Page 93 - 1959-12
P. 93
PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNIŢ1-VA! Lucrările sesiunii
mulsocialismului Marii Adunări Naţionale
• Din Ţara constructorilor co a R. P. Romine
munismului (pag. 2-a) i
• Seminariile cu activiştii cultu Sîmbăfă, 26 decembrie, s-au deschis . lucrările celei de-a
rali — mijloc important de gene
ralizare a experienţei pozitive VUI-a sesiuni din actuala legislatură a Marii Adunări Naţio
(pag. 3-a) i nale a R. P. Romine.
Deputaţii au primit cu puternice aplauze pe conducătorii
partidului şi statului. ,
• Hotărirea plenarei C.C. al In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii "Gheorghe
Anul X 8 Nr. 1559 Duminică 27 decem brie 1959 4 pagini 20 bani P.C.U.S. (pag. 4-a) / Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnă-
raş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghio-
roş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată. Leontin
Sălăjan, Şteîan Voitec,_ Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu,
La Petroşani şl Hunedoara Alexandru Bîrlădeanu, Âtanase Joja, Gherasim Popa.
In loja din stînga incintei au luat loc tovarăşii Ion Gheor
Au loc conferinţele raională ghe Maurer, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Gheorghe Stoică
şi membrii Prezidiului Marii Adunări Naţionale.'
şi orăşenească de partid La deschiderea sesiunii au asistat şefi ai misiunilor diplo
matice acreditaţi la Bucureşti. Au fost de faţă de asemenea
Ieri dimineaţă a avut loc la ceput lucrările conferinţei orăşe conducători ai instituţiilor centrale, ai organizaţiilor obşteşti,
Petroşani deschiderea conferin neşti de partid Hunedoara. La
Brigada de mineri conferinţă participă tovarăşii» fruntaşi în muncă din întreprinderile Capitalei, oameni de şti
condusă de Ştefan ţei raionale de partid. La lu Ilie Verdeţ, membru supleant al
Boca este una din crările ei participă delegaţi ai C.C. al P.M.R., adjunct al Direc inţă şi cultură, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine.
tre fruntaşele între organizaţiilor de partid din în
treaga Vale a Jiului. Participă ţiei organizatorice a C. C. al Tovarăşul Constantin Pîrvulescu. preşedintele Marii Adu
cerii socialiste de la de asemenea tov. Bujor Almă- P.M.R., Nicolae Cătană, mem
mina Lonea. Ea şan, membru supleant al C. C. bru supleant al C.C. al P.M.R., nări Naţionale, a deschis lucrările sesiunii.
a extras pină In al P.M.R., Petru Furdui, prîm- director general al Combinatu
secretar al Comitetului regional lui siderurgic din Hunedoara, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate urmă
prezent mai mult
toarea ordine de z i : .:
1. Validarea alegerilor parţiale de deputaţi din 17 mai 1959.
2. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al
R. P. Romîne pe anul 1960. i
3.100 tone de căr de partid Hunedoara, Lazăr Ioan Ardeleanu, secretar al Co 3. Proiectul de lege pentru modificarea articolelor 52 şi 58
bune peste planul David, secretar al Comitetului mitetului regional de partid,
anual. regional de partid. Dumitru Dejeu, membru al bi din Constituţia R- P. Romîne cu privire la durata mandatului
roului Comitetului regional de deputaţilor în sfaturile populare.
In clişeu: Ştefan Printre delegaţii la conferin partid, preşedintele Comitetului
Boca cu un grup ţă se află tov. Aurel Cristea, mi executiv al Sfatului popular re 4. Apelul Sovietului Suprem al U .R.S.S. cu privire la de
de mineri din bri ner şef de brigadă la mina gional, Ioan Marinescu, adjunct
gada sa. Aninoasa, luliu Haidu. minier al comisiei economice a Comi zarmarea generală şi totală. •
de la mina Petrila, Erou al tetului regional de partid.
