Page 96 - 1959-12
P. 96
m 1559 DRUMÜL SOCIALISMULUI Pag. 3
»>aae!aawtiurti»B m a *iMm *.iim 'ürm m xu i n'liii iMiiimin in ¦Min
LA C R I S T U R iscuţii utile pe teme Bogată activitate
3ân itară
Toată afenfia desfăşurării
' Organizaţia de Cruce roşie
învăfimînfuBui de partid din 'cadrul U.R.U.M. Petroşani
După o perioadă sc'urtă de de sezon. Acest lucru ’â fost luat a luat măsuri că toate sed iile
uzinei să fie înzestrate cu cutii
Invăţînd din experienţa anilor mai multe familii de ţărani mun activitate, rodnică, camera depu in dfsculiâ comitetului executiv sanitare teu baremul necesar
pentru cazuri de ptihl-ajutor. De
trecuţi, organizaţia de bază de citori din sat. Iată doar cîteva tatului de pe lîngă Sfatul popu iar în ultimul timp s-a văzut o asem enea, in fiecăre secţie e-
xislă cîte un colectiv din oa
la întovărăşirea agricolă din sa exemple care oglindesc acest lu lar al. oraşului Deva, încetase ftfibun'â'tăţirfe â ’ teprovteîbnării meni cu cunoştinţe sanitare,
instruiţi in vedera acordării pri
tul Cristiir, raionul Hunedoara, cru. După ce a depus cererea, şa mai çxiste. Dfespre aceasta magazinelor din oraşul Deva cu mului ajutor. ¦Dintre aceste co
lective, mai bine lucrează acela
a depus îri acest an o muncă cursăntul Peteir Ioan a mai con s-a discutat în sesiunile récente mărfuri de sezon. al secţiei mecanice, el fiind frun
taş ipe întreprindere.
mai temeinică pentru încadrarea vins să se înscrie în gospodă 'ale sfatului popular. In urma Ultima întîlnire iâ camera de
' ŞE R B A N F R A N O IS G
tuturor membrilor de partid, a ria colectivă pe Micîoş Ioan şi criticilor ''făciite, au fost luă'te putatului' â' avut Iot îii'fre depu
b serie de măsuri. Astfel, 'cu taţi membri ai comisiei de în- -corespondent
candidaţilor şi a celor mai buni Ludovic Nisior, Buzaş Anton pe vreo* trei săptărrîîni în urmă, co xfălămînt'' şi 'cu ltu ra ta care au
—O— . .
ţărani muncitori din activul tară Lazăr Fi lip, Sziics Maria şi Sza- mitetul executiv a! sfatului popu participat şi urnîi cetăţeni. Cu a-
Bine ar fi dacă...
de partid, în învăţămîntul de bo Andrei iar Kasler Orban l-a lar a trecut Ia întocmirea unui ceastâ ocaz'ie s-â luat in discu
...Î.G.O. Haţeg ,ar lua măsuri
partid. atras în gospodăria colectivă pe bogat program de activitate. ţie problema organizării tim .pentru ca şi străzile periferice
ale. oraşului şă fie iluminate.
Rezultatul preocupării ţaţă fratele său, Kasler Alexandru. De trei ori pe săptămînă aici pului liber iat elevilor îri perioa Actualmente, pe. unele străzi ale
oraşului Haţeg nu se află decît
de buna desfăşurare a învăţă In acest fel s-a ajuns ca în pre sînt organizate şedinţe, întîlniri da vacanţei de iarnă. cîte un bpc sau două.
mîntul fii de partid s-a putut ve zent, peste 220 de familii din şi alte activităţi .pe cele mai di
ferite probleme privind activita De fiecare dată —"în zilele cu ...dirigintele oficiului P.T.T.R.
dea recent cu prilejul unei şe sat să depună cereri de înscrie tea economică, social - culturală program - - la camera deputatu Haţeg — tov. Dumitru Popes-
şi gospodărească din oraş. Pînă lui de pe lin g ă ' îsîâfti!1teopulâr cii — ar lua măsurile, prevăzute
dinţe în care s-a analizat acea re în gospodăria agricolă colec Peste 3.000 de cititori au fost înregistraţi la biblioteca ra in prezent, în afară de uneJe al oraşului Deva ' tac. de servi de regulamentul de ordine inte
ională din Sebeş in cursul acestui an. lămuriri care sau dat cetăţenilor rioară, în vederea sâhcţibnării
stă problemă. S-a constatat a- tivă. în mod izolat, au avut Ioc aici ciu cei mai destoinici- deputaţi ţirio'r factori poştali ai oficiului
Deşi n-au trecut nici două In Clişeu : un aspect din sala bibliotecii, într-o Zi obişnuită. şi trei întîlniri în .care s-au dis în frunte cu membrii cOmifetu- P.T.T.R., cate au prostul obicei
tunci că cele două cercuri de cutat diferite probleme. De pil ¦lui executjv. -Aceştia organizea de a se prezenta în stare de
da, deputăţii, membrii în comi ză cu deputaţii -şi cetăţenii dis ebrietate în orele de serviciu.
