Page 91 - 1959-12

Nr. 1558
Confradarea de prodyse
agric@ ie cm
(Urmare din pag. l-a)
_____ _______________
agricole ca urmare directă a însemnate sume ,dp bani îmbi-
sprijinului acordat agriculturii, nîndu-se astfel interesele p.erso-
de către statul nostru, a creat nale şlde grup cu cele gene-
condiţii materiale pentru a se rale, ale statului.
putea livra către oraş, prin or­
ganele de resort, tot mai multe
produse agricole necesare, ca
materie primă pentru industrie,
sau pentru consumul populaţiei.
Aşezarea pe baze comerciale
a legăturilor între industrie şi
agricultură, măsură, luată de
către plenara C.C. al P.M.R.
din 27r29 decembrie 1956, a
lărgit cointeresarea materială a
uni tătilor socialist-cooperatiste
în creşterea producţiei agricole'
şi a cantităţii de cereale-marîă. materiale pentru ca agricultura
Această măsură reprezintă un
sprijin puternic, pe care ţără­
nimea muncitoare l-a primit din
partea clasei muncitoare, a sta­
tului nostru democrat-popular.
Ţărănimea a răspuns la acest
nou sprijin, contractînd şi vîn-
zînd la achiziţii, prin organiza­
ţiile comerciale, an de an, tot
mai multe produse agricole, în­
deosebi cereale.
Iată un exemplu, de colabora­
re între industrie şi agricultură.
G.A.C. Sîntandrei a avut însă-
mînţată cu grîu o suprafaţă de
300 ha. teren. Arătura şi însă-
mînţatul s-au fă,cut de S.At.T.
Plivită! griului, a fost executat
tot mecanizat, cu ierbicide. Se­
cerişul s-a făcut, de asemenea,
cu ajutorul S.M.T.-uIui, folosin-
du-se secerătorile legători. A
urmat toleratul, tot cu S.M.T.-ul.
Executînd mecanizat lucrările
Ia această cultură, au fost eli­
berate numeroase braţe de mun­
că, pe care, gospodăria Ie-a pu­
tut astfel folosi pentru crearea
în acest an a unei grădini de
legume şi zarzavaturi pe o su­
prafaţă de 31 ha. O altă parte
a braţelor de muncă, au fost
folosite Ia construcţia grajdului
de 100 capete de vite, început
şi terminat tot în acest an. De
asemenea, au fost cultivate 82
ha. cu plante tehnice, care cer
un volum mare de lucrări şi
deci braţe de muncă, dintre
care 50 ha. cu sfeclă de zahăr
şi 32 ha. cu floarea-soarelui.
Aceste culturi, ca şi grădina de
legume, au adus colectiviştilor
venituri însemnate în bani şi
produse.
Ca răspuns, Ia ajutorul ma­
terial preţios acordat de statul
nostru democrat-popular, colecti­
viştii acestei gospodarii au con­
tractat cu statul 10 vagoane cu
grîu şi 5 vagoane cu porumb.
Obţinînd o recoltă medie de
1.860 kg. grîu şi 2.600 kg. po­
rumb la ha.. Ia predarea con­
tractului, ei au mai vîndut co­
operaţiei la achiziţii, încă 2 va­
goane cu grîu şi 15.000 kg. po­
rumb. Colectiviştii din Sîntan-
drei au mai contractat şi predat
statului anul acesta, 5 vagoa­
ne cu cartofi, 5.600 kg. mazăre,
1.200 kg. brînză, 480 kg. lînă,
recolta de sfeclă şi floarea-soa-
relui amintită mai sus şi în-
. treaga producţie de legume şi
zarzavaturi de pe suprafaţa de
31 ha.
Exemplul pozitiv al acestei
gospodării colective a fost ur­
mat şi de colectiviştii din satele
vecine Tîmpa, Şeuleşti şi altele
clin raionul Hunedoara. Pentru sate.
ILA F A B B 8 C A P I K Sli^irilM iBHRUU
S© produce cărămidă şi n
sezonul de iarnă
In anii trecuţi, oînd soseau
zilele friguroase de iarnă, fabri­
ca de cărămidă din Sîntimbru,
raionul Alba îşi închidea secţi­
ile. In cuptoare se mai ardea
cărămida din şoproane pusă la
uscare de mai înainte. Apoi,
cîţiva muncitori — aşa zişi per­
manenţi — intrau în carieră la
extras argilă. Şi toată !!airna, indi­
ferent de meserie — arzător,
formator, scoţător etc. — săpau
argilă din carieră. Numărul
muncitorilor se reducea astfel în
mod considerabil, pînă cînd tim­
pul permitea trecerea la o pro-
'ducţie normală.
