Page 95 - 1959-12
P. 95
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1559
mmmamţ i....m m
de pe Irtîş Ecranizarea unor
opere ale lui Cehov
Ou ocazia celei de-a 100-a aniver
Oraşul Omsk este 'denumit crările de bază, pentru con parităţii existente a rafinăriei sări de la naşterea lui Cehov, care
struirea celei de-a doila in cu 20 la sută şi a producţiei se va s ărb ăto ri am p lu în U n iu n ea
pe drept cuvînt poarta Sibe stalaţii puternice de cracare. de uleiuri ou 25 ta sută. Sovietică în ianu arie Î960, studiouri
riei. Cu orice mijloc de loco Montorii au ridicat coloanele le c inem ato grafice sovietice vor ecra
moţie ai pleca spre Răsărit asamblate ale acestui agregat Zilnic sînt expediate de pe niza 7 opere ale m arelui scriitor rus.
} — cu avionul sau cu trenul înalt de 80 de metri. Prin in rampa de încărcare garnituri
— vei nimeri neapărat în cel trarea în funcţiune a instala de combustibil si ¦uleiuri în A c to ri de seam ă iile lă T e a tru l de
mai mare centru-industrial şi ţiei de cracare catalitică, ra toate colţurile Siberiei, în Ka- A rtă din M oscova — F ain a Şevcen-
cultural al marelui ţinut. Clă finăria a început să producă zahstanul de nord, în Al'tai şi ko. A le k s ei G rib o v şi B o ris P e tk e r —
dirile uzinelor cu multe, etaje, benzină cu cifră octanică ri îşi dau concursul la realizarea unui
elevatoarele, macaralele-turn dicată. Orientul îndepărtat. Benzina film după nuvela „Operă de artă“ —
de pe şan tierele,de construc este trimisă mai departe spre una din cele m ai populare creaţii ale
ţie jac să îndoaie sub forma Ia fiipţă o puternică sec răsărit printr-o conductă ce Iui Cehov. F ilm u l este re a liz a t la stu
unei potcoave uriaşe cotul ţie de uleiuri. Pentru elabo merge pînă la Novosibirsk. dioul M osfil'm de tîn ă ru l reg izor M a rk
rîului Irtîş de-a lungul orizon rarea de diferite uleiuri se in
tului. Oraşul creşte rapid, lăr- stalează la rafinărie 4 linii Transportul feroviar a fost e- K b v a lio v . L a acelaşi studio se p re g ă
gindu-şi frontierele. de instalaţii cu un ciclu teh
nologic închis. Instalaţiile de tiberat de a aduce milioane tesc în c ă două film e „ R ă z b u n a re “ şi
In pădurile de mesteacăn selecţionare de bitum şi alte de tone de combustibil din !.A niuta". N uvela *,V a n ik a “ este ecra
din marginea de nord-vest a le au intrat în funcţiune. Noi
Omsk-ului, nu de mult încă le construcţii din Siberia, Ex partea europeană a U.R.S.S. nizată de studioul G orki din M oscova.
vînătorti localnici împuşcaţi tremul nord şi est primesc
bitum de diferite categorii de Petroliştii din Omsk îşi iu Regizorul losif H e ifiţ term ină tu rn a O planii înrudii! cu „jenşenul" Pe şantierul marei rafi
iepuri şi păsări sălbatice. In ta rafinăria din Omsk. besc rafinăria, se mândresc rea film u lu i „D o am n a cu căţelu l“ . F il nării de petroI din tînărul
prezent, aici se construieşte cu ea şi vor s-o facă o în m ările în natură s-au efectuat la la l- In serele din diferitele zone răspindit în sudul Orientului oraş siberian Angarsk
rafinăria din Omsk. Marele Odată cu rafinăria creşte ta, acolo unde se desfăşoară acţiunea climaterice ale Uniunii Sovietice îndepărtat şi în insula Sahalin. (U .R .S .S .).
