Page 89 - 1959-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA.

Anul XI Nr. 1558 Sîmfoătă 26 decembrie 1959 4 pagini 20 bani w fhasSaBSEsSSsBSStarJi

® Un copil a cerut o
carte.

(pag.' 2-a)
• Să pregătim din timp
seminţele necesare însămîn-
ţărilor de primăvară.

(pag. 2-a)
• Lucrările plenarei C.C.
• al P r n c

1 (pag. 4-a)

Siderurgiştii hunedoreni COMUNIŞTII DEZBAT CIFRELE DE PLAN PE ANUL 1960

au îndeplinit planul anual  N 6 ÂJÂNEWT: 6 . 4 0 0 fone cărbune La fabrica

La începutul acestui an, colectivul Combinatului siderurgic peste sarcinile de plan de teracotă
din Hunedoara a chemat la întrecere pe siderurgiştii din R e­
şiţa pentru sporirea producţiei de oţel, fontă şi laminate. In Documentele plenarei C.C. al subliniat de asemenea că dacă Colectivul fabricii de teracotă
vederea cîştigării acestei întreceri, cocsarii, jurnaliştii, oţelarii P.M.R. din 3-5 decembrie a.c. locurile de muncă erau mai bine
şi laminaiorii hunedoreni, au desfăşurat o însufleţită şi susţi­ au pus în faţa industriei sarcini organizate, dacă brigăzile răma­ din Deva în frunte cu comuniş­
deosebite privind sporirea pro­ se sub plan ar îi fost ridicate la
ducţiei pe anul 1960. Iii urma nivelul celor frunfeşe şi dacă se tii, a reuşit să învingă greută­
plenarei, zilele trecute a avut luau din timp măsuri pentru
nută activitate. ) loc la toate exploatările miniere combaterea absenţelor nemotiva­ ţile întimpinate la începutul a-
din Valea Jiului dezbaterea ci­ te, se puteau extrage în plus alte nului în desfăşurarea normală
Traducînd in viaţă planurile de măsuri tehnico-organizato- frelor de plan pe anul viitor. mii de tone de cărbune.
rice, folosind din plin timpul de lucru şi capacitatea cuptoa­ a procesului de producţie şi, prin
relor, colectivele secţiilor combinatului au reuşit ca rînd pe Pentru creşterea producţiei si­
rînd să-şi realizeze sarcinile de plan pe anul curent înainte de derurgice în 1960 cu 28 la sută, eforturi comune, .să dea viaţă
termen. Printre secţiile care au raportat înainte de termen în­ este nevoie în primul rînd de
deplinirea planului pe anul 1959 se numără secţiile furnale 5-6, mai mult cărbune, mai ales, sarcinilor de plan. Datorită ela­
oţelăria Martin nr. I, fabrica de aglom erare, oţelăria electrică ş.a. cărbune cocsiîicabil. In acest
scop, prin angajamentele luate, nului cu care a muncit, colecti­
minerii Văii Jiului dovedesc că
Acest fapt a făcut ca în dimineaţa zilei de ieri, colectivul sînt hotărîţi să facă totul pen­ Cu prilejul prelucrării cifrelor vul acestei fabrici a reuşit să Tovarăşul Andrei Oniţiu e s te lăcătuş la Atelierele centrale
tru a sprijini pe siderurgişti. de plan pe anul 1960, minerii realizeze planul fizic şi valoric Gurabarza. Dînd lucru de bună calitate şi depăşindu-şi zilnic
Combinatului siderurgic din Hunedoara, să-şi realizeze sarcinile sectorului III au arătat că deşi pe anul 1959 înainte de termen sarcinile de plan cu 15—20 ta sută, el constituie un exemplu
Minerii sectorului III de Ia planul a crescut, el poate fi şi să depăşească angajamentul bun pentru tovarăşii săi de muncă.
de plan anuale la producţia globală şi marfă. Totodată, produc­ mina Lupeni, au extras în cursul realizat înainte de termen. De cu privire la econom ii realizlnd
acestui an, însemnate cantităţi pildă, şeful de brigadă, Sabin 42.000 lei economii la preţul de In c lişeu : Andrei Oniţiu, lîn g ă căruciorul la care lucrează.
de cărbune cocsiîicabil peste Ghioancă, a arătat că indicii
tivitatea muncii a crescut cu aproximativ 6 la sută faţă plan. Datorită acestui fapt, pla­ planificaţi pentru anul viitor au cost.
nul anual de producţie a fost fost realizaţi şi depăşiţi în mai
de plan. îndeplinit la data de 24 decem­ multe luni din acest an. Toto­ Discutînd cifrele planulid de ulii ie i
brie. Pe de altă parte, prin spo­ dată, el s-a angajat ca în cursul producţie pe anul 1960 în adu­
Printre principalii factori care au determinai această creş­ rirea randamentelor, productivi­ anului viitor, împreună cu bri­ narea generală a organizaţiei de
tere a productivităţii muncii se numără introducerea mecaniză­ tatea muncii a crescut în lu­ gada pe care o conduce, să ex­
rii operaţiunilor, automatizarea anumitor procese, aproviziona­ nile noiembrie şi decembrie cu tragă peste .sarcinile de plan bază, comuniştii de aci au făcut
rea la timp a locurilor de muncă etc. peste 41 la sută faţă de luna 2.000 tone de cărbune.
ianuarie a.c. numeroase propuneri cu privire

