă pasiune domino — jocul tra­ frumoasă cameră din cel mai ţurile Arcticei. Vreme în curs de îmbunătă­

ţire cu temperatura staţionară.