studiere a Istoriei P.M.R. anul luni de la deschiderea învăţă- sia permanentă sănătate şi edu cuţii utile pe teme de gospodă
caţie sânitară s-ateîntîlnit ou ce r ir e a oraşului ş.a. De asemenea RAt>U flT U S
te, (unul cu predarea în limba mîntuiui de partid, unii dintre pe lîngă camera deputatului â
remînă şi unul cu predarea în cursanţi, înţelegînd mai bine po tăţenii la caméra deputatului şi fost înfiinţată şi o gazetă 'de corespondent
âu discutat dësprë măsurile ce perete intitulată ,._Deputatur.
limba, maghiară), au înregistrat litica partidului, ţelul pentru Sărbătoarea m a j o r a l u l u i trebuie luate pe timpul iernii Aici, deputaţii împărtăşesc prin ...s-âr -întreprinde acţiuni co
.de la începutul anului de învă care , luptă comuniştii, >au cerut pentru prevenirea bolilor. articolele ce le scriu din experi respunzătoare pentru ca „aleea“
enţa J or în munca de mobili care duce din gara Mia spre
ţămînt unele rezultate bune. şi au fost primiţi în rîndurile Astăzi, lă orele zece; în sala La festivitate au fost invitaţi Tot în această perioadă la ca zare â maselor la diferite acţiuni centrul comunei, să nu mai aibă
Casei raionale de cultură ' din conducători de întreprinderi, pă mera deputatului din . oraşul gospodăreşti şi alte' ptfebleme. gropi.
Expunerile tăcute de propagan candidaţilor de partid. Orăştie se organizează sărbăto-, rinţi ai tinerilor ¦Sărbătoriţi, pre- Deva a avut loc o întîlnire în
diştii Ioan Căndroiu şi Peter In activitatea cercurilor de în rirea zilei majoratului celor 45 cu'm si alţi cetăţeni âi oraşului. Contimiîndu-şi în telul acesta V A S IL E D O B R E S C U
loan, sînt mai bogate în conţi de tineri — băieţi şi fete — tre deputaţii membri ai comisiei
nut, sînt mai legate de viaţă, de văţămînt din Crîstur se mai ma Sărbătorirea majoratului va corespondent
Preocupările ţăranilor muncitori, nifestă însă şi lipsuri. în unele care împlinesc vîrstâ de 18 ani. continua cu o reuniune tovără
tycrbindu-le cursanţilor despre cazuri, participarea Ia discuţii In acest scop, prin grija coriii- şească. >' *
politica partidului Ia sate, des în cadrul convorbirilor este încă tetuiui orăşenesc de partid, s-au
pre superioritatea muncii în ma nesatisfăcătoare, îar frecvenţa făcut minuţioase pregătiri. ţ ia r: HAŢEG : Trenul(prieten iei;
rea familie a colectiviştilor, des nu este întotdeauna cea mai HUNEDOARA: Virsta dragos
pre gospodăria agricolă colecti bună. Cursanţi C a Nicoîae Filip, permanente dc comerţ şi. coope activitatea, camera deputatului t e i: PETROŞANI: Bijuterii de
va — cea mai sigură cate care raţie. Aceştia au luat în discu de pe lîngă Statul popular al fa m ilie ; Fata cu Ulciorul:
aduce ţăranilor muncitori belşu Micloş Grigore şi Amalia Forte, n excursie ţie problema aprovizionării şi oraşului Deva poate deveni în S E B E Ş : Dragostea tiu s'e cum
gul şi bunăstarea, cei mai mulţi obişnuiesc să lipsească de fa p ă r ă : S'lMERIA: Săgeata al
dintre ţăranii muncitori care stu unele şedinţe de curs pe motive Din iniţiativa organizaţiei Excursioniştii au admirat cu bunei deserviri în magazinele scurt timp uri adevărat toc de bastră : LONEA: Dragostea fiu
diază în cele două cercuri au în neîntemeiate. Analizînd cauzele A.V.S.A.P. de la Colegiul de a- această ocazie o serie de lucrări din oraş. Pe baza celor consta întîlnire îritre deputaţi şi cetă se cu m pără; ZLATNA': Trenul
ţeles acest lucru şi di opt urma care au determinat o astfel de vocaţi clin oraşul Deva, s-a or celebre ale artiştilor plastici cla prieteniei: TE1UŞ: Păianjenul
re, au fost cei dinţii care şi-au situaţie, biroul •organizaţiei de ganizat de curind 6 excursie ia sici rofnîni Universali. Au fost tate, au tăcut recomandări co ţeni uncie să discute cele mai de au r] BARU M ARE: NUmai
înaintat cereri de înscriere în bază a ajuns la concluzia că în Sibiu. Un număr de 32 lucră admirate ó serie de lucrări ale o fe m e ie : APOLDU DE S U S :
gospodăria agricolă colectivă ce primul rînd ele se dăforesc fap tori din justiţie, care au luat pictorilor romîni Grigorescu, Lu mitetului executiv de a lua mă acute probleme ale gospodărlrM Născuţi în furtună.
