Page 88 - 1959-12
P. 88
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1557
Lucrările plenarei xü ü m ete a%lin i •ju iilm e le_______ al.in. i__•_ Vj*uMCl&mj&t„e s«1tin t-
C. C. al P. C. U. S,
MOSCOVA 24 (Agerpres) — despre problemele dezvoltării
TASS anunţă: In dimineaţa de creşterii animalelor raportorul a
24 decembrie şi-a reluat lucră arătat că în republică a fost
rile în Palatul Mare al Kremli creată o ramură nouă — creş
nului plenara Comitetului Cen terea oilor cu lînâ fină, care a
tral al Partidului Comunist al jucat un rol important în avîn
Uniunii Sovietice. tul economiei regiunilor mun Şedinţa C. C . al P . C. 1959 — un an remarcabil în dezvoltarea
toase. Uldjabaev a vorbit şl des
Continuă discutarea rapoarte pre experimentarea cu succes a din Olanda
lor cu privire la dezvoltarea con însămînţării porumbului de două
tinuă a agriculturii în U.R.S.S. ori pe an în Pamir, la o alti relaţiilor economice dintre U.R.S.S. şi FinlandaHAGA 24 (Agerpres). — nerale (Parlamentul olandez),
(cu privire Ia măsurile pentru tudine de 2.500 m.
îndeplinirea hotărîrifor Congre
sului al XXI-Iea al P.C.U.S. şl Veli fusul Oglî Ahundov, Ziarul „De Vaarheid“ relatează din statele provinciale şi din HELSINKI 24 (Agerpres) - te importante şi avantajoase — te ca în acest an. Aceste acor
ale plenarei din decembrie 1058 prim-secretar al C.C. al P. C. că în zilele de 19 şi 20 decem consiliile comunale chemarea de TASS anunţă: In legătură cu în acordul cu privire la creditul a- duri contribuie în mod efectiv
a C.C. cu privire fa avîntul a- din Azerbaidjan, vorbind despre brie au avut loc şedinţele Co a obţine ca în parlament să se cheierea tratativelor cu privire cordat în mărfuri de Uniunea Ia dezvoltarea comerţului exte
griculturii şi creşterii animale progresul producţiei agricole, a mitetului Central al Partidului discute Apelul adresat de Sovie la problemele relaţiilor comer- Sovietică, Finlandei în sumă de rior al Finlandei.
lor). >-'• arătat că în comparaţie cu anul Comunist din Olanda. tul Suprem a! U .R.S.S. parla ciale-economice dintre U .R.S.S. 500.000.000 ruble şi protocolul
1953. producfla de cereale a mentelor tuturor ţărilor lumii cu şi Finlanda, la 23 decembrie a cu privire la schimbul de măr Subliniind importanţa vizitei
(ţ ” crescut în Azerbaidjan cu 87 la Comitetul Central a discutai privire la dezarmarea generală avut Ioc la Helsinki o conferin furi dintre Uniunea Sovietică şi lui A. I. Mikoian în Finlanda,
MOSCOVA 24 (Agerpres) — sută, producţia de ceai — de şi a aprobat apelul adresat de şi totală. ţă de presă în cadrul căreia a Finlanda pe anul 1960. Minis A. Karialalnen a spu s: „Nu tre^
2,1 ori. de tutun — cu 50 la partidele comuniste din ţările ca făcut o declaraţie A. Kariafai- trul a subliniat că creditul va buie uitat că drumul spre dez
După cum transmite agenţia sută. In aceeaşi perioadă pro pitaliste ale Europei tuturor oa Comitetul Central al P.C. din nen, ministrul Comerţului şi In contribui la dezvoltarea conti voltarea favorabilă a relaţiilor
TASS, fa 23 decembrie la ple ducţia de carne a crescut cu 51 menilor muncii ca „un document Olanda a discutat de asemenea dustriei al Finlandei. nuă a economiei Finlandei şi a fost deschis de întîlnirea din
nara C.C. al P.C.U.S., Tursun- la sută. de lapte cu 80 la sută. însufleţitor în lupta pentru pace activitatea propagandistică a la sporirea gradului de folosire ianuarie 1959 dintre preşedintele
bai Uldjabaev, prim-secretar al de lînă cu 48 la sută. A fost şi democraţie, pentru bunăstarea partidului, situaţia în organi După 5 săptămîni de tratative a braţelor de muncă în ţară. Finlandei U.K. Kekkonen, şl pre
Comitetului Central al Partidu îndeplinit înainte de termen pla materială şi un viitor fericit“. Ra zaţiile, de partid şi alte probleme care s-au desfăşurat la Mosco Amortizarea creditului cu măr şedintele Consiliului de Miniştri
lui Comunist cTiti R .S.S. Tadil- nul anual de vînzare către stat portul în legătură cu această şi a chemat pe toţi membrii de va într-o atmosferă de sincerita furi a spus el, este deosebit de al U .R.S.S., N. S. HrudoV, Ă-
kă, a arătat în raportul prezen a majorităţii produselor agri problemă a fost prezentat de partid să-şi intensifice neconte te, a subliniat A. Karialalnen. avantajoasă pentru Finlanda, ceasta a fost o întâlnire care a
tat că în R .S.S. Tadjikâ planul cole. Paul de Groot, seoretarul gene nit activitatea sub lozinca „Mai au fost semnate două rJocumen deoarece aceasta va spori livră restabilit încrederea deplină în
pe anul 1359 în Industrie ă fost ral al C.C. al P.C. din Olanda. aproape de mase". tre ţările noastre.