In acelaşi timp, siderurgiştii hunedoreni au fost în perm a­ In adunarea generală de par­ la îmbunătăţirea organizării
nenţă preocupaţi de reducerea costului metalului. Reducînd tid care a avut Ioc fa sectorul
consumurile specifice de materii şi materiale, instituind un regim HI al minei Lupeni cu prilejul De remarcai este faptul că nu­ muncii şi a calităţii producţiei. In momentul de faţă, o sarci­ La întocmirea planului de pro­
sever de economii, colectivul de siderurgişti din Hunedoara a dezbaterii cifrelor de plan pe a- mai minerii de la acest sector nă importantă care trebuie să ducţie o atenţie mare trebuie să
ntiî 1960, comuniştii Anton Bar- s-au angajat să extragă în a- Planul de producţie al fabricii stea în centrul atenţiei consiliilor se dea dezvoltării creşterii ani-
realizat peste 43.000.000 lei econom ii suplimentare ta preţul barini. Ludovic Zborevschi, Du­ niil viitor, peste sarcinile de pe anul 1960 prevede o creştere de conducere din gospodăriile a- matelor din rase superioare şi
mitru Breăzu şi alţii, au arătat plan, 6.400 tone de cărbune coc- a producţiei cu 440 sobe de tera­ gricole colective, a organizaţii­ asigurării bazei furajere necesa
de cost, depâşindu-şi astfel angajam entul luat în urma plena­ că realizările puteau fi mult mai sificabil. cotă faţă de 1959, creşterea lor de bază, a tehnicienilor şl in­ re hrăniriî acestor animale. Teh­
rei C.C. al P.M.R. din '13-14 iu lie a.c. mari dacă organizaţia de par­ productivităţii muncii cu 4 la ginerilor agronomi, este întocmi­ nicienii agronomi au datoria să
tid şi conducerea sectorului de­ Angajamentele luate dovedesc sută şi reducerea preţului de cost rea planului de producţie în convingă colectiviştii pentru a
puneau mai mult efort pentru că cifrele de plan pe anul 1960 cu 1,6 la sută. In cadrul discu­ G.A.C. pe anul viitor. asig.uţ-a cea mai mare parte din
eliminarea lipsurilor -existente în sînt pe deplin realizabile, că a- ţiilor purtate pe marginea ci­
procesul de producţie. cest colectiv este hotă rit să ob­ frelor de plan şi a planului de întocmirea planului de pro­ nyireţuj necesar animalelor cu
ţină în anul viitor succese şi mai măsuri tehnico-organizatorice, ducţie constituie un eveniment porumb siloz. In planul de pro­
în cursul acestui an, 'din. cau­ valoroase. Totodată, minerii şi tov. Teodor Mariş şi Miron de seamă în viaţa gospodăriilor
za nealeger-ii- şistului vizibil, tehnicienii acestui sector au fă­ Gabor s-au angajat să depă­ agricole colective. ducţie să se planifice o suprafa­
sectorul a plătit penalizări în cut preţioase propuneri în ce pri­ şească noile sarcini de plan lu­ ţă ci- mai mare de pămînt pen­
valoare de peste 1.300.000 lei, nare cu 5 la sută. Prin planul anual de produc­ tru a fi cultivată cu porumb de
ceea ce a făcut ca preţul de veşte ridicarea calitafii cărbu­ ţie se asigură folosirea raţională siloz. De asemenea, producţia de
cost a! tonei de cărbune să fie nelui extras.
depăşit. O influenţă negativă a- La fabrica de a pămîntului, a unei- porumb siloz la hec-
In scopul măririi productivi­
supra preţului de cost â avut-o tăţii muncii şî a îmbunătăţirii c o n s e r v e şî telor şi maşinilor a- *ar sa nu ^‘e
calităţii cărbunelui, în anul viitor meseSyrâ gricole, a forţei de iicaiă sub 35.000—
şi risipa de materia! lemnos. Pe muncă, se aplică în 40.000 kg. la hec-
se vor experimenta şi extinde
de altă parte, explozivul n-a în abatajele frontale, preabăta- în adunarea generală a or­ totalitate regulile a- tar.
jele direcţionale culcuş şl cope- ganizaţiei de bază a fabricii de grozootehnice şi se
fost folosit în mod raţional. S-a Gospodăriile ăgrico-
riş,' armarea metalică, iar căile conserve şi mezeluri din Deva, prevede dezvoltarea multilátera- le colective trebuie să pla-
de acces în abatajele frontale organizată cu prilejui discutării ' !ă a gospodăriei colective. niîice în planul de produc-
(transversale) vor fi armate în
desiş. De asemenea, s-au pro­ cifrelor de plan pe anul 1960 şi Planul anual de producţie se ţie şi extinderea plantaţi-
pus măsuri pentru îmbunătăţi­
rea iluminatului în abataje, în a . planului de măsuri, tehnico- întocmeşte de către consiliul de Hor pomi-viticole, dezvoltarea