urmează să fie inaugurată. Prin tului că tovarăşii mai sus a- parte la această excuirsie, au vi chian, Băncilă şi alé altora.
tre aceştia se numără Buzas An mintiţi nu privesc cu tot simţul zitat muzeul Brukenthâil diii ora suri ca magazinele să fié mâi oraşului. A"' i. A\.
ton, Kas Ier Orban. Peter Ioan, ele răspundere datoria lor de a-şi şul Sibiu. D: M U N TE A iSIU bine âprovizionate cu mărfuri
Alia Rar, Lfresey Ştefan, Peter ridica nivelul politic şi ideologic.
Valentin. Eros Andrei, Kiscii corespondentă RECTIFICARE
Agnetâ şi alţii. Pentru înlăturarea acestor
neajunsurte se impune ca orga -m - Aliniatul cinci din materialul
Pozitiv este apoi şi faptul că nizaţia de bază să ia măsurile „Contractarea de produse agri
toţi Cursanţii care au depus ce cuvenite, să asigure participa In sprijinul elevilor de la cole cu statul“, publicat în pa 28 D E C E M B R IE 1959
reri de înscriere în gospodăria rea tuturor cursanţilor la şedin gină I-a a ziarului nostru nr.
ţele de învăţămînt, să-i ajute învăţâm îîi'tiiî fă ră frecv en tă 1558 diiri 2 6 ' decembrie a.c. se DEVA: Pe drumurile Romi-
colectivă au desfăşurat şi des să-şi însuşească cele predate, vă citi a s tfe l: n ie i; ALBA IU LIA : Detaşamen
să-i facă să înţeleagă şi mai La şcoala medie din llia, s-au sultafiile săptămlnaîe organizate tul lui Vasia Trubaciov ; Mingea:
bine politica partidului şi să înscris la învăţămîntul fără frec pe bază de program de ¦activi Tot în cadrul măsurilor de BRAD : Moară cu n o ro c; 1L1A,:
făşoară o muncă susţinută pen lupte .pentru a o traduce in fapt. venţă un însemnat număr de tate. La fel, la cl'asa IX-a frec sprijinire a agriculturii, statul a Vremea ghioceilor: ORĂŞTIE:
oameni ai muncii-, dornici să-şi ventează consultaţiile toţi cei 19 acordat gospodăriilor colective şi Fatima Erupţia ; HAŢEG : Tre
tru a atrage pe acest făgaş cit •V. P 1 T A N cornplecteze studiile şi să-şi ri elevi înscrişi pentru această întovărăşirilor din regiunea noa nul prieteniei: HUNEDOARA:
--------------------------------ţwfr, dice nivelul de cultură generală. clasă. stră, numai în anul 1959, cre Vîrstă drăgostei; PETROŞANI:
dite pe termen lung în valoare Afacerea P r o iă r : Fata cu ulcio
In atenţia conducerii şcolii Pină in prezent, lă propune de 8.000.000 lei. rul : SEBEŞ : Dragostea ¦nu se
cu m pără: S IM ERIA : Săgeata
m mmmM M L m
stă preocuparea de a-i ajuta cit rea elevilor, ¦ş-au ’ predat 'de -că 28 D E C E M B R IE 1959 albastră: LONEA: Dragostea m u m 'm w m o tm h
mai bine în organizarea studiu tre profesării 'răpâilteaţi la a- P ro g ram u l 1 : 6,30 M u zic ă distrac rtu se cum pără: E LATNA : Tre
lui indipidual, in înţelegerea c'este consultaţii, o seam ă de cu tivă ; 7,45 AnilrtţUri Şi m u z ic ă ; 9,30 nul prieten iei: TE1UŞ : P ăian PENTRU 24 O R E:
problem elor şi materialului cerut noştinţe şi terne de sinteză, sau Un tăciune şi-un c ă rb u n e : „Poveste jenul de a u r: BARU MARE: V-roitee cu cerul sohirabător
de programa învăţămîntului fără probleme mai greu de înţeles din C a r p a ţ i; 10,13 D in rep erto riu l T ea Numai o fem eie; APOLDU DE mai mult acoperit, temperatura
frecvenţă. Tocmai de aceea, ele numai p'rlii studiu individual de trelor m uzicale şi de operă din ţară ; S U S : Născuţi In furtună; CĂ- variabilă ziua între 5— 10 grade
vilor li s-au trimis îndrumările către elevi, prevăzute în pro 12,00 „ V ia ţ a n ouă a s a tu lu i“,: P r o g ra m LAN : Voluntarii. iar noapte_a —2 late 1 grade.
