Page 94 - 1959-12
P. 94
rPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA! Lucrările sesiunii
mulsocialismului Marii Adunări Naţionale
• Din Tara constructorilor co a R. P. Romîne
munismului (pag. 2-a) j
• Seminariile cu activiştii cultu Sîmbăfă, 26 decembrie, s-au deschis lucrările celei de-a
rali — mijloc important de gene
ralizare a experienţei pozitive VlII-a sesiuni din actuala legislatură a Marii Adunări Naţio
nale a R. P. Romîne.
(pag. 3-a) /
Deputaţii au primit cu puternice aplauze pe conducătorii
partidului şi statului. ,
• Hotărirea plenarei C.C. al In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii ’Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnă-
Anul Xî Nr. 1559 Duminică 27 decembrie 1959 4 pagini 20 bani P.C.U.S. (pag. 4-a) j raş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghio-
roş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată. Leontin
Sălăjan, Ştefan Voitec,_ Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu,
La Petroşani şi Hunedoara Alexandru Bîrlădeanu, Atanase Joja, Gherasim Popa.
In ¦loja din stingă incintei au luat ioc tovărăşii Ion Gheor
Au Ioc conferinţele raională ghe Maurer, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Gheorghe Stoică
şi membrii Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
şi orăşenească de partid La deschiderea sesiunii au asistat şefi ai misiunilor diplo
matice acreditaţi la Bucureşti. Au fost de faţă de asemenea
Ieri dimineaţă a avut loc la ceput lucrările conferinţei orăşe- conducători ai instituţiilor centrale, ăi organizaţiilor obşteşti,
Petroşani deschiderea conferin- neşti de partid Hunedoara. La
Brigada de mineri conîerinţă participă tovarăşii t fruntaşi în muncă din întreprinderile Capitalei, oameni de şti
condusă de Ştefan ţei raionale de partid. La lu
Boca este una din crările ei participă delegaţi ai llie Verdeţ, membru supleant al inţă şi cultură, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine.
organizaţiilor de partid din în
tre fruntaşele între treaga Vale a Jiului. Participă C.C. al P.M.R., adjunct al Direc Tovarăşul Constantin Pîrvulescu. preşedintele Marii Adu
de asemenea tov. Bujor Almă-
cerii socialiste de la şan, membru supleant al C. C. ţiei organizatorice a C. C. al nări Naţionale, a deschis lucrările sesiunii.
mina Lonea. Ea al P.M.R., Petru Furdui, prim- P.M.R., Nicolae Cătană, mem
secretar al Comitetului regional bru supleant al C.C. al P.M.R., Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate urmă
a extras pinâ in director general al Combinatu
prezent mai mult lui siderurgic din Hunedoara, toarea ordine de z i :
1. Validarea alegerilor parţiale de deputaţi din 17 mai 1959.
2. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al
R. P. Romîne pe anul 1960. I
3.100 tone de căr de partid Hunedoara, Lazăr Ioan Ardeleanu, secretar al Co 3. Proiectul de lege pentru modificarea articolelor 52 şi 58
bune peste planul David, secretar al Comitetului mitetului regional de partid, din Constituţia R- P. Romîne cu privire la durata mandatului
regional de partid. Dumitru Dejeu, membru a1 bi deputaţilor în sfaturile populare.
anual. roului Comitetului regional de
In clişeu: Ştefan Printre delegaţii la conferin 4. Apelul Sovietului Suprem al U .R.S.S. cu privire la de
ţă se află tov. Aurel Cristea, mi partid, preşedintele Comitetului zarmarea generală şi totală.
