Page 99 - 1959-12
P. 99
Pag. 2 'D'RüMUn mSfAKISMU LU1 Nr. 1560
¦
íMwaximMsmsea
Toate eforturile fu sprijinul sporirii Să îm bunătăţim mutica de educare patriotică şl internaţionaiistă
a tineretului şcolar
producţiei de metal Lectura literară — mijloc eficace
r In zilei* de 26 şi 27 decembrie a.c., Conferinţa organizaţiei de partid teria a Il-a carbo-fluid la Gălan, 800 de educare a elevilor
în sala Teatrului nou din Hunedoara apartamente la Hunedoara şi o scrie
au avut loc lucrările Conferinţei orga
nizaţiei orăşeneşti de partid Hunedoa orăşeneşti Hunedoara de alte lucrări. Toate acestea pun în Formarea tineret generaţii în terea animalelor etc. cele mai eficace mijloace pentru
ra. Darea de seamă asupra activităţii spiritul dragostei faţă de par Vreau să insist mai mult a- a le face o temeinică educaţie
comitetului a fost prezentată de tova . faţa constructorilor, dat fiind volumul tid, de patrie, şi în spiritul in patriotică şi internaţionalişti.
răşul Aron Colceru, prim-secretar al ternaţionalismului proletar, tre supra uneia dintre bucăţile de
Comitetului orăşenesc de partid Hune rlnţa a subliniat că organizaţiile de oţelăria Martin nouă, în ziua de 6 de sporit al Investiţiilor, probleme deose buie să fie o preocupare perma lectură literară şi anume asupra Studiind manualul de clasă a
doara. Pe marginea dării de seamă, au nentă a tuturor lucrătorilor din fragmentului „Patima cititului" V-a, încă de ia începutul anului,
luat cuvîntul numeroşi delegaţi, în partid din aceste secţii nu au sezi- cembrie a.c., s-a realizat la cuptorul bite. Se cere în primul rînd respecta învăţămînt. Nu există obiect în de M. Gorki. m-am călăuzit de ideea de a face
special siderurgişti şi constructori, care şcoala noastră prin care învăţă elevilor educaţie patriotică şi in
au arătat, succesele şi lipsurile mani sai din timp cauzele lipsurilor şi n-au nr. 1 un indice de 11 tone oţel pe m.p. rea întocmai a termenelor de intrare torul sau profesorul să nu poată După lectura explicativă a ternaţionaiistă. Bucăţi literare
festate în activitatea comitetului, şi a face educaţie patriotică şi inter fragmentului, elevii, cu sprijinul ca „Stema ţării“ şi „Partidul"
colectivelor din care fac parte. luat măsurile corespunzătoare. Abia în vatră cuptor. Comparînd aceşti indici in funcţiune şi chiar scurtarea acestor naţionaiistă elevilor. meu, au scos ideile principale
din text. Intr-o aiită oră, am ce de M. Beniuc, „Cravata de pio
Principalele probleme dezbătute, au trimestrul IV, lucrurile au început să înalţi cu realizările medii, rezultă că termene, fiecare zi cîştigată reprezen- Ga profesor de limba romînă rut elevilor să povestească frag nier“ de S. Scipaciov, „Patima
fost acelea a sporirii producţiei de la Şcoala medie din Simeria, mentul amănunţit. Ideia care cititului“ de M. Gorki etc. şi cele
metal şi a felului în care constructorii meargă bine, secţiile respective situ- atît furnaliştii, cît mai ales oţelarii, tind un însemnat spor de metal. am folosit o gamă variată de m-a călăuzit la studierea aces care urmează să le analizez cu
siderurgişti s-au achitat de principala procedee pentru a insufla elevi tui fragment, precum şi la stu elev ii: „Sergentul“ de V. Alec-
lor sarcină, darea la termen în func îndu-se în rîndul celor fruntaşe pe com dispun de mari rezerve, care puse în Pentru a rezolva acest lucru se Im lor acest sentiment nobil şi mă dierea operelor amintite, a fost sandri, „Imn“ de M. Breslaşu,