îndeplinit înainte de termen. In continuare, Veli Ahundov -----
Uldiabaev a comunicat 'de ase a arătat că lucrătorii din agri Arătînd că lupta pentru dezar Rezultatele Importante şi fo
menea că cultivatorii de bumbac cultura Azerbaidjanului şl-au mare este acum lucrul cel mai rile finlandeze în Uniunea So lositoare obţinute în acest ari
din această republică şl-au de propus să îndeplinească sarci important, C.C. al P.C. din ir în relaţiile dintre Uniunea So
păşit angajamentele luate şi au nile septenalului fa producţia de landa a hotărit să canalizeze Situaţia de la frontiera irano- vietică. vietică şl Finlanda, a spus în
struguri, fructe, carne, lapte si toate eforturile partidului spre In această ordine de idei, se continuare A. Karialalnen, con
vîndut statului peste plan lînă în cinci ani. la gogoşi do această luptă, spre sprijinirea stituie o dovadă convingătoare
prin toate mijloacele a mişcării irakiană spune în continuare în declara că politica bazată ne încredere
25.000 tone de bumbac. Vorbind pentru pace. ţie. există temeiuri pentru a face şî prietenie între Finlanda şi
Gală de filme PARIS 24 (Agerpres). Agen lui Afacerilor Externe al Iraku afirmaţia că anul 1959 va intra Uniunea Sovietică corespunde
documentare romîneşti
ţia France Presse anunţă că ia lui în problema fluviului Satt în is'orie ca un an remarcabil intereselor vitale importante ale
la Sofia
mătase şi la frunză verde de C.C. al P.C. din Olanda' a ă- 23 decembrie ministrul Afaceri El-Arab, partea iraniană încear în dezvoltarea relaţiilor econo
ceai — în patru ani, la tutun — dresaf tuturor fracţiunilor par lor Externe al Iranului, Aram, că să denatureze politica guver mic? dintre Finlanda si Uniunea
în trei ani. tidului comunist din statele ge- s-a întâlnit cu ambasadorul nului irakian, să învrăjbească Sovietică. Niciodată între ţările
--------- —------------------- w S.U.A. şi Angliei la Teheran cu poporul iranian cu poporul ira noastre n-au fost încheiate acor
F rSOFIA 24 (A gerpres). — 'Am La Trib unalul m iIifar suprem din Spania care a discutat problemele în kian vecin. „Este îndeobşte cu duri economice atît de Importan- poporului finiande'z".