Anul acesta, însă deşi zilele
friguroase, au sosit, munca nu
s-a întrerupt.
Ce s-a întîmplat ? Gu cîtva
limp în urmă, un colectiv for­
mat din tov. ing. Ioan Solmen,
Odavian Popa şi Carol Klein,
au studiat posibilităţile interne
existente pentru ca producţia de'
cărămidă să nu se întrerupă, în
timpul iernii. Cu mici amenajări
făcute din resurse interne, s-'a
făcut posibilă uscarea' pe timp
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
OKK Semnarea acordului dp colaborare culturală Sesiunea Adunării
şi şifinfHică pe anul 1960 între Populare
R. r . Romma şi R. D. oermana
a R. P. Albania
La 24 decembrie, a avut loc tur.nee aţe unor formaţii arţişti- TIRANA (A gerpres). — ATA
produsele contractate, Şi aceste la / inisterui Afacerilor Externe, . ee şi sofişti, schimburi .dp expo­ a n u n ţ ă L a 24 decem brie, la Ti­
rana,.. şi-a început lucrările cea
gospodării colective ,au primit semnarea planului ,de muncă ziţii etc. || •i - • . , cîe-a 4-a sesiune ordinară, a A-
pentru aplicarea acordului pri­ diinării Populare a Republicii
vind colaborarea culturală şi Din partea R. P. Romîne; pla­ Populare. Albania. Sesiunea a
ştiinţifică pe anul 1960 dintre discutat proiectul de leg e cu privi­
guvernele R. P. Române şi R.D.
nul a fo'ât semnat de tovărăşui
Vasile Dumitrescu, adjunct al
Trebuie să relevăm pe de .alţă Germane. , Ministrului Afacerilor. Externe, re la planul de stat de dezvoltare
a economiei 'naţionale a Republi­
parte că ,în upple G.A.C. şi în­ Planuf prevede întărirea cola- iar din partea R. D. •Qprma.pe, cii Populare Albania pe anul 1960,
proiectul de lege cu privire la
tovărăşiri, problema; contr|ctăr/- borării între Academiile celor 2 ,de .tovarăşul.jVilhplm,., Bipk, am- bugetul de stat pe anul 1960,
lor n -a 'fo s t încă lămurită, .pe despre situaţia internaţională şi
ţărî, . schimburi de experienţă şi -, basadorul. R. D. .Germane Ia. Bu­ deŞpre politica externă a Repu­
deplin..,Mai sînt încă colectivişti blicii Populare Albania,: apelul
şi întovărăşiţi care privesc a- specializare în diîerte 'domenii, cureşti. :> li'.'iv» •• ,'.inoa« . Sovietului Suprem al U.R.S.S.
ceastă chestiune unilateral, mai adresat parlamentelor tuturor
bine zis, văd doar interesul per­ .— ¦ v¦*ri ¦
sonal, neţinînd seama de faptul imirf
că contractîndr’cu statul, pe fîn-
gă că îşi asigură însemnate vfe- Opinia publică din Chile cere restabilirea
nituri.-băneşfi, .contribuie,în ace-
^ şj ţjmp j a crearea condiţiilor relaţiilor diplomatice, comerciale ţărilor lumii, despre dezarmarea
generală şi totală, scrisoarea în
şi culturale cu U. R. S, S. legătură cu restabilirea unităţii
naţionale, a Coreei adresată de
sâV p__o__a_.tă pri. m. . . .i d. 1i!n. . partea în BUENOS AIRJES (Agerpres). ţulLiţ 'între toate' ţările ’ inderien- Adunarea Populară Supremă a
dustriei, a statului, in mod trep
tat, tot mai multe tractoare şi — TASS anunţă : Mn, . legatară dent de ofinduirea lor sociala. . Republicii Populare Democrate
maşini agricole, credite, ajutor Coreene parlam entelor tuturor,
tehnico-ingineresc, mărfuri prin cu apropiată.plecare.în UJR.S.S. , Chile -nu .trebuie,„sg ,rămînă(,in- ţărilor .lumii, precum şi alte pro­
cooperative etc..Astfel de exem­ bleme.
