Page 9 - 1959-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VM La Ş. N . T. Albg italia ¦

9B0SSSA Cum s-a realizai plano

• Din munca mea ca diriginte anual de hanfri înainte
(pag. 2-a).

o Toate brigăzile din sector cu

planul îndeplinit de termen

(pag. 3-a).

• Comitetul Economic al O.N.U.

a adoptat rezoluţia iniţiată de R.P. ln anul acesta pentru prima unele tractoare, au fost remedia­

Rornînă oară mecanizatorii de la S.M.T. te la timp cu ajutorul echipei
Alba lulia şi-au îndeplinit pla­ de depanare de pe atelierul mo­
(pag. 3-a).

Anul XI Nr. 1538 Joi 3 decembrie 1959 4 pagini 20 bani • Cine sînt m artorii acuzării în nul anual de hantri cu mult îna­ bil.
ruşinosul proces de Ia Dusseidorf inte de termen. Cum am reuşit
să obţinem acest succes ? Folosirea maşinilor cu maxi­
(pag. 4-a). mum de randament, este o preo­
Sub îndrumarea organizaţiei cupare continuă a mecanizato­

Furnaliştiihunedoreni In Valea Jiului de partid şi cu sprijinul comi­ rilor noştri. Bunăoară, în cam­
tetului de întreprindere, în acest pania de primăvară noi am fo­

realizat planul anual După 11 luni de în trecere an, noi am pus un accent deo­ losit la pluguri rama de 5. care
sebit pe pregătirea poîitico-pro- a făcut să crească productivita­

