Page 90 - 1959-12

Pag. 2 DRUMUL SUCIALISMU LUI N f. l5 o o

V

La Şcoala de meserii din Alba Solia Un copil a cerat o carte
Elevii Şcolii de meserii "din 'Alba lutia au la dispoziţie un
însemnat material documentar pentru aprofundarea cunoştin­
!y v w w w v w w w w w w
ţelor. -,

E ra. pe. inserat. Ea biblio­ ţară a ţăranilor şi lucrătorilor ..lAcordeonistul Ioarţ Rom-
tecă, un copil de-o şchioapă, din sectorul socialist al agri­ cea, un tinerel roşcovan şi fru­
(Urmare din pag. l-a) Organizaţiile de partid şi teh­ cu căciula înfundată pînă p es­ culturii", „Spornică e munca, muşel, trecu odată cu degetele
nicienii agronomi trebuie să în­ te urechi, a venit să ceară o bogată e viaţa colectiviştilor peste claviatura acordeonului
nul de producţie pe anul 1960, drume consiliile de concţucere să carte. din Geacii“, „Dezvoltarea ra­ şi apoi începu o melodie săltă­
trebuie să se prevadă atît volu­ prevadă în planuri Ie _anuale de murilor de producţie în gosp o­ reaţă. Atmosfera parcă se în­
mul construcţiilor cît şi materia^ producţie pe anul 1960 dezvolta­ — Să-mi daţi „La noi la dăria agricolă colectivă", „Or­ veselise. Cînd acordeonul tăcu,
Iul necesar. De asemenea este rea intensă a tuturor ramurilor gospodărie". ganizarea şi retribuirea mun­ unul dintre cei prezenţi inter­
necesar să se planifice realiza­ de producţie rentabile, deoarece cii în gospodăriile agricole co­ veni prompt ¦:
rea construcţiilor la un preţ de izvorul creşterii necontenite a a- la tă -i de exem plu — Alta nu v r ei? intervin lective" etc.
cost cît mai scăzut prin folosi­ vutului obstesc al gospodăriei în fotografia noa­ eu, nepoftit. — E cam frig, miroase-a iarnă.
rea fondurilor proprii şi a re­ colective şi a veniturilor colecti­ stră pe viito rii •— Cum, zic, de asem enea A în cep u t de-acum să ceărnă
surselor locale. viştilor, stă în dezvoltarea mul­ — N u! Aia-i frumoasă. Au
tilaterală a gospodăriei. s tru n g a ri M iron citit-o toţi copiii din clasă. cărţi aveţi nevoie in momentul Glie lin fulg mic- de ’zăpadă
Un capitol la care trebuie să de faţă la cercul agrozooteh-
se lucreze cu foarte mare aten­ Odată întocmite, planurile de Fleaca, Ion M u n - — Frumos din partea voas­ nic ? Pe cireşii din ogradă,
ţie este calcularea zilelor-muncă producţie trebuie discutate mai tră. Dar cine v-a spus s-o ci­ Apoi altui:
necesare pentru fiecare cultură. întîi în organizaţiile de bază, a- tea n u şi Io n B ă - tiţi tocmai pe asta? — Nu chiar, dar, vedeţi, pe
Conform normativului din G.A.C. poi, discutat şi aprobat de adu­ întovărăşiţii noştri îi preocupă
este necesar să se prevadă în narea generală. In felul acesta, căinţan, studiind o — Tovarăşa învăţătoare, mult problem e de felul acesta. — Hai bădiţă în pas uşor
planul de producţie pentru fie­ fiecare colectivist îşi va cunoaş­ Dragosin. Şi apoi, lecţiile noastre nu se La căsuţa, cli pridvor
care cultură, lucrările agroteh­ te sarcinile şi va lupta pentru planşă a unui limitează la o prezentare ari­ Gă la cercul de citit
nice ce se vor aplica cît şi zile- înfăptuirea lor. Consiliul de ...Bibliotecara Maria B ăcăă Multe flori au înflorit.
le-muncă ce se vor consuma. Să conducere are datoria să pregă­ s tru n g . paralel. îi căută cartea şi i-o întinse
se calculeze cu grijă cantităţile tească adunarea generală cu toa­ prieteneşte.
de produse ce trebuie să fie re­ tă seriozitatea. Ordinea de zi dă. Noi le actualizăm. ¦Am început să mă dumiresc,
ţinute la fondurile statutare, trebuie să fie afişată Ia loc vi­ — S-o citeşti, e o carte foar­
precum şi veniturile ce se vor zibil, cu o săpfămînă înaintea te frumoasă, dar s-o grijeştt, Aş fi dorit să-l mai întreb dar totuşi, am în trebat:
împărţi colectiviştilor la ziua- adunării. După ce planul de că mai sini şi alţi copii care cîte ceva, dar omul îşi luă căr­ — Brigada artistică de agi­
muncă. producţie a fost aprobat de a- vor s-o citească. ţile sub braţ ş i ,se scuză pen­ taţie ?
dunarea generală, consiliul de — Da, brigada noastră, îmi
O importanţă mare trebuie să conducere trebuie să defalce sar­ ...După ce copilul a plecat, tru că se grăbea.
se dea planificării cantităţii de cinile pe brigăzi şi ferme. din curiozitate, mă uit peste fi­ ...S-a înserat de-a binelea. răspunse directorul, căminului
produse ce se va vinde statului şele cîtorva cititori maturi şi Im bibliotecă au sosit unul cî­ cultural.
pe bază de contract. Colectiviş­ n entru îndeplinirea sarcinilor constat cu surprindere: „Con­ te unul Âlmăşan Ioniţă, direc­ — Frum os! Dar de ce la
tii trebuie să contracteze în func­ de plan trebuie să fie mobilizaţi gresul, fruntaşilor din gospodă­ torul căminului cultural, Ma­ bibliotecă ?
ţie de producţie, o cantitate cît toţi colectiviştii. Organizaţiile de riile agricole colective", „Avu­ ria Dragosin, învăţătoare, Doi­ — In s a la 'căminului cultu­
mai mare de produse agricole şi tul obştesc, temelia gospodă­ na Paştiu, educatoare, Viorica ral rulează un film în cadrul
zootehnice. Ei trebuie să ştie că partid din G.A.C. au datoria să .!p ii riei agricole colective“, „Pe ca­ Dăian, învăţătoare, Maria Stan, festivalului filmului la sate. De
prin vînzarea produselor pe bază îndrume consiliile de conducere, llii"' lea urcuşului neîntrerupt" etc. profesoară, Ana Drăghici, cas­ aceea... " " "¦ : '' ¦-
de contract, veniturile gospodă­
riei şi ale for personale, vor fi pentru a găsi cele mai potrivite — Ii interesează asemenea nică, Petru Itu, casier ta coo­ 'Am stat şi am reflectai':
mult mai mari, vor primi mai probleme pe cititorii dvs. ? în­
mulţi bani la ziua-muncă. metode de a realiza şi chiar de­ treb pe bibliotecară. perativă, Safta Barbu, labo­ ...Un cămin cultural mare şi