plu rii-1 oferă G.A.C. din Hă- a unei misiuni comerciale chi- diferenţă la aceste şclaimbări;
Raportul cu prlvjre la planul
rău, raionul Ilia, care deşi a ob­ liene pentru studierea posibili- ..Altfel, ea vş ajunge,m .poada e- de stat al dezvoltării economiei
ţinut o recoltă medie Ia-!hectar naţionale a Republicii Populare
de 2.230 kg. grîu şi 3.620 kg. tăţilhr restabilirii relaţiilor co­ ..vanimenţp'lor, ceea ce va-aduce
porumb, a conţractpt o cantita­
merciale dintre' cete două ţări, «¦prejudicii;!mari ţării'... >¦;
te din aceste produse mult prea 2.000 kg. fie r vechi colectat peste 100 de activişti pe tărîm Ţinîfid seama" dfe tdâ'te' acestea Alpqnia p e anul 1.960, a fost pre­
mică faţă de posibilităţile ei. obştesc, oameni politici, repre­ şi -de cele mai înalte’ interese ale zentat de Nocio Theodhosi, vice­
Asemănător se prezintă situaţia zentanţi ai vieţii . culturale ; şi naţiunii chiliene şi făcînd ab­ preşedinte al Consiliului de Mi­
truntaşi sindjcali: din Gliile, re- stracţie de toate motjvele .politi­ niştri al R.P. Albania, preşedin­
prezentînd toate păturile- popu­ ce şi ideologipe^ oqnşiderăm .că tele; Comisiei ele Stat a Planifi­
cării 'a N .P ^ X m hm ? Raportul
şi In G.A.C. Vinerea şi Şibot Pionierii ŞişPo!':frii de la Şcoa- tatea de 2.000 kg.' fier vechi, laţiei ţării, au dat publicităţii o este avan.tajos, să se restabileas­ cu privire la bugetul de stat pe
.rcoarrk® »v/ao fj trimis furnalelor.
din raionul Orăştie, „Petofi San- ia dj e; ' 4a a—ni.•-d-1i*n— s•a-•t-ux..l. •Sotir.e-vi,- c-Lo- Această acţiune continuă. S-au declaraţie în care se spune : că cit mai repede relaţiile diplo­ anul 1960, a fost prezentat. de
dor“ din Deva şi altele. evidenţiat în mod deosebit pio­
muna Gălan,. au fost antrenaţi, „Recenta vizită în. S.U .A .. a matice, comercjale şi culturale 'AtexSj Verii, : Ministrul Finanţe­
In această perioadă, au loc ¦ . ,' .7’ " . l; • • nierii Tiberiu Barbu, Ioan Gri-
lui N. S. ,Hruşcipv şi ştţrea des­ cu Uniunea SoVfetidă. '. ' * lor.
adunările generale în G.A.C. şi de cuţând, la acţiunea patriotică, şan, .Mihael.a Bota şi; alţii. ir
întovărăşiri. Cu ocazia adună­ ' d; etlifcijofÎlfec*3tarUe'apjfie«Vrur,l|ui .{vv:ccn’i¦.[] In- pre vizita preşedintelui Eüsenho- i tsruI'"----- A l.i L »!
rilor se va stabili şi contractul tr-o singură zi, îndrumaţi de 'că-' wer în Uniunea Sovietică,, pre­ i i vt
~ :. "
ce se va încheia cu organele co­ tre învăţătoarea Doina Baicu,. IO A N iU D R E A cum, şi copterinia la nivel înalt O îiouS m’asiirts Samavolnică
operaţiei pentru anul 1960. Ţi- ei au reuşit să colecteze canti- coresr.onderit a şefilor guvernelor celor .patru
nînd seama de neajunsurile ca­
re au persistat în această pro­ -îsa- mari, puteri, constituie, evenimen­ t.a auforitâfiior frahfchisfe
te importante, care .pţepniţ, să se1
blemă, este necesar ca organi­ "©O *ine ar tiL * d1 ac' av .., afirme .că relaţiile internaţionale PARIS (Agerpres) După cum observator, la procesul intenta t
zaţiile de partid, sfaturile popu­ intră în etapa nouă a coexisten­ anunţă corespondentul din. Ma­ celor 16 democraţi spanioli. Ed­
ţei paşnice. Acealstă situaţie tre­ drid al Agenţiei France Presse, wards, reprezintă 'Comitetul, pe'n-
lare, şi organele cooperaţiei să
ia din timp măsuri pentru a iă-. !/.doctorul 'Nitic- Pelioii "de la- sultaţii. Medicul Ioan Roşeanu se buie să ducă la I/ărgirea corner- autorităţile spaniole au cerut lui tru apărarea democraţilor spa­
muri pe larg importanţa con­ dispensarul medical din comuna poartă brutal cu oam enii care J«. ; ,.-T - . • • rt » ¦ Robert Edwards, membru al par­ nioli, creat de partidul laburist.