şi colectivul său tînăr. Acum treprindere fruntaşă şi fru nuvelei Iui Cehov. Rolul principal va se pot întîlni adesea arbuşti cu ţ In fo to : Aspect de pe
şantier al rafinăriei ocupă 4 ani, cînd au intrat în func moasă. Ei plantează pe teri fi interp retat de Aleksei B ataiov, unul ramuri pline de ţepi şi cu frunze Oamenii de ştiinţă din Orien ţ şantier.
1.000 Ha. Instalaţiile tehnolo ţiune primele agregate ale ra toriul uzinei pomi şi arbuşti, din cei m ai populari actori sovietici mari. Aceasta este Aralia man tul îndepărtat studiază cu aten
finăriei din Omsk, oraşul nu care nu de in u lt a debutat cu succes eiariană care creşte în U.R.S.S. ţie această plantă minunată. Ei rV\AAAAAAA/WWVVV'VX/VWN
gice sînt înşirate în cîteva avea proprii săi petrolişti. In creează zone verzi în ju n ă ca reg izo r al film u lu i „ M a n ta u a “ du în Orientul îndepărtat. au presupus că rădăcinile Ara
rînduri şi rezervoarele meta ajutorul locuitorilor Siberiei instalaţiilor. Au fost plantaţi pă n u v e la Iui G ogol. P a rte n e ra lui în bei ar putea să aibă aceleaşi Cu ajutorul
lice se ridică spre cer ca niş- au sosit petrolişti încercaţi pînă în prezent 250.000 cie' film ul „D o am na cu căţelu l“ va fi llia Florile ei mărunte, adunate proprietăţi tămăduitoare ca şi radiouiui
. te uriaşi gigantici. Peste tot din Baku şi Groznîi, Saratov S avvina, în vîrstă de 23 de ani, ab sub form ă de umbrelă său rădăcinile jenşenului. Aceste
se văd ţevi, atît de multe, In pomi şi arbuşti, au fost crea solventă a U n iv e rs ită ţii din M oscova. mătură, au atras de mult timp două plante aparţin aceleiaşi fa Pătratele exacte pe ogor pen
cit se pare că sînt de nenu şi Kuibîşev, Ufa şi Cernia- te grădini cu flori pe o su atenţia horticultorilor prin tonu milii. tru însămînţatul în cuiburi dis
mărat. hovsk. Aceştia nu numai că prafaţă de peste 2 ha. Pote La Len ing rad a fost tu rn a t un film rile fine pe care le au. Aralia puse în pătrat pot ti executate
puneau în funcţiune noile in cile se transformă în atei în după povestirea „ V ră jito a re a “. R olu este cultivată în prezent aproape Această presupunere a oame
Deocamdată a fost termina- stalaţii dar îi învăţau totoda verzite. Parcurile rafinăriei rile principale sînt interpretate de cu în întreaga Uniune Sovietică ca nilor de ştiinţă sovietici a fost cu ajutorul radio-ului fără apli
. tă. prima parte a rafinăriei, sînt pline de flori. noscuţii artişti de cinem ato graf E rast plantă ornamentată în case şi confirmată. Din rădăcinile Ara carea ruletei de măsurat.