basadorul R.P.R. la Sofia, Aii- legătură cu situaţia încordată noscut faptul, scrie ziarul „Al -w -
hail Roşianu, a oferit o gală de
a început procesul a 16 democraji spanioli de la frontiera irano-irakiană. Ahbar“, că politica Republicii Confiictul din industria am ericană a oţel ului
-k Irak se întemeiază pc principi
filme documentare romîneşti în PARIS 24 (Agerpres). — cat acest proces în noiembrie şi ile înţelegerii reciproce şî prie Negocierile continuă
cadrul căreia au fost. prezentate TASS anunţă : Potrivit informa a condamnat pe toţi acuzaţii la NEW YORK 24 (Agerpres), teniei cu alte ţări. Cu toate a-
filmele „Drumurile Romîniei", ţiilor presei franceze, la 23 de închisoare pe diferite termene. Agenţia Associated Press anun cestea, autorităţile Iraniene do WASHINGTON 24 (Ager Cu toate acestea, după cum
„Hora“ şi „Theodor Aman". cembrie la Tribunalul militar su Sentinţa a fost însă considerată ţă că Ia 23 decembrie autorită resc să provoace un conflict în pres). — „Speranţele exprimate remarcă corespondentul agen
prem din Spania a început pro „prea blîndă“ şi procesul a fost ţile iraniene au trimis ca întă tre cele două ţări şi astfel să de preşedintele Eisenhower în ţiei France Presse, „nici una din
Au luat parte reprezentanţi ai trimis spre rejudecare Tribuna riri unităţi aeriene şi terestre agraveze situaţia în Orientul a- ajunul călătoriei sale în 11 ţări, cele două părţi nu-şi face vreo
vieţii culturale şi ştiinţifice, zia cesul a 16 democraţi spanioli a lului militar suprem. Presa pa in regiunea Abadală (la fron propiat...“ de a vedea reglementat conflic iluzie asupra şanselor de suc
rişti. Au fost de asem enea pre riziană subliniază că deşi pro tieră cu irakul) şi au pus în tul din industria oţelului la îna ces ale acestor negocieri. Im
zenţi. şefi ai unor misiuni diplo euzaţi de „activitate subversivă“ paganda tranchistă pretinde că stare de mobilizare toate forţele Ziarul „Ittihad As - Saab" poierea sa, nu s-au realizat", presia dominantă este că, în a-
matice acreditaţi la Sofia. armate iraniene. scrie: „Atacurile Iranului împo fara unui caz neprevăzut, meta-
Tribunalul din Madrid a jud triva Irakului nu constituie un relatează corespondentul din furgiştii vor hotărî să întrerupă
? eveniment întîmplător şi izolat. Washington al agenţiei France
După alegerile din Congo belgian acuzaţii ar fi colaborat cu pâr BAGDAD 24 (Agerpres). — Ele se încadrează în planul im Presse. din nou lucrul in luna ianuarie
ău! comunist. în realitate este TASS anunţă: In legătură cu a- perialiştilor de a ţese intrigi şi pe timp de cîteva zile în semn
BRU XELLES 24 (Agerpres). toare a partidelor politice con vorba de o represiune judiciară gravarea relaţiilor dintre Irak şl comploturi împotriva Republicii David Mcdonald, preşedintele de avertisment".
TASS anunţă: Presa belgiană goleze care iau atitudine pentru împotriva unui grup de catolici Iran. presa din Bagdad subli noastre, în proiectele elaborate sindicatului oţelurilor, va înce
de stingă. Principalul acuzat în niază că în pofida caracterului la recentele conferinţe -a le pe fa 27 decembrie o serie de Pe de altă parte, David Mc
paşnic al declaraţiilor primului CENTO. al cărui membri? este negocieri separate cu directorii
comentează pe larg rezultatele acordarea imediată a indepen proces este Tul io Ceron Ayuzo, ministru Kassem şi ale purtă şi Iranul..." a peste 90 de companii. De a- donald a declarat ziariştilor că
torului de cuvînt al ministeru
alegerilor comunale din Congo denţei. care timp de cîţiva ani a ocu sindicatul va depune săptămînă
belgian. „Ziua de 20 decembrie, Ziarul „Peupie", organ al par pat un post diplomatic. .'Apăra
scrie ziarul „Drapeau Rouge“, tidului socialist scrie: „Alegerile rea a dovedit că atît el cit şi to
constituie o victorie strălucită a au arătat că Abako, Mişcarea varăşii lui de idei susţineau un
partidelor congoleze care mili naţională congoleză şi Partidul program limitat al evoluţiei paş semenea vor avea loc negocieri viitoare o plîngere în justiţie
tează pentru acordarea imediată solidarităţii africane reprezintă nice. Dar pînă şi asemenea pă între sindicat şi Conrad Cooper, împotriva societăţilor siderurgi
a independenţei“. „o forţă în spatele căreia stau reri sînt considerate drept cri Oberländer găseşte greu martori... ce din cauza procedeelor lor
masele populaţiei congoleze“. mă în Spania contemporană. reprezentantul altor II mari so care contravin legilor in vi-
In mai multe regiuni din BERLIN 24 (Agerpres). — Henry Midiei, secretarul „comi cietăţi. goare.