tractărilor. Este indicat a se or­ Sălaşu Superior, raionul Haţeg, îi atrag atenţia in acest seris, lamentului englez, să părăsească
ganiza expuneri, discuţii cu gru-. aţ- acorda mai .multă atenţie tra-: iar altora le acordă tratamen-' — 0<— :.Ţ -O11 ‘î *1 { Madridul, unde acesta a sosit In timpul războiului civil din
puri de colectivişti şi întovără­ tării bolnavilor.. Aici, pacienţii, te pe... sprinceană. pentru a participa, în calitate de Spania, Edwards a liiptat în rai­
şiţi despre necesitatea dezvoltă­ p.e lingă că nu se bucură de un Adunarea Naţională durile brigăzilor internaţionale.
Franceză a votat legea
rii cît mai larg în viitor a le­ tratament .corespunzător, mai ...sfatul popular al oraşului reacţionară în legătură
găturii dintre oraş" şi sat, despre sînt ţinuţi şi în şaloan ş frigu-- .H aţeg cit şi conducerea cantinei cu învăţţămtntiil S. U. L livrează proiectile teleghidate
avantajele reciproce care rezul­ roase. Cu toate, insistenţele o a ­ „Progresul"- din localitate, ar PARIS 24 (Agerpres). In . clicii lisîomaoiste
tă din schimbul organizat între menilor, conducerea dispensaru­ lua măsuri pentru încălzirea să­ noaptea de 23 spre 24 decem­
lui şi sfatul popular, nu au fă­ lii de m ese de aici. Din cauza brie, majoritatea de . dreapta a SEU L (Agerpres). — Recent, care va fi înzestrată flotă mari­
industrie şî agricultură. Contrac­ cut nici acum aprovizionarea cu .frigului, abonaţii sînt nevoiţi să Adunării Naţionale Franceze a comandantul statului piajor al timă militară. In afară de aceas­
tarea cp statul înseamnă în a- lemne de foc. Timpul este foar­ serveaâcă masa' 'cit paltoanele pe adoptat cu 427 de voturi împo­ flotei maritime militare a Co­ ta, S.U.A. va livra de asemenea
celăşi timp şi o datorie patrio­ triva a 71, proiectul de lege în reei de sud, Li En Vuri, a decla­ flotei lisînma'ni'Ste trei nave de
tică de care trebuie să dea do-f legătură cu problemele învăţă-, rat în cadrul unei conferinţe de pescuit mine de tip nou, două
mîntului în şcoli, care prevede presă, că în anul viitor, în Co­ vase rapide de transport şi eî-
vadă fiecare, cetăţerin.." "" te înaintat şi considerăm că a- ei. Aceasta se întîmplâ în timp acordarea de ajutor financiar 'de reea de sud se vor aduce din teva contratorpiloare.
către stat şcolilor catolice parti­ ¦S.U.A. proiectile teleghidate cu
In adunările generale proble­ cest lucru trebuie rezolvat cît.- ce în biroul gestionarului can- culare. (Potrivit proiectului de
ma contractărilor, trebuie ridi­ mai urgent. Unei, nu poţi sta de căldură. lege, acest ajutor se va ridica la
cată nu printre altele, ci ca o 40 miliarde franci).
problemă de importanţă deose­ ...conducerea I.R.T.A. ar lua) (D u p ă corespondenţele to varăşilor
bită. Dezbaterile în jurul ei, tre­ .1. N E C Ş , V. PO P A , împotriva proiectului i'de lege
buie să fie strîns legate ,de aju­ măsuri c a 1şoferii care fac rutai au votat deputaţii.comunişti, so­
/ r • '¦ ¦ ¦ T. G H E O R G H E şi A . T IL M A .G IU ) cialişti, cîţiva membri ai parti­
Hunedoara—Cinciş să respecte dului de guvernămînt UNR, pre­
cum şi reprezentanţi ai .altor'
torul concret pe care l-a primit 1 orarul. Aceştia, aproape în fie­ partide şi grupări politice.