"jr Muncii Socialiste, Ana Costea, .5. Proiectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de1
muncitoare, Gheorghe Croitoru, Printre delegaţii la conferin
miner fruntaş de ia mina Pe ţă se află tov. Şteian Trlpşa, Prezidiul Marii Adunări Naţionale.
trila, Aurel Marcu, mecanic de maistru oţelar, Erou al Muncii !
Ia depoul de locomotive C.F.R. Socialiste, Traian Bîrlea, prim- La primul punct al ordinei de zi deputatul Demostene B o
Petroşani, Avram Doţiu, miner topitor oţelar, Anton I aszlo, con
structor, Gheorghe Roman, şe tez, raportor al comisiei de validare a Marii Adunări Naţionale
fruntaş de la mina Lupeni şl ful secţiei furnale noi, Nicules-
alţii. cu Florin, constructor şi alţii. a prezentat raportul comisiei.
La primul punct de pe ordi La primul punct de pe ordi Marea Adunare Naţională a votat validarea mandatelor de
nea de zi a conferinţei, tov.
nea de zi, a luat cuvîntu! tov. Aron Cofceru, prim-secretar al deputaţi în Marea Adunare Naţională ale tovarăşilor Silviu
Comitetului orăşensc de partid
loan Barna, membru al C. C. Hunedoara, a prezentat darea Opriş, circumscripţia electorală Bicaz, regiunea Bacău, Gheor
de seamă asupra activităţii Co
al P.M.R., prim-secretar al Co mitetului orăşensx de partid. ghe Necula, circumscripţia electorală Alexandria, regiunea
După prezentarea dării de sea
mitetului raional de partid Pe mă si a raportului comisie! de Bucureşti, Ion Popescu Puţuri, circumscripţia electorală Arcani,
revizie, au început discuţii pe
¦sesas* troşani, care a expus darea de marginea dării de seamă, asu regiunea Craiova şi Maria Rosetti, circumscripţia electorală
Cu planul anual Ieri/ în regiunea noastră seamă. pra activităţii comitetului oră Călimăneşti, regiunea Piteşti.
Trecîndu-se la al doilea punct al ordinei de zi, din însăr-:
îndeplinit In continuarea lucrărilor con şenesc de partid şi a raportului
cinarea Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, ministrul .Fi*
Mina Aninoasa ferinţei, au urmat discuţii în ju comisiei de revizie.
nanţelor, tovarăşul Aurel Vijoli, a prezentat proiectul bugetului'
Minerii de Ia Aninoasa se pot rul dării de seamă asupra acti Lucrările conferinţelor conti
numi pe drept cuvînt iubitori ai de stat al R. P. Romîne pe anul 1960. Totodată potrivit legii bu
noului. De la ei a pornit la în vităţii comitetului raional de nuă şl astăzi.
ceputul anului trecut valoroasa getare, ministrul Finanţelor a supus spre aprobarea Marii Adu
Iniţiativă „O tonă peste plan de partid.
tiecare om, în flecare zi“ şi tot M aterial lemnos tralia, Brazilia, Filipina şl altele. * nări Naţionale cifrele definitive privind execuţia bugetului de
ei au fost aceia care au aplicat pentru export Printre radioamaiorii fruntaşi se
pentru prima dată în Valea Jiu numără tov. Gheorghe Daradlcl Tot ieri, în sala mare a Tea stat pe anul 1958 şi a prezentat cifrele preliminare asupra exe
Ieri, I.F.E.T. Orăşlle a livrat o (Deva), losif Remete (Petroşani),
cantitate de 10 vagoane material Ilie Breben (Uricani), Victor Cola- trului nou din Hunedoara au în- cuţiei bugetului de stat pe anul 1959.