oragnizatorice, inginerul Liviu conducere al gospodăriei coíecti- grădinilor de legume şi zarzava-

Crişan, a arătat cum colectivul ve, ajutat efectiv de către, ingi- turi irigate, îmbunătăţirea caii-

acestei fabrici a reuşit să reali­ nerul agronom al gospodăriei tăţii solului prin lucrări de îm-

zeze planul de producţie pe a- sau de la secţiile agricole raio- bunătăţiri funciare şi prin apli-

scopul alegerii şistului vizibil nul 1959 înainte de termen, atît nale, de tehnicieni de ia S.M.T. carea unor cantităţi mari de în-

la sortimentul preparate de car­ La întocmirea planului de pro- grăşămlnte organice şi chimice,

din cărbune în condiţii mai bune. ne cit şi la sortimentul conser­ ducţie trebuie să participe un O importanţă mare pentru dez-

•: .¦ • •• < I. G U D A S Z ve, cum angajamentul de a rea­ număr cît mai mare de colecti- voltarea pe mai departe a gos-

liza econom ii la preţul de cost vişti fruntaşi care cunosc bine podăriiîor agricole colective şi

In atenţia dezbaterilor ce au loc în adunările generale a!e gospodăriilor de 307.930 lei a fost depăşit posibilităţile de dezvoltare a obţinerea unor venituri din ce
colective şi întovărăşirilor trebuie să s te a :
Nu de m ult nu- pînâ la 1 noiembrie cu 15.000 gospodăriei şj pot da astfşl în- în ce mai mari, o. a!re aplicarea
W n É r a produse agricole ca statul
m ărul inovatorilor fa- lei. Apoi, au fost prezentate ci­ drumâri preţioase. Planul de regulilor agrotehnice şi mecani-

#O răştie a crescut cu frele noului plan de producţie şi producţie trebuie să lie astfel în- zarea lucrărilor agricole. In pla-
^ brici! „V id ra " din

planul de măsuri tehnico-orga- tocmit îneît el să constituie o- nul de producţie^trebuie să se

f încă u n u l: tovarăşa nizatorice. glinda întregii activităţi pe un prevadă măsuri concrete pentru