Ieri dimineaţă pe platforma furnalului nr. 6 de fa Combi­ In luna noiembrie, colectivele Iul şi deocamdată singurul, lesională a tractoriştilor şi me­ tea muncii şi producţia agricole.
natul siderurgic Hunedoara, a avut loc un entuziast miting în tuturor minelor din Valea Jiului oare a ajuns să ridice toate bri­ canizatorilor. In acest scop, în Cele 15 gospodării agricole
care furnaliştii din cadrul secţiei a 11-a furnale au sărbătorit şi-au depăşit planurile lunare de găzile la nivelul celor fruntaşe, iarna trecută am dat multă a-
îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producţie. producţie, totalizînd un plus de îndeplinind astei una din sar­ tenţic pregătirii cadrelor de me­ colective . printre care Cisiei.
aproape 20.000 tone de cărbu­ cinile trasate de Conferinţa re­ canizatori, organizînd, îndru- Obreja, Berghin, Ţelna, Miceşti
La miting au participat tovarăşii Nicolae Cătană, director ne. Cu aceasta, cantitatea de gională de partid. mînd şi controiînd zi de zi acti­ şi altele, au obţinut în anui a-
general al C. S. Hunedoara, Iordan Bacnev, secretarul comite­ cărbune extrasă de ele peste vitatea desfăşurată ia cursurile cesfa cu cîte 200-300 kg. grîu
tului de partid, Ioan Achim, preşedintele comitetului de între­ plan de-a lungul celor 11 luni In lună noiembrie, brigăzile şl cu cîte 400-500 kg. porumb
prindere, numeroşi Jurnalişti. oare s-au scurs, se ridică la a- de mineri, în frunte cu cele con­ profesionale şi seminariile care la ha. mai mult decît ţăranii cu
proape 85.000 tone. duse de Victor Cîrciumaru, Va- s-au ţinut în timpul iernii. La gospodării individuale. Pentru
Ing. Gheorghe Roman, şeful secţiei a Il-a furnale, a ra- aceste cursuri, la care s-au pre­ desfăşurarea corespunzătoare a
( portat că planul anual de producţie, precum şi angajamentul Peste 6.600 tone de sile Hriţcan, Micron Năsăfeanu dat 25 de lecţii, tractoriştii au lucrărilor agricole, tracioare'c
cărbune în afara şi Gheorghe Miftie, şi-au spo­ învăţat cum pot folosi tractoa­ noastre au lucrat cît mai com­
de a realiza economii la preţul de cost în valoare de 14.500.000 rit eforturile. Drept rezultat, rele şi maşinile agricole cu ran­ pact. redu.cîndu-se astfel pe cît
lei a fost îndeplinit. Totodată, indicii de utilizare ai furnalelor planului planul de producţie pe exploa­ dament mai mare atît la lucră­ posibil deplasările în gol.
au crescut cu 8,55 fa sută faţă de sarcina planificată. tare a fost depăşit cu 11,7 la rile de pregătire a solului cît
La mina Petrila, sectorul II sută. şi la semănat şi întreţinerea cul­ Pontatorii alimentatori şi se-
In fruntea întrecerii socialiste s-au situat echipele de fur- este deţinătorul „Căştii de aur turilor. Au învăţat de asemenea fii de brigăzi de la S.M.T. Alba
nalişti conduse de prim-topitorii Simion Jurca, Alexandru O- a tehnicianului“. Celelalte sec­ Succese de seamă să cunoască mai bine motorul fulia s-au preocupat îndeoproa-
> laru, Alexandru Comşa, Ludovic Csosz. toare ale minei s-au antrenat tractorului şi şi-au dat seama cît pe şi de asigurarea permanentă
intr-o însufleţită întrecere socia­ Rezultatele întrecerii socialis­ de important este să se respec­ a brigăzilor cu carburanţi pe
Conducerea combinatului a felicitat călduros pe harnicii listă cu deţinătorul acestui tro­ te desfăşurată între brigăzi şi te normele de exploatare şi în­ 15 zile, precum şi cu niese de
furnalişti. feu şi după oîte se vede, în lu­ sectoare, pe baza iniţiativelor treţinere a acestuia. schimb în vederea remedierii de­
na noiembrie, două dintre ele noi, sînt cit se poate de bune fecţiunilor apărute.
în sprijinul minerilor i-au luat-o înainte. Sectoarele şi la exploatările miniere Lu- Ca urmare a cunoştinţelor că­
I şi III şi-au depăşit planurile peni, Loiiea, Vulcan şi Aninoa- pătate la cursuri, îngrijirile teh­ Pentru prelungirea duratei de
Uzina de reparat utilaj mi­ lurgişti din această uzină au lunare de producţie cu 18 şi res­ sa. La Lupeni, de pildă, s-au nice zilnice sau periodice, au funcţionare a tractoarelor, am
nier din Petroşani s-a transfor­ pectiv 25,6 la sută, în timp ce extras în luna noiembrie, peste fost făcute în cele mal bune .introdus alimentarea raţională
mat în anii puterii populare din- confecţionat şi livrat minerilor sectorul II numai cu 13,4 la plan, 509 tone de cărbune coc- condiţiuni. In întreg parcul de nrin folosirea truselor speciale
tr-un atelier de reparaţii, într-o sută. sifioabil La minele Lonea, Vul­ maşini şi tractoare de la S.M.T. de alimentare. Toate aceste mă­
puternică întreprindere, care a- din Valea Jiului sute de tone can şi Aninoasa, plusurile de Alba lulia n-au existat în a- suri ău făcut ca tractoarele să
sigură exploatărilor miniere, din întrecerea socialistă desfăşu­ cărbune înregistrate în Luna no­ cest an defecţiuni tehnice care
Valea Jiului şi din alte părţi ale de piese de schimb, construcţii rată între colectivele sectoarelor să scoată tractorul din brazdă Ing. SiMiON BRADEANU
ţării utilaj şi piese de schimb a făcut ca plusul realizat în lu­ iembrie, sînt de 2.291, 4.191 şi pentru mai mult timp. Defecţi­
în cantităţi tot mai mari. Nu­ metalice, mii de metri liniari de Tinărui luliu Toth a îndră­ na noiembrie pe exploatare să ăgronqiti şef ta S.M.T,
mai în acest an harnicii nieta- respectiv 3.618 tone. unile mici care au apărut la
tuburi de aeraj, mai mult de git meseria de lăcătuş. El lu -1, se ridice la 6.682 tone de căr­ V Alba lulia
Pentru cîf maî bune. ----- ------- ------ Stfgaa--------------------- (CanRMâre in pag. 2-a)
1.500 vagoneţi de mină şi pes­ crează la secţia construcţii<
rr.ulfe economii La mina fruntaşilor
te 11.000 bucăţi armături meta­ metalice a U.R.U.M. Petro­
Tinerii dîff colectivul atelierului e- Colectivul minei Urieani
iectrpmecanic al întreprinderii de in- lice pentru galerii. şani, şi îşi depăşeşte In ţ ie -' a fost primul din Valea Jiu-
dusirie locală ,,I M ai“ din Deva au
Io scopul extinderii pe sca­ care lună norma cu 30— 40\ Pentru sezonul
ră cît mai largă a sistemului de la sută. In acelaşi timp, lu­ de iarnă
susţinere metalică a abatajelor, crările efectuate de către ti-,
colectivul acestei uzine a livrat

exploatărilor miniere din ţară nărui Toth luliu, sînt de bu- <

sute de stîlpi metalici. Econo­ nă calitate.