Congo populaţia a boicotat ale -wr- După cum anunţă agenţia tetului pentru studierea istoriei
gerile. La chemarea celor trei ADN, încercările autorităţilor celui de-al doilea război mon -m -
principale partide politice din Specia lişti francezi în energia nucleară vest-germane de a crea o „co dial“, pe care Bonn-ul l-a invi
ţară; Abako, Partidul solidarită refuză să lucreze la crearea armei atomice misie internaţională“ în scopul tat să facă parte din comisia împotriva teroarei rasiste
ţii africane şi Mişcarea naţiona reabilitării actualului ministru menţionată mai sus, în calitate
din Africa de sud
lă congoleză, care iau atitudine
centru acordarea imediată a in PARIS 24 (Agerpres) Revis aceea, Ministerul de Război vest-german Oberländer, care a de membru, a adresat Federa CAIRO 24 (Agerpres). Se ţile rasiste sud-africane pentru
dependenţei ţării, majoritatea ta „France Observateur“ arată francez a fost nevoit să creeze participat activ la crimele să- ţiei Internaţionale a luptătorilor cretariatul permanent al Consiliu
congolezilor nu s-au prezentai că nici unul din specialiştii fran pentru cercetările în vederea fa vîrşite de hitlerişti în perioada din rezistenţă, a victimelor şi lui de solidaritate al ţărilor Asiei strămutarea forţată a populaţiei
la secţiile de vot. cezi care lucrează în cadrul Co bricării bombei, un organism celui de-al doilea război mon deţinuţilor fascismului, o scri şi Africii a dat publicităţii o de culoare di.n districtul Wind
misariatului pentru energia ato nou denumit „Direcţia aplicării dial, întâmpină protestul hotărit soare în care se desolidarizează declaraţie în care protestează hoek în1 rezervaţii, acţiune oare
Alegerile comunale, scrie mică al Franţei, organismul spe in domeniul militar a cercetări din partea foştilor participanţi cai hotărîre de această comisie. împotriva acţiunilor teroriste în a provocat moartea a numeroşi
„Drapeau Rouge“, constituie o cial constituit pentru lucrări în lor atomice" şi să recurgă la la mişcarea antifascistă de re El declară că nu are cunoştinţă africani.
grea lovitură pentru autorităţile vederea folosirii energiei atomi cercetători specializaţi din afa zistenţă. de această comisie şi nu tace treprinse de rasiştii din Uniu
M giene. Alegerile, scrie ziarul, ce, nu a acceptat să lucreze la ra comisariatului pentru energ'a Intr-o informaţie a agenţiei parte din ea. nea sud-africană pe teritoriul După cum se ştie, recent gu
Agenţia ADN menţionează de Africii de sud-vest oare se află vernul rasist al Uniunii sud-
au demonstrat influenţa hotărâ crearea unei arme atomice. Dc atomică. ADN din Paris se spune că sub administraţia Uniunii sud- africane a folosit armata şi po
asemenea că, după cum s-a africane şi îşi exprimă sprijinul liţia pentru a reprima demon
OCXXXXXXXXXXXXXXJOOOaCtîCOOOOOOOOOQOOCOOGOOCOOiXXXXXXîOOKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJOOCOCOCCXXXXXXXXXXXXXXXXJCH. X» aflat în prezent, din cei 12 can pentru lupta de independenţă straţiile de protest ale africani
didaţi propuşi să facă parte din a populaţiei din acest teritoriu. lor împotriva strămutărilor tor
Un comentariu din După tratativele rea următoare — peste cîteva această comisie 7 au refuzat de ţate.
ziarul „Pravda“ luni“. la bun început să colaboreze Declaraţia condamnă autorită-
cu ea. punerii în libertate a criminali
MOSCOVA 24 (Agerpres). — Fans Childs scrie: „Scopul urmărit --------------------- — s t s a s -------------------------
TASS anunţă: Comentînd rezul de germani (este vorba de cer
curile guvernante de la Bonn
inteimidentale de latatele tratativelor de la Paris — N.R.) este de a zădărnici ori
ale şefilor guvernelor celor pa ce tratative cu privire la Ger lor de război.