Boca cu un grup ner şef de brigadă la mina executiv al Sfatului popular re ¦~ • ¦
de mineri din bri Aninoasa, Iuliu Haidu. minier gional, Ioan Marinescu, adjunct
gada sa. de la mina Petrila, Erou al al comisiei economice a Comi 51 .5. Proiectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de"
Muncii Socialiste, Ana Costea, tetului regional de partid. Prezidiul Marii Adunări Naţionale.
noastră muncitoare, Gheorghe Croitoru,
miner fruntaş de la mina Pe Printre delegaţii Ia conferin La primul punct al ordinei de zi deputatul' Demostene Bo
trila, Aurel Marcu, mecanic de ţă se află tov. Ştefan Tripşa, tez, raportor al comisiei de validare a Marii Adunări Naţionale
la depoul de locomotive C.F.R. maistru oţelar, Erou al Muncii a prezentat raportul comisiei.
Petroşani, Avram Doţiu, miner
Marea Adunare Naţională a votat validarea mandatelor de
fruntaş de Ia mina Lupeni şl
alţii. Socialiste, Traian Bîrlea, prim- deputaţi în Marea Adunare Naţională ale tovarăşilor Silviu
topitor oţelar, Anton Laszlo, con Opriş, circumscripţia electorală Bicaz, regiunea Bacău, Gheor
La primul punct de pe ordi structor, Gheorghe Roman, şe ghe Necula, circumscripţia electorală Alexandria, regiunea
ful secţiei furnale noi, Nicules- Bucureşti, Ion Popesou Puţuri, circumscripţia electorală Arcani,
nea de zl, a luat cuvîntul tov. ou Florin, constructor şi alţii. regiunea Graiova şi Mari-a Rosetti, circumscripţia electorală
-GtfáüS* La primul punct de pe ordi Călimăneşti, regiunea Piteşti.
Cu planul anual loan Barna, membru al C. C. Trecîndu-se la al doilea punct al ordinei de zi, din însăr
Ícri/ în regiunea nea de zl a conferinţei, tov.
îndeplinit al P.M.R., prim-secretar al Co Aron Coîceru, prim-secretar al cinarea Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, ministrul F i
Mina Aninoasa Comitetului orăşensc de partid nanţelor, tovarăşul Aurel Vijoii, a prezentat proiectul bugetului
mitetului raional de partid Pe Hunedoara, a prezentat darea de stat al R. P. Romîne pe anul 1960. Totodată potrivit legii bu
Minerii de !a Aninoasa se pot getare, ministrul Finanţelor a supus spre aprobarea Marii Adu
numi pe drept cuvînt iubitori ai M aterial lemnos tralia, Brazilia, Filipine şl altele. troşani, care a expus darea de de seamă asupra activităţii Co- nări Naţionale cifrele definitive privind execuţia bugetului de
noului. De Ia ei a pornit la în pentru export Printre radioamatorii fruntaşi se seamă. mitetufui o răşen i de partid. stat pe anul 1958 şi a prezentat cifrele preliminare asupra exe
ceputul anului trecut valoroasa numără iov. Gheorghe Daradicl După prezentarea dării de sea cuţiei bugetului de stat pe anul 1959.