miile realizate la această uzină IN C L IŞ E U : luliu Toth in încă din luna’ trecută, 'secţia
de schi a asociaţiei sportive Mi­
în primele 10 luni ale anului se \timpul lucrului.
ridică la 1.228.000 fel.

hotărit ca în cadrul întrecerii socia­ nerul Lupeni, a organizat o şe­

liste să lupte pentru realizarea de cît Bilanţ rodnic Noi blocuri dinţă unde ă dezbătut proble­
mal multe economii. în construcţie mele în legătură cu pregătirile
pentru sezonul de iarnă.
Astfel,, 5, tineri utemişti şi-au deschis
cont personal de economii. Utemistul Totodată, s-a verificat echipa­

Ioan Slrug, . de pildă, a înscris pînă Bilanţul succeselor din anul opreşte insă aici. Locul caselor Pe şantierul de construcţii al Ida Bejenaru lucrează de 7 ard la „Filatura“ Lupeni in mentul existent şi s-a cumpărat
acum în contai lui economii de 9.000 acesta, la întovărăşirea zooteh­ de lemn, acoperite cu paie, a noului oraş Călan munca se secţia depănat. In acest timp ea a acumulat o experienţă bo­ altul nou în vafoaap de peste
lei, realizaţi prin aplicarea inovaţiei nică din Coroieşti este rodnic. fost luat de case noi, construite desfăşoară într-un ritm susţinut. gată, si drept urmare, îşi depăşeşte norma in fiecare zi cu 8.000 lei.
făcute la cuptorul de topit plumb de Ihtovărâşiţii au construit un din cărămidă. Numai în ultimul Dovadă stau realizările de pînă 25—30 la sută, dind şi lucru de cea mai bună calitate.
‘a 1" tipografia întreprinderii. Economii saivan pentru oi, un grajd pen­ an au fost construite 18 case lacum. Astfel, pe acest şantier, Mare parte din membrii sec­
în valoare de 600 lei a realizat şi u- tru bovine şi au înfiinţat o sec­ noi. Viaţa oamenilor s-a schim­ au fost începute lucrările la 16 IN CLIŞEU : Ida Bejenaru, la locul de muncă. ţiei, au început deja antrena­
lemistul Ernes Abraham. ţie pentru împletit coşuri. bat mult. Mulţi întovărăşiţi şi-au blocuri, din' care 5 blocuri —
cumpărat aparate de radio, ara­ garsoniere. Pînă acum, două mentele, care constau din aler­
Tinerii din cadrul secţiei ău realizat Din veniturile întovărăşirii şi gazuri, mobilă nouă, maşini de blocuri au fost ridicate complect gări pe teren variat. Printre a-
jînă acum economii în valoare de din contribuţia cetăţenească, a cusut etc. şi acoperite, iar la alte 4' blo­ ceştia se număra Gheorghe Lu-
peste 23.000 ]ei. fost electrificat sqîuI Coroieşti. curi lucrările de zidărie sini paş, Petru Ambruş, Petru Fo-
SIDONIA RUSAN mult înaintate. De asemenea, nu dor şi ah ii.
IOAN NICA Şirul succeselor obţinute de de mult, au început lucrările de
corespondent întovărăsiţu clin Coroieşti nu se corespondentă fundaţie lă încă trei blocuri. Ea Aninoasa’, asociaţia spor­
tivă Minerul 'ă nivelat un teren
Casă de ajutor rs.v ¦ Cu mult elan au muncit la pe care va’ Amenaja la iarnă un
reciproc activă patinoar. De asemenea, au fost
Au plantat 5.000 puieţi lucrările de construcţii echipele procurate 30 perechi patine, care
conduse de tov. Alexandru Sză- vor fi puse la’ dispoziţia mem­
Pe Ungă comitetul de întreprindere Din iniţiativa unităţii de pio­ pe care le-au predat ocolului sil­ bo, Constantin Pîrvan şi alţji. brilor asociaţiei sportive.
al uzinei „Victoria“ — Gălan funcţio­ nieri, elevii de la şcoala ele­ vic. P. EU G EN IA
nează o casă de ajutor reciproc. Pen- mentară de 7 ani din Vălişoara, Din viaţa culturală a tinerilor S. BALOIU
!ru întărirea ei, comitetul de întreprin­ raionul Brad, au prestat intr-u- corespondentă
dere a luat în acest an o serie de na din zilele trecute mai multe corespondent
măsuri reorganizînd comitetul de con­ ore de muncă voluntară. Cu a- Prin muncă
ducere şi popularizînd printre munci­ cest prilej, un număr de 65 e- voluntară LA DEVA
tori avantajele şi importanţa acestei levu In frunte cu profesorii, au
forme de sprijin reciproc. Pînă plantat 5.000 puieţi de salcim. In cursul lunii noiembrie, 16 Un nou cvarlal hunedoreni
In prezent, 71 membri ai casei de a- Pionierii din această şcoală au fem ei din G.A.C. „30 Decem­
lutor reciproc au primit împrumuturi mai strîns 25 kg. de seminţe, brie" — Teiuş, au efectuat 3 zile De curînd, în oraşul Deva, pe Numeroşi tineri muncitori hu­ A devenit o obişnuinţă orga­ S-ajungă!...
{n valoare de 36.680 lei. de muncă voluntară la nivela­ strada Molotov- lingă şcoala nedoreni se adună după termi­ nizarea, în fiecare săptămînă, a r-*n*r~ r
rea unor drumuri şi la desfun­ profesională, a început construc­ narea schimbului de lucru la „Joii tineretului" la care tinerii
S. GHEORGHE corespondent darea şanţurilor. ţia unui nou cvartal de blocuri. cluburi şi colţuri roşii unde dis­ discută diferite probleme legate
Este vorba de construcţia a de munca şl preocupările lor.
Tot in cursul lunii noiembrie, 3 blocuri tip I.R.P. ou 6 aparta­ cută despre diferite spectacole Dornici să contribuie într-o tot
21 de fem ei din Bărăbanţ au mai mare măsură la creşterea
prestat 600 ore de muncă vo­ mente. Construcţia noilor blocuri de teatru sau filme pe care le-au producţiei şl a productivităţii ţ Vineri, 27 noiembrie 1959. ¦]
luntară la curăţatul păşunilor. muncii, tinerii din cefe 17 secţii
ESS- este finanţată de către Consiliul vizionat împreună, ascultă con­ de producţie, agregate şî şanti­ I. Tlrg săptăminat ta llia. Prin- 3
ere de construcţii, patronate de
sindical regional. ferinţe, iau parte Ia seri litera­ ei, organizează conferinţe şi dis­ j- tre cumpărătorii care au in- 3