prima de acest fel din cadrul tă pe alţii meşteşugul lor. In G a rin , A fla L ârio n o vâ şi N ik o lâ i R îb- sere. Acest arbust este foarte bei s-a obţinui un nou m edica
industriei petrolifere din Si prezent, cadrele de bază de Orăşelul petroliştilor este n ik o v . ment — o infuzie limpede de Inginerii din R i a z a n
b e r ia . Iri scurt, timp, a fost petrolişti sînt tineri şi tinere legat de centrul oraşului Metodă nouă culoarea chihlimbarului. Infuzia (R .S.F.S.R .) Nikolai şi Alek-
care au absolvit 8, 9 şi 10 Omsk cu troleibuse şi tram iri zilele aniversării vor fi prezen de prospectare de Aralia este foarte apropiată sandr Morgunov (tatăl şi ţiul)’
creată o întreprindere care clase. Cunoştinţele temeinice vaie. O autostradă frumoasă tate de asemenea 20 de film e realizate a substanţelor minerale de aceea a jenşenului. Ea se au proiectat un radioemiţător şî
prelucrează milioane de tone în anii precedenţi după operele lui întrebuinţează ca tonic în stările
de ţiţei pe an. Odată cu in primite la şcoala medie i-au străjuită de antena centrului Cehov, p rintre care şi „Z v ă p ă ia ta “ cu utile de astenie. Fabrica de produse radioreceptor care permit să se
trarea în funcţiune a celei ajutat pe tineri să-şi însu de televiziune înaltă de 200 Serghei B ondarciuk în rolul principal. chimico-farmaceutice din Haba- dirijeze automat de la distanţă
de-a doua părţi a uriaşei ra şească folosirea tehnicii îna m. duce spre acest orăşel. Geofiziciantil sovietic Andrei rovsk şi din Sahalmul de sud a aparatele de semănat. Această
finării de pe Irtîş, aceasta se intate, procesele tehnologice Bondarenko a propus o nouă început producţia în serie a nou aparatură a fost experimentată
va transforma într-unul din Centrale electrice din prefabricate metodă de prospectare a sub lui preparat. In instituţiile de cu succes.
complexe. Mulţi tineri munci stanţelor minerale utile, bazată cercetări ştiinţifice agricole se
tre cete mai mari întreprin tori conduc în prezent instala Toate centralele electrice şi, în proiectul tip al unei termocen pe folosirea pulsaţiilor timpului studiază metodele de reproduce In prezent constructorii Mor-
deri din cadrul industriei de ţii, schimburi şi brigăzi. primul rînd, termocentralele, pre trale cu o putere de 2.400.000 re si cultivare a Arabei. guhov lucrează fe crearea unei
prelucrare a ţiţeiului din ţară cum şi liniile de transport de e- IcW. Utilajele ei principale vor instalaţii universale de radio
şi va produce aproximativ 60 Colectivul rafinăriei luptă nergie electrică, vor trebui să fi grupurile turbogeneratoare de pentru deservirea semănătorilor
de produse. cu hotărire pentru Îndeplini fie construite din prefabricate. pentru cuiburile în pătrat pen
Astăzi în U .R.S.S. se desfăşoa cîte 300.000 kW. şj cazanele a- tru orice distanţă între cuiburi
Recent a intrat în funcţiune rea înainte de termen a sep- ră un vast proces de transfor vînd un debit de 950 tone abur/ de la 10-120 cm. Ei sînt de a-
\ prima instalaţie de cracare tenalului, pentru mărirea ca mare, radicală a !tehnologiei sta oră. Construcţiile centrale vor fi semenea preocupaţi de ideea de
\ catalitică-. Sînt terminate tu- bilite de construire a întreprin executate din prefabricate de be servirii prin. radio a grupurilor
derilor energetice. ton armat confecţionate în fa maşinilor de semănat situate pe
o rază de cîtiva km.
Pentru a se trece ia metoda brici. In cursul septenalului în
de construire şi montare a cen diferite regiunii ale U .R.S.S. vor electromagnetic terestru, provo
tralelor electrice din prefabricate fi construite cîteva centrale de
au şi fost elaborate proiectele acest tip. cate în special de radiaţiile cor- Folosirea autom atelor în foraj
tip corespunzătoare. Ele prevăd pustulare emise de Soare.
standardizarea şi tipizarea, gra Pînă în 1965 în U .R.S.S. vor Tînărul om de ştiinţă azer turti de foraj în sondă în func
dul maxim de prefabricare al fi construite sau reconstruite 230 Noua metodă se deosebeşte de baidjan Mamed Fataliev a rea ţie de greutatea garniturii.
construcţiilor, paralel cu o re ede existente prin aceea că pen lizat o serie de dispozitive pen
ducere simţitoare a numărului e- centrale electrice. Pe şantierele In sondele mai adînci, la ca
tru măsurători este folosit efec tru reglarea automată a vitezei re se utilizează o frînă hidrau
fementeîor de construcţie. energetice lucrează astăzi aproa tul pulsaţiilor electromagnetice de c.oborîre a garniturii de foraj lică, dispozitivul stabileşte vite
de direcţie verticală şi nu ori în sondă.