Iniţiativă „O tonă peste plan de In continuarea lucrărilor con mă si a raportului comisiei de
tiecare om, în flecare zi“ şi tot
ei au fost aceia care au aplicat Ieri, I.F.E.T. Orăşlie a livrat o (Deva), Iosif Remete (Petroşani), ferinţei, au urmat discuţii în ju revizie, au început discuţii pe Preşedintele Marii Adunări Naţionale a 'anunţat apoi închi
pentru prima dată în Valea Jiu cantitate de 10 vagoane material llie Breben (Uricani), Victor Cola- rul dării de seamă asupra acti marginea dării de seamă, asu
lui iniţiativa textilistei sovietice lemnos pentru export. Acest mate rini (Lupeni), Ioan Ganea (Deva), derea şedinţei primei zile, pentru a da . posibilitatea comisiilor
Gaganova. rial a fost livrat peste sarcinile de Apostol Gheorghiu ('Alba Iulia) şi
plan anuale şi este un rezultat al alţii. vităţii comitetului raional de pra activităţii comitetului oră economico-fin anei are, de. politică externă, .'administrativă şi .ju
Ap’Ilcînd iniţiativele noi în în eforturilor depuse de muncitorii, in
trecerea socialistă, traducînd în ginerii şi tehnicienii de la această Consfătuire ? partid. şenesc de partid şi a raportului ridică să-şi poată-continua lucrările în legătură cu problemele
viaţă planul de măsuri tehnico- întreprindere. Pînă ieri, ei au de
organizatorice întocmit la -înce păşit cu 50 la sută planul anual la Ieri au începui In oraşul Alba comisiei de revizie. ordinei de zi a .sesiunii. '
Iulia lucrările unei consfătuiri pe
Tot ieri, în sala mare a Tea Lucrările conferinţelor conti Viitoarea şedinţă a Marii Adunări Naţionale va' avea ioc
trului nou din Hunedoara au în- nuă şi astăzi. " ' luni dimineaţa'. (Agerpres)’. j
— SS-
lemn de construcţie pentru export, plan regional, organizată da secţia v Elevii în vacanfă
cu 17 la sută planul anual la lemn de invătămînt şt cultură a Sfatului \
de fag pentru celuloză etc. De ase popular regional. La consfătuire par In ziua de 25 decembrie a.c. de Iarnă, pionierii din Alba
menea, ei au realizat economii la ticipă şefii secţiilor de tnvăţămint au fost organizate la Qasa pio Iulia au prezentat aseară, în
preţul de cost in valoare de 100.000 şi cultură a sfaturilor populare ra nierilor din Alba Iulia întreceri sala festivă a casei raionale de
lei. ionale, directorii caselor raionale de sportive la tenis de masă, şah cultură, un frumos program ar
putul anului şi folosind din plin Scrisori de confirmare cultură, activişti culturali. In ca şi dame. După dispute intere tistic. Tînărul tablator Iulian Nifă
cele 480 de minute ale zilei de drul consfătuirii se discută proble sante, primele locuri au fost In următoarele zile ale vacan de la centrala termoelectrică
lucru, minerii din Aninoasa au Pe adresa Comitetului organiza me privind îmbunătăţirea activită ocupate în ordine de pionierii nr. 2 a Combinatului siderurgic
reuşit să sporească luna de lună toric regional A.V.S.A.P. Hunedoa ţii culturale pe timp de iarnă la Solomon Artur, Andrei Nathan ţei, pionierii şi şcolarii din Alba Hunedoara se îngrijeşte ca apa
producţia şi productivitatea mun ra au sosit ieri un număr de 150 sate. şi Scorţescu Andrei. Iulia vor face o excursie la Ti ratele de măsură şi control să
cii. Aceasta, le-a dat posibilita Q3L-uri, Acestea sint scrisori prin mişoara, vor vizita întreprinde
tea ca În cursul zilei de ieri, să care radioamatorii din cele mai di Lucrările consfătuirii continuă şi Tot în cadrul manifestărilor rile din oraş, vor organiza un funcţioneze în cele mai bune
poată raporta conferinţei raiona ferite ţări ale lumii confirmă inter astăzi. organizate în perioada vacanţei concurs „Cine ştie cîştigă“ etc. condlţiuni.
le de partid, care a Început în
aceeaşi zi, îndeplinirea planului ceptarea semnalelor emise de radio Spectacol Bibliotecă cu rezultate ...................... —SSgflg- In fo to : Iuljan Niţă lucrînd
anual de producţie pe anul 1959 amatorii din regiunea noastră, mem bune Ia tabloul de comandă.