fiecare G. A. C. şi întovărăşire care -zi, se urcă La volan în sta­ HmPBU&MMUL DE buînd cuvîntul în cadrul şe­
din partea statului. Pe de altă ’ re de ebrietate şi întirzie atît la i i v n rîTrrmnffli
parte, trebuie popularizate larg plecare, cît şi la sosire în sta- : dinţei Adunării Naţionale, depu­
gospodăriile colective şi întovă-: t• ia H, ui nedo,¦ a- ra«•.f, r cîte o ' »jumă**•ta<te. ţ 27 D E C E M B R IE 1959
răşirile agricole care au contrac­ de o r/aă s¦i•c•n id•r o or¦ă. D*i5in na c e a s*-'
tat cu statul cantităţi însemnate ’ tă ' cauză, mulţi .muncitori care Programul 1 : 7,15 Muzică u-
de produse agricole corespunzi-
cu posibilităţile ,lor economi-; lucrează la C.S.H. şqu f a şoa-ră executată la xilofon şi ghi­ tatul comunist François Billoux,
ce reale. I.C.S.H. şi locuiesc pe ruta Hu­ tară ; 8,28 Muzică simfonică ;
nedoara— Cinciş, nu pot ajunge 9.00 T eatru . la microfon pentru a condamnat cu hotărîre esenţa
Paralel cu acţiunea de con-1 ta timp lă serviciu. De asem e­ cop ii; 10,20 Muzică uşoară ;
tractare va trebui intensificată nea şoferii, d e ,p.e ruta respecti­ 11,45 Muzică populară ronjîneas- reacţionară a acestui proiect de
sprijinirea unităţilor noastre so­ vă opresc .în staţiile de pe par­ căŢ 12,30 Muzică uşoară de
cialist-cooperatiste, lupta pentru compozitori din ţări prietene în lege, 'declarînd că' el „cdntrăvî- ’
sporirea producţiei vegetale şi
ne direct şi total tradiţiilor de-
nior rafiGe- ale ţării". •
animale, asigurîndu-se astfel o curs, <după bunul l$r plac. interpretarea soliştilor şi forma­ O i 10 f Ţ| 5
întărire permanentă a alianţei, ...la secţia stomatologie ă po­ ţiilor noastre; 13,10 De toate .B f a & c i & e e i e *
dintre clasa muncitoare şi ţără­ liclinicii din .oraşul Set)eş, me­ pentru to ţ i; 14,00 @întă orches­
nimea muncitoare, . o creştere dicul Ioan Roşeanu ar avea o tra de muzică populară a Radio-
continuă a nivelului de trai al' telpviziqnii; 16,05 „Visurile noa­
celor ce muncesc de fa oraşe şl atitudine mai cuviincioasă faţă stre“ — program de cîntece pio- 27 D E C E M B R IE 1959
de cetăţenii care vin-aici la con- nereşti; 17,00 ba şezătoare; DEVA : O întîmplare extra­
ordinară : ALBA IU LIA : Călă­
stssag- 18.00 Drumeţii veseli; 19,05 torie în tinereţe'; Omul cu pan­
Muzică uşoară şi de dans de taloni scurţi î BRAD : Alarmă
la graniţă ILIA : Fatima. ; O-
compozitori rom îni; 19,30 T ea­ RĂŞTIE: Pentru 100.000, de
mărci'; Godzilla ; HAŢEG: O-
tru la microfon : „Nila“ — adap­ leko Dundici; HUNEDOARA:
Vîrsta d rag ostei; PETROŞANI :
tare .radiofonică- -după drama Marile fam ilii ; Fata cu ulciorul;
SEBEŞ : Săgeata albastră : SI-
scriitorului sovietic A. Sali-nski: M ERÎA: M ingea; LONEA; A-
23,10 Două scene de balet de larmă la graniţă; ZLATNA:
Lady. Hamilton ; TEIU Ş: De
Ludovic Feldm an; 23,30 Muzi­ partea cealaltă ; BARU MARE :
că de dans. Intre noi părinţii : APOLDU DE
SUS : Comicos : CALAN : Soar­
... Program ul I I : 7,25 Gîntece de ta toboşarului.