A tost elaborat, printre altele, pe 500.000 de oameni, inclusiv zontală. Pentru măsurarea a- za optimă de coborîre a garni
cestor pulsaţii Andrei Bondaren- Noile dispozitive pot fi fo turii de foraj prin reglarea au
55.000 ingineri şi tehnicieni, kb a utilizat un amplificator fo- losite atît lâ forarea sondelor tomata a nivelului lichidului în
toelectronooptic. Noua metodă a rezervorul trînei hidraulice.
35.000 constructori şi proiectanţi. fost încercată pe teren şi a dat puţin adînci, cît şi a sondelor
rezultate pozitive. adînci şi toarte adînci de ţiţei Folosirea dispozitivului elimi
Noi terenuri ctesfetenite şi gaze. Eliberîndu-1 pe son nă necesitatea de a se debita
In prezent la Institutul de geo fîn permanenţă apă în rezer
Calculele reale arată că sovhozurile şi au extins suprafeţele c u ltiv a b ile cu logie a substanţelor minerale u- dor de partea cea miaî grea a voarele trînei hidraulice. Rezer
şi colhozurile din P riin o rie (în pre 25 la sută. tile al Academiei de Ştiinţe a muncii sale la frînă, noile dis
z e n t în acest ţin u t se n u m ă ră 280 R. S. S. Ucrainene, unde lucrea pozitive asigură securitatea de vorul va ti umplut o singură
colhozuri şi 69 sovhozuri) pot pune în D in toate regiunile O rientului înde ză Bondarenko, se perfecţionea dată înainte de începerea lucră
v alo are în cursul an ilo r 1960-1965 cel părtat sovietic ţinutul P rim o rie dis ză aparatajul de măsurat şi se plină a operaţiilor de coborîre rilor şi apoi apa va recircula.
p u ţin - ju m ă ta te m ilio n de h ectare de pune de cele m a i .p rielnice co n d iţii n a studiază posibilităţile de aplicare şi, datorită accelerării lor, per
terenuri înţelenite. turale pentru dezvoltarea producţiei a- pe scară largă a metodei propu mit să se reducă ou cîteva zile Aceasta tace ca dispozitivul să
gricole. D e aceea, punerea iii valoare se de el. durata săpării unei sonde. fie deosebit de valoros pentru
In cei cinci ani precedenţi,, colhozu de noi terenuri în acest ţin u t vă per forarea sondelor în regiunile lip
rile şi , sovhozurile din ţin u tu l P rim o - m ite să se înfiinţeze o im p ortan tă b a Cînd se lucrează cu o frînă site de apă.