şi realizarea unei productivităţi t In sala de spectacole a Casei elevi sovietici mai prime^o şi
a muncii în luna noiembrie de bri ai radioclubului regional AM.S.A.P. raionale de cultură din oraşul Sebeş, Colectivul bibliotecii raionale pionierii Constantin Traian din
1,075 tone pe post, pe exploa Hunedoara. a avut loc ieri spectacolul cu piesa din Alba Iulia, condus de tov. clasa VH-a, Iacob Mlrdeă şi
tare. „Sălbaticii” in interpretai ea colecti Livia Tîmpeanu, a muncit cu
Pe adresa Comitetului organiza multă conştiinciozitate pentru Cosmă Dorina din olas a a' VI-a
Trebuie adăugat de aseme toric regional AW.S.A.P. au sosit vului Teatrului de stat . lin Sibiu. răspândirea cărţii în rîndul oa şi alţii.
pînă acum peste 1.000 QSL-uri din Spectacolul s-a bucurat de o cal menilor muncii din localitate.
diferite ţări ca U.R.S.S., R. Ceho dă apreciere din partea spectato Datorită numeroaselor acţiuni tori care au citit 57.400 volume. Pentru educarea
slovacă, Africa de Sud, Canada, Aus rilor. organizate cu cafteai acest co Printre cei mai activi cititori patriotică a elevilor
lectiv a reuşit în acest an să
nea, că reducînd consumurile Succesul unui artist rom în în U.R.S.S. ntragă Ia bibliotecă 3.270 citi- ai bibliotecii raionale din Albă Elevii Şcolii de 7 ani djn Sâs-
specifice de materiale şl îmbu Iulia, amintim pe tov. Maria ciori, raionul Sebeş, ău organi
Fotografia noas Giozan, muncitoare la fabrica zat, de curînd, o adunare pe
nătăţind continuu calitatea căr EREVAN 26 (Agerpres). — In acest al-patrulea turneu al său, tră îl în fă ţiş e a ză pe „Ardeleana“, care a citit peste tema „Doriana — şcoală a’ dîr- Lipseşte iniţiativa
bunelui, harnicii mineri 'de Ia TASS anunţă: Garbis Zobian, Garbis Zobiăn a interpretat de electricianul Iosif 100 volume, Ioan Popa, munci zeniei şi neînfricăril“. Cei 89 ’de
Aninoasa au realizat în 11 luni solist al Teatrului de operă şi asem enea în faţa publicului din Ni’c o a ră de Ia A te tor la întreprinderea' „Horia“, pionieri care au 'părticip'at la jXX>
o economie la preţul de cost în balet din Bucureşti, şi-a fermi- Erevan rolul lui Cavaradossi lierele centrale din Pal Ovidlu, zugrav la coopera adunare, ău pregătit uri album
valoare de 1.200.00(Tlei. nat turneul său la Erevan, inter- din opera „Tosca“ de Puccini şi G urabarza, bobinînd tiva „Mureşul“ şi alţii. cu fotografii ale eroilor clasei — De ce dai pantofii
pretind rolul lui Radames din a lui Jose din opera „Carmen'' un m otor de m are muncitoare. Profesorii şi învă
Printre cei care au contribuit opera „Aida“ de Verdi. de Bizet. capacitate. D atorită *Salut din Leningrad“ ţătorii precum şi unii elevi, au jos?
mai mult la obţinerea acestor priceperii sale, tî- vorbit cu această ocazie 'despre
nărul m uncitor îşi Aşa este intitulată scrisoarea luptă eroică a comuniştilor în — Ca să-mi iau cizmele.
realizări, se numără brigăzile depăşeşte ziln ic nor trimisă de o elevă din Lenin timpul ilegalităţii.
m a c u . 10-12 la grad pionierului Ionel Papiuc — Mergi la vînâtoare?
conduse de Aurel Gristea, Ioan sută şi dă lucru de la Şcoala de 7 arii din co In cadrul programului artistic'
de bună calitate. muna Loman, raionul Sebeş. oare ă urmat, pionierii Maria — Nu, mă duc la sfatul
Bădilă şi Ioan Radu, au recitat
David, Atihai Tucaciuc şi altele. Intre elevii din Loman şi poeziile „Doriana“ şl respectiv popular, aici în Teliuc.