Pe noul şantier au şi început re şi concursuri ghicitoare,- reu­ f trat in ziua aceea în magazi- -j
lucrările la două blocuri. La u- niuni tovărăşeşti etc. Zilnic au
nul dintre ele s-a turnat fundă- ^ nul universal din localitate,)

ţia, iar la altul se lucrează la I loc pentru ei numeroase acţiuni ( se afla şi gospodina, Elena Î

^EM H i " săparea fundaţiilor. I culturale şi distractive. l Munteanu. J

L — Vă rog un bon pentru -j

egnaaraaoBBaB cuţii pe diferite probleme de pro­ J- un kilogram sare de bucâiă- J
, r ie ! — i s-a adresat ea ges- 1
ducţie.
De la subredacţiile noastre voluntare Un mare număr de tineri ( tionarului Vasile Crişan. }

L — Azi nu vindem sare. ţ

muncitori, atraşi de activitatea f M line! -j

artistică, fac astăzi parte din [ — De ce mline, tovarăşe 1

formaţiile de cor, din echipele l Crişan ? — a intervenit ca- }
de dansuri şi de teatru. In ca­
Colectivişii în case noi Ioăn Călineciu şi-ău cumpărat mobilă de extindere a reţelei de radioficare, drul întreprinderilor din oraş l sieriţa Ana Mica. ^
nouă în valoare de 5.700— 7.800 lei care va lega cartierul Partoş de centrul activează 11 brigăzi artistice de
Colectiviştii din Toteşti au obţinut fiecare. de radioficare din Alba lulia. agitaţie formate numai din ti­ ^ — Fiindpă am de pregătit ]
anul acesta venituri însemnate. Acest neri. Ansamblul de tineret de la
lucru i-a făcut pe' mulţi dintre ei să-şi Au primit insigna Pînă în prezent au şi fost depuse întreprinderea de construcţii si­ [ pachetele cu zahăr şi orez. 1
procure m aterialele necesare şi să-şi de brigadier 130 de cereri pentru instalarea difu- derurgice se bucură de o fru­
construiască astfel casc noi. De pil­ zoarelor. J- Azi zahăr şi orez, cit poftiţi, -j
dă, de - curînd, ca urmare a venituri­ O rganizaţi în brigăzi utemiste de
lor obţinute în gospodăria colectivă, muncă patriotică, tinerii din comuna PETRU TOMA l mline sare! Asta-i! 1

t Plnă la urmă, după multe ]j

j- insistenţe, gospodina a obţi- -]