păşi prevederile planului de pro- j — Da! Mulţi ţărani muncitori rantă la farm acie, Fekete Ma­ frumos, ca cel din Vihţu de
ductie. din sat vin şi solicită asem e­
nea cărţi. Vedeţi-, la noi... ria, practicantă ta cooperativă, Jos, Si totuşi n-ajunge pentru

Dar discuţia ne-a fost în­ Cherecheş Vilmoş, învăţător, a potoli setea de cultură a oa ­
treruptă de lectorul cursului a-
grozootehnic, care tocmai in­ Adriana Bulbucan, profesoară menilor...
trase pe uşă.
de lim ba romină şi încă cîţiva. ...'Acordeonistut ’intonă din
— Aş vrea să mai iau cîteva
din cărţile pe care le-am ales Am rămas suprins de faptul nou o melodie. După el, mem­
pentru cercul agrozootehnic.
că nici unul dintre cei sosiţi brii brigăzii în cepu ră: „Hai să
Şi tovarăşul inginer începu
să aleagă din stocul de cărţi n-au solicitat bibliotecarei nici facem o gospodărie"...
puse de-o parte, pe ultimul raft
Din activitatea femeilor ţ al bibliotecii: „Consfătuirea pe măcar o carte. Fiecare s-a aşe­ — Sînt 70 de cereri pentru