lemnos pentru export. Acest mate rini (Lupeni), Ioan Ganea (Deva), Preşedintele Marii Adunări Naţionale a ‘anunţat apoi închi
rial a fost livrat peste sarcinile de Apostol Gheorghiu (Alba lutia) şl
plan anuale şi este un rezultat al alţii. derea şedinţei primei zile, pentru a da . posibilitatea comisiilor
eforturilor depuse de muncitorii, in
ginerii şi tehnicienii de la această Consfătuire economico-financiare, de.politică externă, .'administrativă, şi .ju
întreprindere. Pină ieri, ei au de
Ieri au începui în oraşul Alba ridică să-şi poată-continua lucrările în legătură cu problemele
ordinei de zi a .sesiunii. .V- 1
Viitoarea •şedinţă a Marii Adunări Naţionale vă avea ioo
luni dimineaţă. (Agerpres)'. . ........ • i
lui iniţiativa textilistel sovietice păşit cu 50 la sulă planul anual la lulia lucrările unei consfătuiri pe Elevii în vacanfă
Gaganova. lemn de construcţie pentru export, plan regional, organizată dă secţia
cu 17 la sută planul anual la lemn de invăţămint şl cultură a Sfatului In ziua de 25 decembrie a.c. de iarnă, pionierii din Alba Tînărul tablator Iulian Niţă
Apllcînd iniţiativele noi în în popular regional. La consfătuire par au fost organizate la Qasa pio lulia au prezentat aseară, în de Ia centrala termoelectrică
trecerea socialistă, traducînd în de fag pentru celuloză etc. De ase ticipă şefii secţiilor de invăţămint nierilor din Alba lulia întreceri sala festivă a casei raionale de nr. 2 a Combinatului siderurgic
viaţă planul de măsuri tehnlco- menea, ei au realizat economii la şi cultură a sfaturilor populare ra sportive la tenis de masă, şah cultură, un frumos program ar Hunedoara se îngrijeşte ca apa
organizatorice întocmit Ia-înce preţul de cost in valoare de 100.000 şi dame. După dispute intere tistic. ratele de măsură şi control să
putul anului şi folosind din plin lei. ionale, directorii caselor raionale de sante, primele locuri au fost
cele 480 de minute ale zilei de cultură, activişti culturali. In ca ocupate în ordine de pionierii In următoarele zile ale vacan funcţioneze în cele mai bune
lucru, minerii din Aninoasa au Scrisori de confirmare drul consfătuirii se discută proble Solomon Artur, Andrei Nathan ţei, pionierii şi şcolarii din Alba condiţiunî.
reuşit să sporească luna de lună me privind îmbunătăţirea activită şi Scorţescu Andrei. lulia vor face o excursie la Ti
producţia şi productivitatea mun Pe adresa Comitetului organiza ţii culturale pe timp de iarnă la mişoara, vor vizita întreprinde In fo to : luljan Niţă lucrînd
cii. Aceasta, le-a dat posibilita toric regional A.V.S.A.P. Hunedoa sale. Tot în cadrul manifestărilor rile din oraş, vor organiza un la tabloul de comandă.
tea ca în cursul zilei de ieri, să ra au sosit ieri un număr de 150 organizate în perioada vacanţei concurs „Cine ştie cîştigă“ etc.
poată raporta conferinţei raiona- QEL-uri. Acestea sint scrisori prin Lucrările consfătuirii continuă şi
fe de partid, care a început în care radioamatorii din cele mai di astăzi. Bibliotecă cu rezultate stsae-
aceeaşi zi, îndeplinirea planului ferite ţări ale lumii confirmă inter bune
anual de producţie pe anul 1959 Spectacol elevi sovietici mai primesc şi
şi realizarea unei productivităţi v ceptarea semnalelor emise de radio Colectivul bibliotecii raionale pionierii Constantin Traian din
a muncii în luna noiembrie de amatorii din regiunea noastră, mem In sala de spectacolé a Casei din Alba lulia, condus de tov. clasa VH-a, laoob Mirceă şi
1,075 tone pe post, pe exploa raionale de cultură din oraşul Sebeş, Livia Tîmpeanu, a muncit cu
tare. bri ai radioclubului regional AV.S.A.P. a avut loc ieri spectacolul cu piesa multă conştiinciozitate pentru Gosmă Dorina din clasa ă VI-a
Hunedoara. ,,Sălbaticii" în interpretai ea colecti răspîndirea cărţii în rîndul oa şi alţii.