rie au pus in valoare ap ro x im ativ ză pentru producerea alim entelor. rneoanică, dispozitivul reglea
2C0.000 hectare ăe te re n u ri în ţe le n ite ză viteza de coborîre a garni- Dispozitivul lui Fataliev e-ste
de asemenea foarte eficient cînd
iiedere de ansamblu a Instalaţiei de curent continuu din La şcoala nr. 537 din Mosco MUZEUL PRIETENIEI deschide plicul. .A trimis muze se lucrează cu o frînă electrică,
laboratorul central al uzinei de transformatoare din Zaporoje va sosesc zilnic plicUri din tba- ului fotografia sa şi tovarăşul —o—
(U .R .S.S), care va'servi la încercarea agregatelor liniei de te colţurile lumii-albe. albastre, N. K. Krupskaia. Ele sînt de a- urez sănătate ! Cred că sînteţi Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
transport de ' energie electrică Stalihgrad-—Donbas. ¦___________ — de toate culorile, precum şi semenea' expuse la muzeu la lo copii buni, voi care v-aţi născut seoretar al G.C. al Partidului Explorarea
numeroase caiete. . cui cel mai vizibil. şi crescut în ţara socialismului. Muncitoresc Romîn. biogeochimicâ
Alimentarea cu apă a pustiului Vă urez succes în munca voas a zăcămintelor
Kara-Kum . Aceste scrisori şi cplete, după Pe elevii şcolii medii nr. 537 tră, în învăţătură şi în viaţă. O serie de fotografii rare s-au
ce au parcurs un drum lung, din Moscova i-au bucurat mult Trăiască tineretul sovietic ! Tră primit din Finlanda. Directorul In U zbekistan s-a elaborat o efici
Peste 10 milioane hectare de astfel de fînteţii, ceea ce a per sînt în prezent expuse în muzeul iască comunismul 1 Palmiro To- muzeului „Lenin“ din Tampere entă m etodă biogeochim icâ de explo
noi păşuni vor ti alimentate cu mis alimentarea ou apa a apro şcolii. Iar numărul exponatelor fotografiile şi scrisorile primite scrie : „Dragii mei prieteni! Vă rare a zăcăm intelor, aplicabilă la con
apă între anii 1959 şi 1965 în ximativ 2 milioane, hectare de creşte zi de zi. din Italia, Vietnam, Romînia şi Pe fotografia preşedintelui Re d iţiile deşertului, sfemideşertul'ui şi re
Kara-Kum, unul dintre cele mai noi păşuni. alte ţări. publicii Democrate Vietnam se mulţumesc cordial pentru scri g iu nilo r m untoase din Asia C entrală.
mari pustiuri din - lume care o- O bătrînă locuitoare a oraşului poate citi inscripţia : „\/ă urez soarea voastră. Vă trimit patru
cupă aproape în întregime teri Căptuşirea puţurilor se face canadian Vancouver a trimis o ...Pe portretul în culori al pre copii să învăţaţi bine, să mun Cu ajutorul acestei metode Ia poa
toriul Turkmeniei. cu plăci prefabricate din beton scrisoare scurtă şi uh mic ta ciţi bine, să tiţi buni tovarăşi, fotografii din muzeul nostru din lele lan ţu lu i m untos N u ratau au fost
armat 'şi nu cu lemn sau căra-, şedintelui Republicii Democrate să deveniţi comunişti adevăraţi ! oraşul Ta rupere, unde în decem descoperite zăcăm inte de polim etale, de
O parte din acest pustiu nisi midă cum se făcea înainte. In blou brodat cu mărgele. Mult Germane, Willhelm Pieck, se poa Ho Şi Min“. brie 1905 * sub conducerea lui Le cupru, nichel, aur şi a rg in t,
pos este acoperit de păduri de afară de accelerarea lucrărilor, timp a lucrat la acest tablou fe
arbuşti. Frunzele şi lăstarii ar aceasta reduce preţul 3e cost al meia de 80 de ani. Ea a dorit te citi o inscripţie din partea 'Janos Radar, prim-secretar al nin, a avut loc conferinţa bolşe In p realab il a fost cercetată com
buştilor constituie un nutreţ bun construcţiilor şi protejează pu însă să-tacă un dar plăcut co cancelariei preşedintelui : C.G. al Partidului Muncitoresc vicilor. Muzeul lui Lenin din poziţia chim ică a plan telo r care cresc
pentru vite. Pînă în prezent au ţurile de surpări. piilor sovietici, şi într-adevăr da Socialist Ungar, la rugămintea pe c îm p uriie de m in ereu ri deja cunos
fost valorificate aproximativ trei rul ei a fost primit cu multă bu „Muzeului şcolii nr. 537, comisiei şcolii, a trimis o foto Tammerîorss, organizat în 1946, cute şi a fost a lc ătu ită o lis tă a ie r
'pătrimi din suprafaţa de 40 mi De asemenea se .qonstruiesc curie de Saşa Zotor, Galia Lo Moscova. Dragi prieteni ! Pre grafie şi o scrisoare: „Vă sa b u rilo r, tu fiş u rilo r şi a rb o rilo r care
lioane ha. de păşuni existente bazine subterane în care. apa de banov şi V iatalif Erşov — mem şedintele Republicii Democrate tisfac bucuros cererea. Mă folo este vizitat de mulţi finlandezi, posedă o capacitate selectivă specifi
în Kara-Kum. ploaie care se adună la supra brii comisiei muzeului, cît şi de Germane, Wilhelm Pieck, se bu sesc de acest prilej pentru a tri de reprezentanţi ai multor ţări că faţă de unele m etale sau altele.