^ Irin a Iaksch, ing ineră chim istă. ) In discuţiile lor, comuniştii aii an de zile în gospodăria colee- ridicarea producţiei la hectar şi
analizat posibilităţile de îndepli­
L In o v a ţia p re z e n ta tă de aceasta, !j La baza alianţei dintre clasa zultă că numărul de tractoare a sfeclă de zahăr 18.450 kg. In nire şi depăşire a noilor sarcini tivă- anume semănatul mecanic, oîi-
muncitoare şi ţărănimea munci­ crescut faţă de 1948 de aproape de plan şi de realizare de eco­
toare stau interesele comune de 10 ori. Pe lingă acestea, trebuie unele gospodării colective unde nomii la preţul de cost. Pe ba­ In planul anual de producţie vitul cu ierblcîde, tratarea se-
clasă, interesele economice fun­ za discuţiilor şi a propunerilor
ţ constă d in tr-u n dispozitiv pen- ] damentale ale colaborării eco- să amintim cele cîteva sute de făcute, membrii şi candidaţii de se planifică dezvoltarea pe mai . minţeîor contra bolilor si dăună-
alte maşini şi agregate mai partid au hotărît să mărească
L tru determ inarea tem peraturii ^ nomice dintre oraş şi sat, ale principale, cum ar fi semănă- au fost aplicate ştiinţitic şi cu productivitatea muncii cu 0,5 la departe a ramurilor de produc- lorilor, prăşitu! mecanic, iriga­
legăturii dintre industria soda tori de cereale, secerători-legă- sută faţă de plan la preparate
L de con tractare a pieilor, listă şi agricultură. Această a ţori, combine pentru recoltat multă minuţiozitate regulile de carne şi cu 1 la sută la con­ ţie care s-au dovedit rentabile şi rea porumbuíiii etc.
Hanţă a muncitorilor şi ţărani­ păioase, maşini pentru recoltat agrotehnice, au putut ti obţinu- serve, să mărească producţia fa­
f. In lo to : c h im is tă Ir in a Ia k s c h 1 lor muncitori, realizată sub con­ ştiulefi de porumb etc., agregate te pe anumite suprafeţe, pro- ţă de plan la sortimentele con­ se prevede introducerea de noi O importantă mare pentru dez-
ducerea partidului, a .constitui! care nu existau în 1948. De a- serve noi, cu 400 kg. pe z i.şi să voltarea gospodăriilor colective
J* d e te rm in în d te m p e ra tu ra de con - forţa socială hotărîtoare care a semenea, ca urmare a măsurilor duciii record. De pildă, în realizeze 250.000 lei economii la ramuri de producţie, Se planifi- o au construcţiile necesare ă-
asigurat realizarea în toiul de sprijinire a agriculturii, în preţul de cost. că lucrările care trebuie execu- dăpostirli animalelor şi depozi-
L tractare a pieilor, cu dispoziti- ] luptei de clasă, a celor mai im- anii puterii populare au fost G.A.C. Daia, raionul Sebeş, s-au tării producţiilor agricole. In pla­
create şi îşi desfăşoară activita- Participanţii la discuţii prin­ taie în tot cursul anului cît şi
^ v u l ¦creat de ea. portante acte revoluţionare, cum, tea două spita!e şi un laborator obţinut la hectar 100.000 kg. tre care tov. luîiana Mezo, Vic­ (Continuare In pag. 2-a)
ar fi înfăptuirea reformei agra- tor Hâncilă, Nicolae Petrişor, producţla care trebuie să se ob-
re, naţionalizarea principalelor veterinar, o staţiune de cerce- sfeclă de zahăr, 10.000 kg. po- Petru Pintea şi alţii, au făcut tină de Ia fiecare ramură de pro-
mijloace de producţie ş.a. In numeroase propuneri cu privi­ ducţie şi de la fiecare cultură în
urma acestor măsuri şi a creă­ tari hortiviticole, două centre rumb şi peste 4.000 kg. floa- re la organizarea muncii, asigu­ parte.
rii în agricultură a sectorului rarea stabilităţii muncitorilor în
Au primit socialist - cooperatist, s-a putut de încercare a soiurilor, o sta- rea-soarelui, iar în G.A.C. Si- scopul specializării şi creşterii
râ sp la ta dezvolta şi consolida o legătură Hune de descuscutare, un labo- randamentului. muncii tor, pen­
trainică între oraş şi sat, bazată rator de analiza a seminţelor, meria Veche, 28.000 kg. cartoli Se mai obişnuieşte încă în u-
m uncii pe relaţii noi, legătură care a- trei centre de însămînţări arii- tru descoperirea şi folosirea pe nele gospodării colective, ca la
sigură o dezvoltare economică ficiale şi alte unităţi de cerce- Ia hectar. Asemenea cazuri sînt întocmirea planului de produc­
In adunarea generală organi­ armonioasă şi creează condiţii multe. Lupta pentru obţinerea scară mai largă a rezervelor in­ ţie, să se planifice producţii a-