Trebuie adăugat de aseme menilor muncii din localitate.
Pe adresa Comitetului organiza vului Teatrului de stat din Sibiu. Datorită numeroaselor acţiuni tori care au citit 57.400 volume. Pentru educarea
toric regional A.V.S.A.P. au sosit Spectacolul s-a bucurat de o cal organizate cu carteaţ acest co Printre cei mai activi cititori patriotică a elevilor
pină acum peste 1.000 QSL-uri din dă apreciere din partea spectato lectiv a reuşit în acest an să
diferite ţări ca U.R.S.S., R. Ceho rilor. atragă la bibliotecă 3.270 citi- ai bibliotecii raionale din Albă Elevii Şcolii de 7 ani dţn Săs-
slovacă, Africa de Sud, Canada, Aus- lulia, amintim pe tov. Maria ciori, raionul Sebeş, au organi
Fotografia noas Giozan, muncitoare la fabrica zat, de curînd, o adunare pe
nea, că reducînd consumurile Succesul unui artist romîn în U.R.S.S. tră îl în fă ţiş e a ză pe „Ardeleana“, care a citit peste tema „Doftană — şcoală ă dîr-
specifice de materiale şl îmbu electricianul losif 100 volume, Ioan Popă, munci- zeniei şi neînfricării". Gei 89 ’de
N icoară de la Ate tor Ia întreprinderea' „Horîa“, pionieri care ău ”pă-rticipăt la
nătăţind continuu calitatea căr EREVAN 26 ( Agerpres). — In acest a l patrulea turneu al său, lierele centrale din Pal Ovidiu, zugrav la coopera adunare, au pregătit un album Lipseşte iniţiativa
bunelui, harnicii mineri de la G u rab arza, bobinînd tiva „Mureşul“ şi alţii. cu fotografii ale eroilor clasei
Aninoasa au realizat în 11 luni TASS anunţă: Garbis Zobian, Garbis Zobian a interpretat de un motor de m are muncitoare. Profesori! şi învă |X X >
o economie la preţul de cost în solist al Teatrului de operă şi asem enea in faţa publicului din capacitate. D atorită „Salut din Leningrad“ ţătorii precum şi unii elevi, au
valoare de 1 .2 0 0 .0 0 (Tlel. balet din Bucureşti, şi-a termi- Erevan rolul lui Cavaradossi priceperii sale, tî- vorbit cu această ocazie despre —¦De ce dai pantofii
nat turneul său la Erevan, inter- din opera „Tosca1 de Puccini şi nărul m uncitor îşi Aşa este intitulată scrisoarea luptă eroică a comuniştilor în
Printre cei care au contribuit pretind rolul lui Radames din a lui Jose din opera „Carmen" depăşeşte ziln ic nor trimisă de o elevă din Lenin timpul ilegalităţii. jos?
mai mult la obţinerea acestor opera „Aida“ de Verdi. de Bizet. m a c u . 10-12 la grad pionierului Ionel Papiuc
sută şi dă lucru de la Şcoala de 7 ani din co In cadrul programului artistic
realizări, se numără brigăzile de bună calitate. muna Loman, raionul Sebeş. oare ă urmat, pionierii Maria — Ca să-mi iau cizmele.
Bădilă şi Ioan Radu, au recitat
Intre elevii din Loman şi poeziile „Doftana“ şi respectiv — Mergi la vlnâtoare?