necesare privitoare la programă, gramele claselor respective. dc cîntece şi j o c u r i 13,20 M u zic ă u- Vor mai cădea precipitaţii loca
manuale, bibliografii etc. Medi ş o ă r ă ; 14,40 Cîntece despre ceferişti 29 D E C E M B R IE 1959 le. Vînt potrivit cu intensificări
taţiile şi consultaţiile organiza Profesori ca toi). Cindeă şi o ţe ia r i: 15,45 E m isiune lit e r a r ă ; locale din s'ud-vest şi Vest.
te în şcoală se desfăşoară în Gheorghe — istorie, Sântei. Lăută 17.30 „Succese în c reaţia cînteeului ro- DEV A : Pe drumurile Romî-
condiţii bUhe, fiind în atenţia — limba rusă, Blendea Vasile m înesc de m ase în an.nl 1959“ ; 18,30 n iei: ALBA W LIA : Detaşamen PENTRU URMĂTOARELE
— chimie şi fizică şi alţii, fiind A r ii şi duete din o p e re ; 19,15 T ea tru tul lui Vasia Trubaciov; Mingea: 3 ZILE
BRA D : Alo?... Aţi greşit nu
mărul ¦ ILIA : Vremea ghiocei Vreme schimbătoare cu tem
Echipa de mecanici condusă de comunistul Ioan Dreghici întregului colectiv al şcolii. solicitaţi de elevi, au ţinut şi lă m ic ro fo n : „ D o i tin e ri d in ’ V e ro n a “ ; lor i ORĂŞTIE': F a tim ă ; Erup- perat'ura st'aţibnâfă.'
de la atelierele centrale din Alba Iulia îşi depăşeşte lună de lună 21,40 Jocuri populare ro m în e ş ti; 22,30
planul in medie cu 3,5—5 la sută. Aşa, de pildă, la clasa VIU-a ore suplimentare de consultaţii, Concert p o p u la r: 23,15 M u zică de ba
let de coriipozitori belgieni.