Cărţi apărate zat pe cîte un scaun şi-a a ş­ gospodărie, îmi şopti la ureche
teptat în linişte.
I. U J V E R I : H id ro grafía R.P.R. tovarăşa Dragosin. Brigada
Fruntaşele fabricii Pentru îmbunătăţirea în viitor — Cititori ? am întrebat ne­ noastră vrea să ajute să se în­
a muncii femeilor, membrele co­ 288 pag. cu numeroase fig u ri în
La fabrica „Ardeleana" din misiei de femei din întreprinde­ dumerit in şoaptă pe bibliote­ chege cît mai curînd colectiva.
'Alba Iuliia a avut loo de curînd re au hotărît să-şi împartă text şl 9 h ărţi în afara textului cară.
o şedinţă unde s-a analizat acti­ responsabilităţile pe secţii, pen­ ...Am în ţeles! De-abia atunci
vitatea desfăşurată a comisiei de tru a se preocupa mai. îndea­ - 17,20 lei. — Da şi n u ! Da, pentru că am înţeles de ce am găsit în
femei pentru îndeplinirea" sarci­ proape de activitatea tuturor sînt şi cititori şi nu, pentru că fişele multor cititori „Congre­
nilor de producţie şi obşteşti din muncitoarelor. V A S IL E G O N T A : Opere filozofice a- de data aceasta au venit cu sul fruntaşilor din gospodăriile
trimestrul IV al anului acesta. alte treburi.
La acţiuni de foios lese. agricole colective", „Pe ca­
Din discuţiile purtate, a reie­ obştesc — Ce treburi? întreb indis­ lea urcuşului neîntrerupt" etc.
şit că femeile din ace’aisfă fabri­ 280 pag. — 8,10 lei. cret. Despre ce-i vorba ?
că au adus o 'contribuţie însem­ In cadrul acţiunilor patriotice De-abia atunci am înţeles
nată la îndeplinirea şi depăşirea întreprinse de femeile din raio­ -* w Texte "istro ro m fn e — culese — Dacă aveţi răbdare, o să de ce lectorul cercului agrozoo­
planului de producţie', la reailf- nul Alba au fost obţinute rezul­ vedeţi îndată după ora de în­ tehnic a ales tocmai cărţile a-
zarea angajamentului privind e- tate îrumoaise în comunele Ighiu, de T raian Gantem ir. chidere a biblioteca.
conomiile, la reducerea preţului Mîhallţ şi Meteş. Şi 'după ce au învăţat teoretic despre strungul paralel, cei celea pentru cursanţi: de-abia
de cost şi creşterea continuă a 192 pag. — 7 lei. ...M-am resemnat.
productivităţii muncii şi la îm­ Asfeîel, în comuna Igh'iu, un trei elevi au venit în atelier să aplice în practică cunoştipţele atunci am înţeles mai bine tex­
bunătăţirea calităţii produselor. număr de 150 femei au p'restat IO S IF C R IS T IA N şi a l ţ i i : Problem e 'Am mai aşteptat cîteva mi­ tul brigăzii artistice de agita­
peste 1.200 ore de muncă volun­ căpătate. nute. Ultimii cititori ai biblio­ ţie şi de ce copilul acela de-o
De asemenea, mai multe fe­ tară la repararea drumurilor din juridice p rivin d agricultura în
mei fruntaşe în producţie,, au raza comunei. In comuna Mi­ —........................................................................................................................................................................................... ..hî --------
fost promovate în munci de răs­ halţ, satul Gistei, 250 de ternei
pundere. Aşa, de pildă, tovarăşei au muncit voluntar la construi­ tecii din seara aceea au plecat. şchioapă, cu căciula înfunda­
Tofan Reghina, i s-a încredinţat rea unui saivan, iar în comuna Pentru îmbunătăţirea activităţii de Au răm as d o a r, cei cîţiva care tă pînă peste urechi, a cerut
funcţia de maistru în secţia de Meteş, satul Găurenf, un număr veniseră „cu alte treburi/'.
pregătit şi cusut feţe, tovară­ bibliotecarei: Să-mi daţi „La
şei Stanciu Lucreţia funcţia de de 30 femei au prestat 120 ore — Gata ? începu tovarăşa noi la gospodărie, că aia-i
viitor a filialei şi subfilialelor S.R.S.C. Maria Dragosin. Să-i dăm dru­ frum oasă!
şefă de brigadă, tovarăşelor Jo- de muncă voluntară la strînge-
In urmă cu oîteva zile analizate conţinutul şi' metodele mul 7 **•: ' I. G IO B O TA
molean Leontina şi Muntean rea seminţelor de arbuşti. în sala de festivităţi a Şcolii de muncă ale subfilialelor
medii „Decebaf“ din oraşul S.R.S.G. precum şi activitatea R .P.R . \ A A AAAAA/
Maria funcţiile de controlori de V A L E R IA 00N S T A N T1N E S G U Deva', biroul filialei regionale de îndrumare a filialei regio­ 292 pag. — 8,76 lei.
calitate etc S.R.S.G., a organizat o consfă­ nale. > D O R S Ă N D U L E S C U : B e n zin e şi Pentru o vacanţă de iarna
c--o--r-e--srp-o--n--d--e--n--t-ă- u le iu ri auto —' folosirea lo r ra ­ cît mai plăcută
tuire cu preşedinţii subfilialelor Din referatul biroului filialei, ţio n a lă .
din regiune, activişti ai S.R.S.G. precum şi din discuţiile purtate 108 pag. — 2,66 lei.
pe marginea acestuia, a reieşit
şi conducători ai organizaţiilor că filială şi subfilialele S.R.S.G. S IE L jA N A N A S TA S 1U , E U G E N IA > Ca şi în alţi ani, Comitetul orăşenesc U.T.M. Deva, în co-
de masă. din regiunea noastră au obţinut J E L E S G U : D etergenţi şi a lţi a-
succese însemnate în munca 'de genţi activi de suprafaţă. |laborare cu secţia de învăţămînt şi ‘cultură a Sfatului popular
In sctaivduri uu li wcoini osifaăituuuirnii aâui fost răspândire a ştiinţei şi culturii. 364 pag. — 23,70 lei.
, orăşenesc şi Casa pionierilor, au luat din timp măsuri pentru
g * Ind icato r de norm e de deviz
.organizarea m e i vacanţe de ia m a cît mai plăcute pentru pio-