tru puteri occidentale, corespon murlle „războiului rece“, conti Arătînd că la conferinţa de mania şi la Berlin. BERLIN. — Ziarul „Neues tul Montana, care se află în BEIRUT. — La 30 decembrie
dentul din Londra al ziarului nuă corespondentul „Pravdei", la Paris cercurile guvernante de După cum se arată în conti Deutschland“ relateză că în 11 grevă, au hotărit să reia lucrul. în portul Beirut a sosit într-o
„Pravda“ scrie că cerinţele bu atrage atenţia poziţia guvernu ia Bonn au obţinut un mare cîş- luni ale anului curent în R.D. Direcţia societăţii a admis să vizită de 5 zile torpilorul ame
nului simţ şi ideile preconce lui vest-german. Acesta se stră tig, Childs scrie: „Ei au decla nuare în articol, Adenauer „esfe Germană s-au stabilit 58.748 de încheie un nou contract colectiv rican de escadră „Allison“. Pes
pute ale „războiului rece" se îm duieşte să dovedească că la Pa rat cu un zîmbet triumfător că convins că tactica obstrucţionis persoane din Republica Federa prevăzînd mărirea salariilor. te cîteva zile se aşteaptă sosi
pletesc în actuala politică a Oc ris s-a hotărit să se propună din au obţinut din partea celorlalte tă în problema întâlniri? la ni lă Germană, adică cu 22 la sută Muncitorii de la „Anaconda Co“ rea torpilorului de escadră ame
cidentului în modul cel mai ciu nou Uniunii Sovietice „planul- trei ţări aprobarea ca în proble vel înalt va avea succes“. mai mult decît în primele 11 se află în grevă de 127 de zile. rican „Fox".
dat. Lupta între cele două ten pachet" prezentat Tde Occident Ia ma Berlinului occidental să a- luni ale anului 1958. Peste
dinţe opuse — tendinţa spre tratativele de la Geneva, plan dopte din nou o poziţie de îm Intr-un alt articol, publicat de 32.000 din aceste persoane sînl LONDRA. — Relatînd despre PHENIAN. — La 24 decem
coexistenţă paşnică şi dorinţa care s-a compromis definitiv. Sc potrivire. intransigentă. Aceasta ziarul „Washington Post And muncitori. In ullimele săptă criza cinematografiei britanice, brie în oraşul Cihoncijin a avut
de a continua cursa înarmărilor ştie că acest plan, condiţionînd ar reduce la zero întreaga toc Times Herald“, M. Childs scrie mîni numărul cetăţenilor din ziarul „Times“ anunţă că, în- loc un mare miting în cinstea
— duce fa aceea că uni! oameni problema Berlinului de problema meală care a fost dusă timp de că politica lui Adenauer „constă R.F.G., care au trecut în R.D.G. cepînd de la 10 ianuarie 1960, sosirii celui de-a! doilea grup
politici rlin statele occidentale unificării Germaniei, sarcina de- două săptămîni la Conferinţa în a frînă orice tratative serioa a sporit considerabil. Numai preţurile biletelor la cele mai de patrioţi coreeni care s-au în
sînt nevoiţi să bată pasul pe zarmăriî de slăbirea generală a de la Geneva a miniştrilor Afa se cu Uniunea Sovietică". multe cinematografe din Londra tors din Japonia. La miting a
Ioc şi să încerce să împace idei încordifrii, face ca nici una din cerilor Externe din vara tre săptămînă trecută în R.D. Ger se vor scumpi cu 3 pînă la 6 luat cuvîntul Kim Von Pun,
aceste probleme să nu poată li cută. Referindu-se Ia rezultatele mană au trecut 1.058 persoane. pence. Abeastă măsură, cea de preşedintele Comitetului Pnnulăr
si concepţii care se exchid red- tratativelor duse ele puterile oc a doua de acest fel într-un in al provinciei Hamokenul da
proc. rezolvată. O astteî de atitudine Dacă Occidentul va adopta in cidentale Ia Paris, Childs ară LONDRA. — La 23 decem terval de 18 luni, se adaugă u- nor’d. care a salutat pe retăţe-
subliniază ziarul „Times", „ar tr-adevăr o asemenea poziţie de tă : „Convorbirile dintre Eisen brie Consiliul General al Con nor decizii de închiderea unor