în clişeu : Ioan Dreghici împreună cu loan Achim, Ghe- fără frecvenţă, din cei 2 2 de e- depunind totf interesul pentru Pentru anul i960
orghe Holbări şi Sihiioii Beligăr, membri ai echipei. Păograriiul 11: 14,07 „ N o i v ic to rii
levi înscrişi, marea majoritate buna pregătire a acestora. cu c e rim “ — p ro g ra m de c în te c e ; 15,00 AU A P Ă R U T :
• c. s. „ S iin fo n ie tia “ de Io n D u fn itrc s c u ; 16,30
frecventează cu regularitate con- Vorbeşte M o s c o v a ; 19,00 C oncert de ¦i
m uzică populară rom înească ; 20,20
¦SSSBSSEESSSSÎSSS Noapte bună, co p ii: „Povestea racu 0 Agende anuale debirou ,|. Ti bucâtâ Iei 10,00
lu i“ şi „G oana vulpe şi m elcu l“ — ° Agende anuale debirbu . |\, y> , 13,00
Seminariil© ew activiştii eyiinrall - roasele întrebări pe care parti snoave g e rm a n e ; 21,15 M u zică uşoa- 9 Agende mape de birou . .! . »>• 16,00
cipanţii le-au pus conferenţiaru ,ră ro m în e a s c ă ; 22,00 M u z ic ă siriifo- 0 Agende pergamoid . . . /. >i 4,20
mijloc Impertan! de generalizare lui. nică î 23,15 C oncert de noapte. 6 Agende populare . . . . \. »» 1,00
După conferinţă, formaţiile ar 29 D E C E M B R IE 1959 • Calendare săptăminale . . ^ . . . . „ 2,35
tistice ale căminului cultural şi P ro g ra m u l 1 : 6,15 E m isiun ea pentru
ale şcolii de 7 ani şi-au adus pe s a te : Sfatul a g ro n o m u lu i: în g rijirea ° Calendare bloc pentru perete Cu evenimentele
rînd contribuţia Ia desfăşurarea culturilor de toam nă în tim pul ie r n ii;
a esperienfei pozitive programului. Astfel, corul a pre 7.30 M u zic ă u ş o a ră ; 8,45 „înfloreşte zilnice « t i f * » * * * * , ,, 7,00
zentat cîntecele „Măreţ pămînt s p o riu -fi ţa r a m e a “ — e m is iu n e de Gîn-
al patriei iubite", „Hai să facem te c e ; 10,15 D in cîntecele tin e re tu lu i De vînzare în numerar şi prin virament, Ia toate librăriile
o gospodărie", „Hora colectiviş s o v ie tic ; 11,45 R a d io -P ric liin d e l: „D e
tilor", „Hora cu strigături" etc.; ziua R e p u b lic ii" : 13,05 P a g in i de m a din regiunea Hunedoarm _______ r ;
brigada artistică de agitaţie a re p op ularitate din o p e re ; 15,10 D in
SeminarHle lunare ce se orga activităţii culturale pe o treaptă şl desfăşurarea activităţii cer prezentat un fragment din pro v ia ţa m uzicală a oraşelor şi reg iu n i r~*r* f "r-'r*
nizează în fiecare raion cu ac mai înaltă îri întreg raionul. curilor de cultură generală de lo r p a trie i; 16,15 Vorbeşte M o s c o v a !;
tiviştii culturali, constituie un la căminele culturale. In urma gramul său privind realizările •18,00 R e v is ta econom ică r a d i o ; 19,05 I
mjloc important de generalizare Ultimul seminar organizat în discuţiilor purtate pe aceste pro regimului democrat-popular, iar Lim ba noastră — vorbeşte Acad. prof.
a experienţei pozitive. De buna acest fel în raionul Alba a avut bleme, s-a desprins o concluzie brigada artistică de agitaţie a A l. G r a u r ; 20,30 Jurnalu l s a te lo r; 1
organizare şi orientare a aces loc ia căminul cultural clin co îmbucurătoare : după plenara şcolii de 7 ani, a prezentat as 21,45 S uita spaniolă de M a n u e l De
tor seminalii depinde în mare muna Stremţ. In cadrul semina lărgită a Comitetului raional de pecte din'viaţa şcolii. Echipa de F alia ; 22,54 C oncert sim fonic. )
măsură organizarea şi orientarea rului a fost prezentată lecţia : partid, ce a avut Ioc la 1 de dansuri a şcolii a prezentat de P ro g ra m u l I I : 14,07 „A p ă ră to rii pa
activităţii culturale de pe cuprin „Activitatea culturală de masă cembrie a.c., în cadrul căreia au asemenea jocul „HaidaiH“. trie i“ — p ro gram de cîntece ostă -]
sul raionului respectiv. în sprijinul lărgirii şi consoli fost dezbătute tocmai probleme şeşti : 15,00 M u zic ă populară ro m î
dării economico-organizatorice a le de mai sus, învăfamîniui a- După desfăşurarea programu nească ; 16,15 S o n aia opus 7 nr. 2 1
Tinînd ccrit de acest lucru, sectorului socialist din agricul grîcol le masă şi cercurile de lui artistic a urmat analiza se în Sol m in or pentru două v io ri de
Comitetul raional de partid Alba tură". Bine orientată şi actuali cultură, generală şi-au început M a e n d e l; 17,25 S fa tu l m edicului : S fa î
a acordat şi acordă o atenţie de zată Ia situaţia existentă în ra activitatea şi că primele lecţii minarului. Participanţii la discu tu ri pentru h ip e rte n s iv i; 18,30 D in
osebită felului cum se organi ion, lecţia a constituit o bază predate la aceste cursuri s-au ţii au apreciat modul cum s-a m uzica popoarelor ; 20,15 T rib u n a R a i
zează şi se desfăşoară seminari- reală ele discuţii pentru activiştii bucurat de succes. desfăşurat seminarul, au apreci dio : R o m în îa pe d ru m u l socialism u j
ile lunare cu activiştii culturali. culturali. De asemenea, în ca at activitatea căminului cultural lu i ; 21,50 E m isiune literară ; 22,30 So 1
Urmărind şi analizînd felul cum dru! seminarului, căminul cultu După latura teoretică ă semi din comuna Stremţ şi au împăr nata opus 30 nr. 6 în La m ajo r pen :
aceste seminarii contribuie la ral din Ighiu a prezentat refe tăşit din experienţa muncii lor tru vioară şi pian de B e e th o v e n ; 23,15 i
îmbunătăţirea activităţii cultura ratul „Cum sprijină căminul cul narului,. au urmat aplicaţiile de la unităţile culturale unde îşi Concert de noapte.