de iarnă a cărămizii crude' ,pe’ Lazăr şi, Nicolae Gîmpeănu, a- pace şi prietenie; 8,00 Muzica
platforma de deasupra cup.toa-, şezători 'de-, cărămida".îh „cUptor, uşoară; 9,30 Gîritecul săptămî-
relor de ardere. Aici, se pot usca fac această operaţiune cu mult. n ii.:. „Republică, măreaţă _vatră"
lunar în medie, peste 300.000 sim ţ' 'de'.răspundere.1 Roadele de Ion G hîresdi; 10,50 Trănsmi-
bucăţi de cărămidă. . nauticii lo r: nici o dărîmare în ,şie din sala Ateneului a concer­
Aşa se tace că forfota obişnu- cuptor în timpul arderii, tului orchestrei simfonice a F i­
ită din fabrică, este acum ace- Gu eforturi sporite muncesc şi larmonicii de Stat „George E-
eaşi ca în tot timpul anului, ,0a- scoţătorii de cărămidă din cup- nescu“ ; 13,15 Potpuriu de mu­
menii muncesc cu însufleţire tor,.- Experienţa acumulată în cei zică u şoară; 14,15 Suita „Flutu­
pentru a produce pentru şan’tie-; peste 10 .ani.de muncă de tov.
Gheorghe Socaci. în meseria de rii“ de Sohtunann; 14,30 Gine
rele din regiune, cărămidă mul-l scoţător, îl 'aju tă să execute a- B W JE T m m m Q M Q im i®
c.eastă lucrare cu grijă şi calita- ştie, cîştig ă ;. 16,00 Vorbeşte
tă şi d e 'ca lita te .1 : tiv. T ot-atît de bine lucreaze la Moscova ; 16,45 Formaţii artisti­ PENTRU 24 O R E :
scoaterea cărămizilor din cupţor ce de amatori în studiourile
ba banda de transport, fnun- şi Ilarjăr) Breaz, noastre j 17,50 Sitnfonia nr. 40
în sol minor de M ozart; 19,30
citorul Gherman Buta, aşează Deşi e iarna,, din gara C.F.R. Muzică uşoară şi de dans impri­ Vreme schimbătoare cu cerul
S'îniimbru-ţabrică,'pleacă aproa- mată pe discuri „Eleotrecord"; mai mult noros şi slabe înseni­
cu grijă cărămizile crude. Sus 20,05. Program de . rpm anţe; nări în cursul nopţii. Vpr mai
pe zilnic noi vagoane- c u 'c ă ră ­ 21,15 Pagini alese: Astă seară cădea precipitaţii slabe sub’ for­
pe platforma cuptoarelor este; midă spre şantierele de construc­ artişti de frunte citesc din ver­ m ă'd e lapoviţă şi ninsoare-iar
ţii din regiune. De altfel', aici s.e surile poeţilor noştri contempo­ la munte va ninge. Temperatu­
mai multă animaţie. Aici lucrea- produc acum lunar,. în medie, r a n i; 21,30 Muzică, de dans; ra variabilă va oscila ziua Între
peşte 3001000 bucăţi cărămizi. 23,30 Festival inter naţional de + 4 la + 9 grade iar noaptea în­
ză o echipă de muncitoare, car.e Cît despre calitătea • acestora, muzică contemporană; „Toamna tre — 1 la—4 grade. Vînt potri­
constructori! nu au'dec.ît cuvin­ la Varşovia“. vit din sectorul nord şi nord-
aşează cu grijă pentru uscare, te de taudă. Aceasta -este de vest.
fapt cep mal mare bucurie a co­ Buletine de ştiri: 7,001 13,00;
fiecare cărămidă crudă. Este o
operaţiune uşoară, dar de c a li­
tatea ei depinde.dacă se va prq-
duce mai mult sau mai , puţin
rebut. De aceea, muncitoarele de
aici printre care, Elisabeta Ka-
clar şi Elisabeta Urkon, tac o PENTRU URMĂTOARELE f
3 ZILE
cît mai bună aşezare a cărămi- ţectiyului fabricii de cărămidă 19,00; 22,00; 23,52 (programul
zilor. 1)1 7,501 14,00; 20,00; 23,00 , îVreme favorabilă ploi lor
Nu se lasă mai prejos nici cei- din ^îniinlhrit. v- FURIR ( programul II)’. temperaturi în Scăd e ri
lalţi muncitori. Bunăoară Vasile
fi îîttU^ ir <¦- ft ¦*