Corespondentul citează urmă însemna de fapt o întoarcere fa finitivă în cursul înfîlnirii cu hower şi Hruşciov, precum şî gresului Sindicatelor Britanice săli de spectacole cinematogra nii coreeni întorşi în patrie. A'
toarea părere exprimată de săp situaţia dinainte de Conferinţa N. S. Hruşciov de la 27 aprilie, noua perspectivă ă tratativelor1 a adresat tuturor membrilor fice, toate ilustrînd criza indus luat cuvîntul apoi Li Sun Hl,
tămânalul „Observer": „Dincolo urmările acestei poziţii vor pu sindicatelor engleze şi opiniei triei cinematografice din Marea
de frazele răsuflate rostite săp- de Ia Geneva a miniştrilor Afa tea fi constatate numai dacă sînt calificate elrepl o prevestire publice din Anglia chemarea de Britanie. conducătorul celui de-al ’doilea
tămîna trecută şi discuţiile în cerilor Externe“. s-ar putea concepe tratative la a Dacii în Europă care va fi in a sprijini boicotul mărfurilor U-
legătură cu organizarea milita nivel înalt de pe o asemenea po solită 'de prosperitate. niunii sud-airicane şi de a pro HATj A. — Intenţia guvernu grup de coreeni repatriaţi, care
ră a N.A.T.O. se pot discerne „New York Post“ despre ziţie. In •teorie, aşa după cum testa împotriva politicii de dis
deja schimbări politice funda uneltirile cancelarului îsi închipuie cel. puţin germanii, Dar, în ciuda schimbării si criminare rasială dusă de gu lui Olandei de a pune în liber a mulţumit partidului muncii
mentale". „Observer" consideră, dezbaterile vor urma în mod tuaţiei internaţionale, participan vernul Uniunii sud-africane fa tate înainte rle termen pe crimi
scrie în continuare coresponden Adenauer ţii la N.A.T.O. duc 0 politică ţă de populaţia de culoare a nalii de război care îşi ispăşesc din Coreea', guvernului R.P.D.
tul, că puterile occidentale por neabătut aceeaşi linie sinuoasă care seamănă cu vechea- politică ţării. pedeapsa pentru crimele pe care Coreene şi premierului Kim Ir
nesc în prezent de la o serie de NEW YORK 24 (Agerpres). a marilor puteri. Ies la iveală fol le-au comis a stârnit proteste ve-
noi nremise politice, printre care TASS anu nţă: Ziarul „New pe care au urmat-o la Geneva... mai făţiş rivalitatea şi aeţiuniile NEW YORK. — Agenţia As hemnte din partea opiniei publi Sen că au luptat pentru tradu
de fa premisa că „războiul re York Post" publică o corespon duşmănoase — alianţa franco- sociated Press anunţă că mun
denţă a cunoscutului ziarist a- După părerea" germanilor, ’după germănă pe continent împotriva citorii de la una din cete 5 u- ce olandeze. Ziarul „Vaarheid" cerea în viaţă a dorinţei lor de
ce" în vechile Iui forme este merican M. Ohilds care acuză zine ale societăţii „Anaconda
prima săptămînă, conferinţa la grupului periferic condus de An anunţă că a fost creat un comi a se întoarce în patrie. El a a-
perimat. pe cancelarul Adenauer că în glia, accesul la pieţe, întîieta Co Smelter“- din Anaconda, sta
In cee'a ce-î priveşte pe cci cearcă să zădărnicească confe nivel înalt va intra în total im tea economică, chiar şi domina tet special de protest împotriva rătat că cetăţenii coreeni repa
rinţa la nivel înalt. ţia militară — iată trofeele neu
care ţin deosebit de muli la vre- pas şi va lua sfîrşiT pentru a tru care se dă o luptă îndîrjită triaţi sînt hotărîţi să lupte pen
în sinul alianţei atlantice“. tru unificarea paşnică a Coreei
relua apQi .tratativele, la întâlni-
şi pentru construcţia socialistă
a patriei lor.
Kedacfla ţi administraţia ziarului: aU. 6 Martie nr. 9. Telefon: id 8 il8 9| 75. laxa plătită In numerar coulonn aprobării l>ucc|iunil (ienerale P .I.f R. nr. 230.320 din 0 noiembrie 1919. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mal Deva