zată recent la G.A.®. „Drum materiale pentru ridicarea cres- tări ştiinţifice destinate acestui terne etc. gricole şi zootehnice sub posi­
nou“ din Ungurei, raionul cîndă a nivelului de trai al ce­ de producţii record, nu numai bilităţile gospodăriei. Tehnicienii
Sebeş, din darea de seamă pre­ lor ce muncesc de Ia oraşe şi domeniu. agronomi cît şl organizaţiile de
zentată în faţa adunării genera­ sate. Dacă în 1948 cadrele de spe­ pe suprafeţe restrînse sau pe lo- partid au datoria să convingă fiazetâ fără articole
le, a reieşit că multor familii masa largă a colectiviştilor pen­
de colectivişti, pentru zilele e- Dezvoltarea impetuoasă a in­ cialitate în agricultură erau a- turi demonstrative, ci pe înt-rea- tru a planifica producţiile după Cineva a trecui intr-o zi. prin
fectuate în gospodăria colectivă, dustriei socialiste a creat o pu­ proape inexistente, în prezent,- posibilităţile reale ale gospodă­ comuna Rial de Mori din ra­
ie-au fost repartizate însemna­ ternică bază materială pentru în­ agricultura regiunii noastre este ga suprafaţă deţinută, trebuie riei, astfel ca ele să fie mereu ionul Haţeg. Curios să afle pro­
te cantităţi de produse agricole. zestrarea agriculturii cu maşini deservită de un număr de 197 crescînde, ca să antreneze la blemele care-i !rămirUă pe ţă­
Printre aceştia, colectivistul şi unelte în vederea mecanizării ingineri agronomi şi zooteh­ să constituie în vlitor 0 . ranii muncitori, s-a îndreptat
Martin Mai, cu două braţe de pe scară largă a acesteia. A crescut nişti, 84 medici veterinari şi muncă pe tofi cole^Mviştii în spre sfatul popular unde ştia
muncă a primit 1.800 kg. grîu, peste 400 tehnicieni agronomi, .„ , scopul realizării lor. că se află gazeta de perete.
2.015 kg. porumb, 1.612 kg. car­ mult numărul tractoarelor şî a- zootehnişti şi veterinari.
tofi, iar lui Gheorghe Rusu tot gregatelor agricole, au fost crea­ par€ .de seamă a organelor de Probabil am nimerit toprnai
cu 2 braţe de muncă, i-au fost te o serie de instituţii ştiinţifice Tot în cadrul măsurilor de / clnd se schimbă ediţia, şi-a
repartizate 1.081 kg. grîu, 1.594 pe ramuri de specialitate, a fost sprijinire a agriculturii, statul conducere a unităţilor socialist-
kg. porumb şi 1.272 kg.- cartofi. pregătit un mare număr de ingi­ a acordat gospodăriilor colecti­
neri agronomi, zootehnişti, me­ ve şi întovărăşirilor din regiu­ cooperatiste,
Cantităţi asemănătoare de pro­ dici veterinari, tehnicieni etc. nea noastră numai în anul 1959,
duse au fost repartizate şi co­ care lucrează efectiv în agri­ credite pe termen lung în va­ Creşterea masivă a producţiei
lectiviştilor Ioan Oltean-u, cultură. loare de 800.000 Iei.
Lutsch Ioan, Wagner Gheorghe, (C ontinuare în pag, IlI- a )
Knuff Martin şi altora, care au Ţăranii îşi amintesc şi acum Aceste măsuri îşi găsesc oglin­
muncit cu drag pentru înflorirea de metodele primitive de lu­ direa în creşterea simţitoare, an spus cetăţeanul, văzind că la
gospodăriei lor colective, pentru crare a pămîntului sub regimul de an, a producţiei agricole ve­
fericirea lor şi a copiilor lor. burghezo-moşieresc. Referindu- getale şi animală. gazetă nu exisiă tuci un articol.
ne la regiunea noastră, de pil­
T R A IA N T O M U Ţ A dă, din statistica existentă, re- Anul acesta, în gospodăriile Apoi a dat să intre in clădirea
colective din regiune, producţia
corespondent medie la hectar a fost la grîu, sfatului popular.

de 1.970 kg., la porumb 2.510 '?t Un localnic, care văzuse ne­
kg., la cartoli 15.104 kg., la
dumerirea \călătorului şi care

La g ră d in iţa cu ghicise intenţia cu care acesta

orar n orm al din voia să intre la sfatul popular,

Brad, sînt în g rijiţi l-a oprii insă la timpi

.jeste 50 de copii ai — Dacă vrei să afli ce-i cu

oam enilor m uncii. gazeta de perete, să-ţi spun eu.
P i ău aici asigurate
De trei luni n-a mai apărut nici

toate condiţiile ne­ un articol. ¦'

cesare unei creşteri — ?/ ; " 'i: : " ,'î

'îi mai bune. • — Da, da, nu te mira. "Asta-i ^

In c liş e u : Copiii situaţia... )
la colţul jucăriilor.
Ce fac tovarăşii din colectivul f

de redacţie? Dar biroul orga- i

nizaţiei de bază? La aceste in- '

<i trebări, călătorul nu şi-a putut
răspunde. Credem insă că cei

în cauză vor şti să dea răs-

( punsul cel mai potrivit.

A v ' . ^ V V ' , . . ' l W ' V v V , ' V V .. A A / W