mieri şi şcolari. '

Sâ pregătim din timp seminţele Participanţii lă consfătuire pentru instalaţii de ascensoare Carnavalul pionierilor de iarna împodobit cu becuri
şi-au împărtăşit din experienţa aferente construcţiilor. A — 1955, şi şcolarilor multicolore, globuri, jucării. A-
necesare însâmmţârilor de primăvara lor şi au tăcut propuneri preţi­ ediţia a Il-a . poi, puţin mai departe, micii vi­
oase pentru îmbunătăţirea acti­ Aprobat de G .S.A .C ., cu ordinul In scopul stimulării pionieri­ zitatori, conduşi de eroii basme­
Una din condiţiile esenţiale Pentru a determina puritatea lie acestor unităţti trebuie să or­ vităţii de viitor a filialei şi sub­ nr. 103 din 26 m ai 1955. lor şi şcolarilor care au obţinut lor popuidre, vor ajunge în ora­
ganizeze în aşa tel munca, în­ filialelor. 40 pag. — 1,50 lef. rezultate bune la învăţătură şi şul propriu-zfs. ¦
pentru sporirea producţiei agri­ seminţelor care nu este altceva în activitatea obştească, s-a pre­
cât aceste aparate să fie puse în In încheierea consfătuirii, fov. -g * In d ic a to r de n o rm e de d ev iz gătit un pom de iarnă încărcat In acest cadru de bas-m. se
cole este folosirea seminţelor de decît numărul de seminţe curate funcţiune, iar întregul s-too de Vasite Supureanu, preşedintele cu dulciuri şi jucării. Sala festi­ vor prezenta pentru copii pro­
seminţe înmagazinat pentru în- filialei regionale S.R.S.G., a dat pentru lucrări de instalaţii de ven- vă a sfatului popular regional, grame artistice, vor rula filme
cea mai bună calitate din soiu- dintr-o cantitate oarecare de se­ sămînţări să fîe condiţionat din îndrumări celor prezenţi asupra ' tilaţie, condiţionarea aerului, u- frumos împodobită, va aştepta în de desene animate etc.
timp. După condiţionat, trebuie ziua de 27 decembrie oaspeţii
rile productive adaptate la con­ minţe, luăm o probă din lotul luate probe de seminţe şi trimi­ desfăşurării activităţii de viitor m idificare, transport pneum atic, săi micuţi. In sunet de trompe­ La Casa pionierilor
se spre analiză, laboratorului re­ şi a expus planul de măsuri în desprăfuire şi în c ă lzire cu aer te, aici se vor întîlni „fluturaşi!,,,
diţiile locale. Dintr-o sămînţă de de seminţe rezervat însămînţă- gional pentru controlul semin­ vederea -unei şi mai bune răs­ cald prin canale de distribuţie, Ia „florile“, „vînătorii“, „lăptărese­ La Gasa pionierilor se va des­
ţelor din Aibă lulia. pândiri a ştiinţei ş i . culturii în construcţii civile şi ind ustriale V le“ ou „mecanici:“, „medici“, făşura , de asemenea o activitate
calitate bună, se dezvoltă o plan rilor. Din această probă cîntărim rîndui maselor de oameni ăi — 1955, e d iţia a 11-a. A p ro bat „ţărani“. Pentru ei, grădiniţele frumoasă pe timpul vacantei de
Borceagul şi măzărichea să de G .S.A .G . cu o rdinul nr. 320 de copii nr. 1, 2 şi 3, din Deva iarnă. Pionierii se vor. întrece fa
tă robustă, rezistentă la boii şi 100 grame. Separăm cu atenţie se condiţioneze mai întîi cu vîn­ muncii din regiunea noastră. din 28 decem brie 1955. au pregătit un program artistic şah. tenis :de masă etc. Dacă va