C nut bonul pentru sare. Pe bon 1

Axente Podean, Pavel Zeiconi şi Ion Demsuş au muncit voluntar la plan­ însemnate economii moasă reputaţie în rîndul mun­ . insă gestionarul Crişan Vasi- 1
M ihăiescu şi-au construit şi s-au şi tări de pomi, la curăţitul păşunilor,
m utat în noile lor casc. la diferite construcţii în G.A.C. etc., Muncitorii de la cooperativa „P ro­ citorilor siderurgişti, ca şi în rîn­ ^ le a avut grijă să treacă, în 3
realizînd în teiul acesta economii în­ gresul“ din Alba lulia, obţin zi' de zi
îşi cumpără mobilă semnate. rezultate tot mai frumoase în muncă. dul multor ţărani colectivişti din l bătaie de joc, nu 1 kg. ci... 1
şi aparate de radio Aşa, de exemplu, M aria Oltean, Ioan
Un număr de 31 utemişti din satul Haţegan I, Anton Filipescu, Gheorghe Băcia, Tîmpa şi din alte. sate şi i 5 kg. sare măcinată. ^
Despre hărnicia colectiviştilor din Popa, Atihai H aţegan şi mulţi alţii, îşi
Siivaşu Superior, se pot spune multe Şfei, de pildă, care au prestat peste depăşesc zilnic planul de producţie în­ comune din raionul Hunedoara. L — Am cerut un kilogram )
lucruri bune. De cum intri în satul 100 ore de muncă voluntară, au primit tre 13 şi 17 la sută.
lor, îţi dai seama că aici locuiesc oa­ ir.signa de brigadier.' Printre aceştia Brigada artistică de agitaţie de [ nu cinpi kilogram e de s a r e ! -j
meni harnici. Casele, grajdurile şi cu­ se numără Ion Jurconi, Damaschin La secţia croit, se realizează de a-
răţenia din gospodării, cît şi faptul că Gardean, Cornel Bărboni, Solomia Dre- semenea însem nate economii de piele la termocentrala tineretului de­ Jr a ripostat gospodina.
satul este , elecţrificat, dovedesc acest rr.escu şi M aria Gardean. şi talpă. Numai Schoner Etelca, a e-
lucru. De asemenea, ca urmare a ve­ conomisit în ultimele 10 zile, peste ţine de mult timp locul de bri­ — Şi efi dacă ? Dumneata ^
niturilor obţinute în gospodăria colec­ In - ultim a, vreme, tinerii din satul 265 dm.p. piele şi o însemnată can ­
tivă, a crescut sim ţitor nivelul lor de Ştei au plantat puieţi pe o suprafaţă titate de pînză din care se pot con­ gadă fruntaşă pe regiune. Mulţi [ ai cerut un kilogram, eu ţi-am )
trai. De curînd, peste 30 de colecti­ dc 2,5 hectare, realizînd în felul aces­ fecţiona peste plan, mai mult de 10
vişti şi-au cum părat aparate de radio, ta economii în valoare de 5.000 !ei. perechi de bocanci. tineri muncitori se străduiesc scris cinci. S-ajungă!... ^
iar alte 15 familii, printre care şi a-
celea ale colectiviştilor Samoilă Dra- R. SIDONIA MARIA BOLDURA să-şi dezvolte aptitudinile artis­ t Numai că o asem enea ati- •)
gota Buică, Sigismund Dragota şi
Se extinde reţeaua tice în cadrul cercurilor de artă L tudine nu are nimic comun J
de radioficare
plastică şi al cenaclului literar. f. cu comportarea pe care tre- ^
Au început, de cîteva zile, lucrările
Prin munca voluntară a ţine­ f. buie s-o aibă lucrătorii din 1
L comerţul nostru faţă de cetă-
încă de la începutul anului şcolar a luat fiinţă ta Casa rilor, la secţia mecanic şef de Ia
pionierului din Alba lulia şi un cerc de tîmplărie. La acest
cerc, pionierii confecţionează diferite obiecte. întreprinderea de construcţii si­ L ţeni. Şi acest lucru e bine să-l j

IN CLIŞEU : Pionierii Avi Markovici şi Marian Btiiescu, derurgice s-a amenajat ui] colţ l ştie şi gestionarul Vasile Cri- J
confecţionind o lădiţă.
roşu cu sală de spectacole şi i. şan I ¦ ^

bibliotecă. , > — r,— u .f i f Lj u