faţă poate fi păstrată ani de zile, întreaga şcoală... cură că depuneţi atîtea eforturi mite salutul meu pionierilor şi şi de oameni din Uniunea So
Pentru a asigura apa nece răniînînd proaspătă şi rep-e. pentru a face cunoscută tuturor comsomoliştilor din şcoală voas vietică. Vă doresc numai bine P rin tre altele, s-a stab ilit că soiu
sară vitelor se construiesc în Odată, învăţătoarea F. I. Fur tră. Vă doresc vouă tuturor să în viaţă şi la învăţătură. Cu sa rile de porum b din A sia centrală, spre
pustiu-, prin metode rapide, pu Se prevede ca -pînă în anul manova a tost vizitată de un comsomoliştilor şi elevilor viata creşteţi sănătoşi, să îndreptăţiţi lutări, Hannes îuvonen“. deosebire de soiurile europene, s-au
ţuri adînci. Anul acesta au tost 1965 să se construiască peste muncitor de la uzina „Vladimir lui V. I. Lenin — luptător ne speranţele părinţilor voştri, să dovedit a fi indicatoare pentru arg in t
construite aproximativ 300 de 3.000 de puţuri adînci şi bazine Iii ci“ : înfricat şi devotat cauzei glorio fiţi demni de taţii voştri şi să L’a muzeu se poale vedea şi şi nu pentru aur, ia r pelinul, care
subterane. sului partid comunist şi fericirii iLtplaţi pentru ţelurile puse în un alt document emoţionant - - creşte deasupra m in e ra liză rilo r subso-
— Mă numesc Rozanov Ivan faţa voastră de marea voastră o scrisoare a tinerei învăţătoare. liere, acum ulează activ îh ţesuturile
Dmitrieveci. Am adus un vechi popoarelor din întreaga lume. Patrie. Vă rog să transmiteţi sa M'arîa Malinovska, din Polonia, sale plum b şi aur.
caiet de însemnări cu ornamente Preşedintele vă trimite de aseme lutul meu profesorilor voştri“,
de aur. II dăruiesc muzeului nea însemnările sale cu privire în care ea scrie printre a lte le : O am enii de ştiinţă au pregătit un
şcolii. Acest caiet mi-'a fost lă la întîlnirea sa cu Vladimir Mici Nu de mult s-a primit o scri „A tost la noi în Polonia scum în d rep tar pentru folosirea practică a
Lenin în noiembrie 1921“. soare din Bucureşti. Şăşă Zotov pul 'nostru prieten Nikita Ser- p lan telo r indicatoare, care a fost pus
sat de mama mea Klavdia Fedo gheevici Hruşoiov. Sînt toarte la b aza explo rării biogeochihiice ce
rovna,, care l-a văzut pe Vladi .....Prin lentilele strălucitoare se desfăşoară pe te rito riu l oazei Ze-
mir Illci Leniii. Ea a descris aici ale ochelarilor privesc doi ochi mîndră de faptul că Polonia are ravşan şi în re g iu n ile învecinate din
această înlîlhire de neuitat. vii, atertţi. Acest om scrie din un asemenea prieten ca Uniunea U zb e k is ta n .
Roma copiilor sovietici : Dragii Sovietică“.
Din oraşul polonez Poronino mei tineri prieteni şi tovarăşi!
s-au primit două portrete extrem — Aduzeul nostru — spune
de rare ale -lui V. I. Lenin şi Vă felicit din toată inima şi vă Galia Lobanova, elevă în clasa
a 6-a, devine un adevărat muzeu
ai prieteniei !...
1