turătoarea apoi cu selectorul, 112 pag. — 3,40 Iei. compus din cele mai frumoase ninge, se va organiza un con­
dăunători, o plantă capabilă de seminţele întregi şi sănătoase triorul spiral sau harta, pînă la cântece închinate partidului, Re­ curs de.ş-chi. Clubul pionierilor’
separarea totală a boabelor de publicii Populare Romîne. Dan­ va oieri1'm icilor săi cititori cărţi'
rod bogat. ale culturii de bază lăsînd la o ovăz din borceag. In mod raţio­ sul mingilor, dansul cu cercuri de literatură, vor fi organizata
nat, pentru însămînţări, ameste­ prezentat de către elevii Şcolii seri literare, seri de basme, vi­
O sămînţă bună pentru semănat ,:.;"l!l]!!!!|l|!n|!!iiţi!|l!!||| cul de ovăz şi măzariche trebuie medii ,,dr. Petru Groza“ cît şi zite la muzeu, întâlniri cu acti­
trebuie să îndeplinească anumi­ făcut numai ou sămînţă perfect dansul „Polka“, realizat de cer­ vişti de partid şi de stat. In alte
te condiţii printre care ouîcare, Sfafu! agronomului condiţionată şi supusă analizei cul de coregrafie de la casa pio­ zile, pionierii se vor îndeletnici
separat Numai în acest te! vom nierilor, vor întregi programul cu diferite jocuri distractive.
luciu şi miros normal, puritate elimina în totalitate corpurile din ziua de 27 decembrie.
străine cum sînt capsulele cu se­ •?r
mare, greutate hectolitrică şi minţe de cuscută şi raplţă. Oraşul copiilor
germinaţie mare şi să tie un soi parte .corpurile!străine. Cîntărim Acestea sînt numai cîteva din
adaptat la condiţiile pedoclima­ apoi seminţele sănătoase-şi cal­ Pentru însămînţări, trebuie fo­ Desigur că surprizele vor ti activităţile pe care le vor des>
tice ale regiunii noastre. Cunoaş­ culăm procentul. Aşa, de pildă, losite numai seminţe de calita­ mai mari atunci cînd în seara fâstira pionierii si şcolarii din
terea acestor însuşiri ne ajută să dacă în probă de 100'grame grîit tea I-a care sînt mai mari şi mai zilei de 30 decembrie — z’iua Deva pe timpul vacanţei de iar­
apreciem calitatea seminţelor. s-au separat 95 grame sămînţă pline, seminţe care vor da plan­ proclamării Republicii Populare nă. Trebuie să amintim că la
Dacă o sămînţă are culoare ce curată şi 5 grame corpuri stră­ te rezistente la boli şi Ia secetă. Române — se va deschide în crearea unor condiţii bune. o de­
nuşie, brună sau neagră, în- ' ine, puritatea seminţei va fi 95 parcul „Filimon Sîrbu“, orăşelul osebită contribuţie au dat în ­
seamănă că datorită ploilor din la sută. Procentul cel măi mic Gospodăriile agricole colective copiilor. Chiar la intrare, copiii treprinderea „1 Mai", Direcţia'
timpul recoltării sau depozitării de puritate admis este de 97 la care au însămînţat numai semin­ vor ti întîmpinaţi de uriaşul pom regională silvică, Asociaţia de
în condiţii necorespunzătoare, .ea sută. vînătoare, etc.
ţe de calitatea l-a au obţinut
s-a mucegăit, Luciul se pierde o- Ga să avem seminţe curate şî rod bogat. Aşa, de pildă, G.A.G. S. A1U N TEA N U