le de pe cuprinsul raionului, Co tural din Ighiu întărirea econo- practice, adică, verificarea îh desfăşoară activitatea. )
mitetul raional de partid a a- mico-organizatorică a gospodă practică a felului cum căminul :
juns la concluzia că organizarea riei agricole colective din loca cultural îşi desfăşoară activita Organizarea unor astfel de i
acestor seminarii la căminele litate", Iar colectivul bibliotecii tea. De data aceasta cercul par seminarii s-a dovedit o metodă
culturale — acolo unde se des raionale, referatul: „Sarcinile ticipanţilor la seminar s-a mă eficace pentru îmbunătăţirea ac SE VOR DISTRIBUI SUPLIMENTAR]
făşoară în mod practic întreaga privind organizarea propagandei rit. La aplicaţiile practice au ă- tivităţii culturale la sate. Iniţia
activitate culturală la sate — ar cunoştinţelor ştiinţifice despre sistat nu numai activiştii cultu tiva Comitetului raional de par (ADIOA GRATUIT)
fi mai eficace, mai instructivă. viaţă şi societate". rali, dar şi 500 de ţărani mun tid Albă de a îndruma şi , con
De aceea, a indicat secţiei raio citori din satul Stremţ. trola în permanenţă desfăşurarea m m M99Wi T1OüBYi Bi BUIüLiEi*
nale de învăţămînt şi cultură să Lecţia şi cele două referate seminariiior lunare cu activiştii
treacă la organizarea acestor prezentate în cadrul seminarului Programul activităţii căminu culturali, trebuie să fie urmată • MOTOCICLETE „M. Z.“ de 35Ö cmc
seminarii la căminele culturale. au fost precedate de o informare lui cultural a început printr-o
politică făcută de tov. Victor conferinţă despre realizările teh şî de âite comitete raionale de • MOTORETE „SIMSON“
Experienţa cîştigată de secţia Păşteanu, şeful secţiei raionale nicii şi ştiinţei sovietice. Pentru partid. In felul acesta, munca,
învăţămînt şi cultură a Sfatului de învăţămînt şi cultură, privind ca cele expuse în conferinţă să culturală la sate va deveni mai » DORMITOARE „SOVATA“
popular raional Alba, cîc la pu evenimentele interne şi interna trezească interes, să fie înţelese eficientă, va avea în centrul a-
nerea în practică a indicaţiilor ţionale. In discuţiile activiştilor tenţiei aplicarea în viaţă a ho- * PIANINE „MONTRIAL“
Comitetului raional de partid, â culturali, participanţi la semi şi însuşite de către participanţi, tărîrilor partidului şl guvernului.
dovedit pe deplin eficacitatea or nar, âu stat de asemenea organi conferenţiarul s -a folosit de un * TELEVIZOARE „RUBIN“
ganizării în acest fel a semina- zarea şi deschiderea iînvăţămîn- bogat material documentar ca R.- B .
riilor şi a contribuit la ridicarea tului agricol de masă, precum fotografii, planşe, etc. Eficacita FRIÖID ERE „ZIL-MOSKVÄ“ ŞI „PINGUIN“ etc.
tea conferinţei prezentate astfel, Prospectul detailat cu toate categoriile de premii în obiecte j
s-a observat pe Ioc prin nume-
ţ este afişat în agenţiile Loto-Pronosport. ţ
f Nu scăpaţi prileju l! Cumpăraţi-vă biletele din vreme. ^
tJ\* m S u- __>w. U lJ U iJ w /lJ cJ i-J-Ju / uJ u / U U u
. .. te