„Bătrînul steag". Apoi, corul
mulţi elevi •din Uniunea Sovie şcolii a interpretat cîntecele „In — .../?
ternaţionala“. „Privesc din Dof-
La întreprinderea tică, s-au stabilit prietenii trai taria“ şi altele. — De ce te miri? Hai
„/. C. Frim u“ nice, datorită corespondentei pe
cu mine dacă v rei să te 9
Colectivul de muncă de la sec care o poartă. Scrisori de la
ţia tîmplărie a întreprinderii convingi. o
„I.C. Frimu“ din Orăştie, şi-a
realizat planul anual cu 20 de Am fost, dar a dou.a oa- %
zile înainte de termen. Produc
ţia globală la această secţie a ră nu mai merg. Căci, pe §
fost îndeplinită în proporţie de 6 o lungă porţiune a străzii, <>
118 la sută, iar producţia marfă
g noroiul era mai sus de
a fosţ depăşită cu 15 la sută.
De asemenea, pînă acum Ungi© m e r g e m a s iă s i? v gleznă. In faţa clădirii sfa-
muncitorii secţiei tîmplărie, $ .tutui popular mai ales şi
au realizat economii în va
loare de 38.800 lei. Prin 0 fncepînd de la orele 9, în gională cinematografică progra- g a magazinului de legume,
tre muncitorii care ¦au adus sala festivă a Sfatufui popular mează astăzi la cinematografele
cea mai mare contribuţie la obţi orăşenesc Deva se va desfăşura din regiune o serie de filme cu o femei, bărbaţi şi copii, ca-
nerea acestor succese, se numă îaza regională la şah pe echi- un bogat conţinut. Astfel, în
ră Viorel Oprean, Victor Deto, pe. La acest concurs participă comunele Galda de Jos şl Ighlu o re veneau după cumpâră-
Nicolae Tudor, loan Oancea, 80 de concurenţi reprezentînd din raionul Alba vor rufa fii
cele opt raioane ale regiunii cît mele „Marea cotitură“ şi respec- | turi, sau cu diferite treburi
şi oraşele Deva şl Hunedoara, tiv „Familia Uliânov“. L)e ase-
Cîştigătorilor concursului de menea, fa cinematograful 'din x la sfat, treceau ţinîndu-se
comuna Săsciori, raionul Sebeş, x de pereţi, sau se descălţau,
va rula filmul coreean „Ei s-au g ca să nu le intre noroiul în
X bocanci.
jertfit pentru patrie“, iar în coţn-
$ — d a re nu există nici o
pleotare filmul documentar „Da-
şah Ii se vor înmîna „Cupa g posibilitate pentru lichida
30 DecembrieV. \ rea acestei situaţii ? — l-am
întrebat pe amicul meu.
0 Formaţia teatrală a clubu- — Există. Piatra e ta
cîţiva metri, oameni gop-
lui „Alexandru Sahia“ de pe
Csaszar Francisc, Nicolae Moga, lîngă Combinatul siderurgic Hu- ruri smulse naturii“. In comuna g podari in Tqliuc se găspsc.
Laurenţiu Crişan, E m il¦Foga- nedoara prezintă astă seară în Mihalţ, va rula filmul ,jSoarta o Lipseşte doar „iniţiativa"
raşi precum şi maistrul Tudor sala teatrului nou din localitate unuf om“, avînd în complectare o Şi aceasta, bineînţeles,
Vulpe. piesa „N-avefl o cameră în documentarul „Irisilozarea fura- g trebuie s-o aibă mai întîi
G H . B U G N A R 'J phis ?“. jelor“, iar în comuna Dobră fif- g comitetul executiv al sfa-
corespondent • Iu cadrul săptămînii tilmu- mul „Frunze roşii“ cu documen- Y tului popular comunal.
tarul „Şi azi răsună Valea“* 6
lui la sate, întreprinderea re-
4-00 OOQQOQOOOOQQOOOOOOOC