dată cu pierderea culorii. După de bună calitate, trebuie să se­ corespondent
cum se vede, aceste însuşiri ne parăm corpurile străine de se­
pot da indicii preţioase de fe­ minţele culturii de bază şi apoi
lul cum au fost recoltate şi păs­ să sortăm pe cele mai mari şi

trate seminţele, şi de vechimea mai grele seminţe. Pentru cură­

lor. Aceste însuşiri .iniIntentea­ ţirea seminţelor ne folosim de
ză în mare parte germinaţia se­ vînturătoare şi de vînturătoarea

minţelor. sortatoare, iar pentru sortarea

Germinaţia seminţelor, e. influ- seminţelor ne folosim de trior „Petofi Sandor“ din Deva, însă-

ienţată şi de umiditate. Dacă şi- selector. mînţînd seminţe clasa I-a, pri­ Prin confribu} is voiunfară
seminţele în momentul depozită­ Seminţele de lucerna, trifoi şj mite de la G.A.G. Galda de Jos.
rii conţin un procent ridicat de a obţinut de pe 5 ha., o produc­ Publicul spectator care vi zioneazâ film e la cinematograful . L'ă şbbaila efenlentară din să­ cîţiva kilometri pe jos, pînă
umiditate, ele îşi schimbă însu­ Miizdei se curăţă la staţiunile ţie de grîu de peste 2.870 kg. la „Filimon Sirbu" din Deva, nu cunoaşte faptul, că, în timp ce tul Bulzeştii de Sus, raionul în comună Rîşculiţa, vor putea
şirile fizice şi le scade puterea de desciiscufare. Griul de pri­ hectar. adm iră imaginile de pe .ecran, sus în cabină, operatoarea Vic- Brad, râ avut loc de curînd o a- învăţa la şcoaila din satul lor.
de germinaţie. măvară, orzul, orzoaica şi ovă­ toria Ducu se străduieşte să re dea o cît mai bună proiecţie a dunare populară pentru vota­ In anul acesta, cetăţenii din
zul, se condiţionează mal întîi Concomitent cu condiţionarea filmului. rea contribuţiei voluntare pe a- Bulzeştî au confecţionat prin
Aprecierea calităţii semiufeior cu vînfnrătoarea. iar apoi cu se­ seminţelor, este nesecar să se riul 1960. Suma votată a fost muncă voluntară 8.000 bucăţi
nu e suficient să se tacă - numai lectorul său cu Irionil. întrucât trimită probe de seminţe la la - Ia clişeu ; Lînăra Victoria Duca ta locul său de inuncăj destinată construirii, a două săli
după aspectul lor exterior. E ne­ G.A.Si Galda de Jos, G.A.S. Sîn- boratorul regional din Alba Iu- de clasă. Prin construcţia celor cărămidă, necesară construcţiei
cesar să li se facă analiza prin tămăria Orlea, bazele de recep­ iia, pentru a se cunoaşte din două săli de clasă elevii ctoluliii
care se determină puritatea, ger­ ţie din Deva şi Orăştie, dispun timp puritatea şi germinaţia se- sălilor de clasă amintite.
minaţia, greutatea absolută şi de selectoare Pctkus-Gigant, se­
umiditatea, lectoare perfecţionate, conduceri­ dor. II din 9atul Bulzeştii de' Sită oa­ IR O N IM STANO

ing. E U G E N IO H O M re aotim sînt nevoiţi sa rîîearga corespSndent