„Bătrînul steag". Apoi, corul
conduse de Aurel Gristea, Ioan mulţi elevi *din Uniunea Sovie şcolii a interpretat cîntecele „In — Nu, mă duc la sfatul
ternaţionala“, „Privesc din Dof
David, AAihai Tucacluc şi altele. tică, s-au stabilit prietenii trai tana“ şi altele. popular, aici In Teliuc.
nice, datorită corespondenţei pe
care o poartă. Scrisori de la — .../?
La întreprinderea — De ce te miri? Hai
„/. C. Frim u“
cu mine dacă v rei să te <>
Colectivul de muncă de la sec
ţia tîmplârie a întreprinderii convingi. o
„I.C. Frimu“ din Orăştie, şi-a
realizat planul armai cu 20 de Am fost, dar a dou a oa- S
zile înainte de termen. Produc
ţia globală la această secţie a ră nu mai merg. Căci, pe $
fost îndeplinită in proporţie de
118 la sută, iar producţia marfă L o lungă porţiune a străzii, %
a fosţ depăşită cu 15 la sută.
o noroiul era mai sus de
De asemenea, pînă acum
muncitorii secţiei timplărie, Uraşi© ifi©B»gem astâssi ? ¦ gleznă. In faţa clădirii sfa-
au realizat economii în va
loare de 38.800 lei. Prin $ .tutui popular mai ales şi
tre muncitorii care ¦au adus
cea mai mare contribuţie la obţi 9 Incepînd de Ia orele 9, în gională cinematografică pregra- 3 a magazinului de legume,
nerea acestor succese, se numă sala festivă a Sfatului popular meazâ astăzi Ia cinematografele
din regiune o serie de filme cu o femei, bărbaţi şi copii, ca-
ră Vicrei Oprean, Victor Deto, un bogat conţinut. Astfel, în
Nicolae Tudor, Ioan Oancea, orăşenesc Deva se va desfăşura comunele Galda de Jos şl Ighlu o re veneau după cumpără-
laza regională la şah pe echi- din raionul Alba vor rula fii
mele „Marea cotitură“ şi respec- 3 turi, sau cu diferite treburi
tîv „Familia Ulianov“. Qe ase-
pe. La acest concurs participă menea, fa cinematograful 'din 3 la sfat, treceau ţinîndu-se
80 de concurenţi reprezentînd
cele opt raioane ale reglunîl cîi comuna Săsciori, raionul Sebeş, de pereţi, sau se descăltau,
şi oraşele Deva şl Hunedoara,
Va rula filmul coreean „Ei s-au ca să nu le intre noroiul în
jertfit pentru patrie“, iar în coru bocanci.
Cîştigătorilor concursului ’de plectare filmul documentar „Da- — d a re nu există nici o
şah Ii se vor înmîna „Cupa posibilitate pentru lichida
30 Decembrie^. \ rea acestei situaţii ? — l-am
întrebat pe amicul meu.
0 Formaţia teatrală a c!ub'u- — Există. Piatra e la
clţiva metri, oameni goş-
lui „Alexandru Sahia“ de pe
Csaszar Francisc, Nicolae Moga, lîngă Combinatul siderurgic Hu- rurl smulse naturii“. In comuna ^ podari In Tqliuc se găspsc.
Laurenţiu Crişan, Emil Foga- nedoara prezintă astă seară în Mihalţ, va rula filmul ,(Soarta Lipseşte doar „iniţiativa"
raşi precum şi maistrul Tudor sala teatrului nou din localitate unul om“, avînd în compleotare Şi aceasta, bineînţeles,
Vulpe. piesa „N-aveţl o cameră în documentarul „Insilozarea fura- trebuie s-o aibă mai întli
GH. BUGNARAJ phis ?“. jelor“, Iar în comuna Dobra fil- comitetul executiv al sfa-
corespondent • In cadrul săptămînil filmu- mul „Frunze roşii“ cu documen- Y tutui popular comunal.
tarul „Şi azi răsună Valea“* c
lui la sate, întreprinderea re-
lO O OQQQOOOOQOQQOOOOOOOK.