ţiune a construcţiilor industriale. Au reţ al dragostei faţă de patria să trezesc în sufletul elevilor „Ţara mea“ de Mar ia Banus,
fost de asemenea pe l a r g , dezbătute binat. Totuşi, datorită lipsurilor din valoare, vor duce la o considerabilă pune în primul rînd o creştere consi noastră socialistă, faţă de popo dragostea faţă de patria noastră „Cîntec despre Bucureşti“ de
problemele reducerii preţului de cost rul muncitor, faţă de partidul socialistă, ţaţă de Partidul Mun Eugen Jebeleanu, „Intîlnirea
şi realizarea de noi economii, îmbună prima parte a anului, angajamentul la creştere a producţiei de fontă şi oţel. derabilă a productivităţii muncii pe clasei muncitoare care ne condu de pe Tatra“ de N. Tăutu etc.,
tăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă, citoresc Romîn şi faţă de popo oferă un minunat prilej de-a a-
întăririi rolului conducător al organi oţel n-a putut fi îndeplinit. S-a subli Aşa cum au subliniat discuţiile pur şantiere. Aşa cum au arătat lucrările ce cu siguranţă pe drumul atît rul sovietic eliberator. răta elevilor transformările re
zaţiilor de partid din întreprinderile de luminos al socialismului. voluţionare din ţara noastră,
niat de asemenea că deşi au fost ob tate de majoritatea vorbitorilor la con conferinţei, ia îndemîna l.G.S.H. stau Gum am reuşit să trezesc a- dragostea fierbinte de pace a
şi instituţiile oraşului Hunedoara. Vreau să arăt prin cîteva e- cest sentiment ? Galea folosită poporului nostru condus de par
ţinute reale succese în sporirea indici ferinţă, sarcinile de plan pe anul 1960 uriaşe rezerve. S-a amintit bunăoară că xemple cum am căutat să dez trebuia aleasă cu grijă, de aceea tid, prietenia de veacuri dintre
In fruntea întrecerii volt la elevi sentimentul patri m-am sprijinit pe următoarele poporul nostru şi popoarele so
lor de utilizare, totuşi, sarcina medie dînt pe deplin realizabile. A crescut în anul 1958, numai prin urmărirea otismului socialist şi al interna id e i: Intîi am arătat pasiunea vietice care s-a cimentat îndeo
La începutul acestui an, colectivul lui Alioşa pentru citit şi am în sebi pe cîmpul de luptă împotri
Combinatului siderurgic din Hunedoa de creştere în acest an, de 10 la sută, mult nivelul de cunoştinţe tehnice al zilnică a activităţii oamenilor pe şan ţionalismului proletar. Este vor cercat să trezesc în sufletul ele va fascismului în cel de-al Il-lea
ra a chemat Ia întrecere colectivul n-a fost îndeplinită. S-a scos în evi cadrelor, a crescut rolul şi capacitatea tierul oţelăriei Martin, productivitatea ba despre poeziile „Stema ţării“ vilor o ¦pasiune asemănătoare. război mondial.
Combinatului metalurgic din Reşiţa. de M. Beniup şi „Partidul“ de O altă idee pe care m-am spriji
Prin această, chemare, hunedorenii s-au denţă şi faptul că nu totdeauna cali organizatorică a organizaţiilor de par muncii a înregistrat în numai două acelaşi poet, „Cravata de pioni nit a fost aceea de a-i face pe Actualizînd în felul acesta lec
angajat să producă peste prevederile er“ de S. Scipaciov şi despre elevi să-şi dea seama de condiţi ţiile de lectură literară, contri
planului 50.000 tone cocs, 27.000 tone tatea produselor siderurgice s-au ridi tid din secţiile combinatului. Sub con luni o creştere de 25 la sută. fragmentul „Patima cititului“ ile deosebit de grele în care au buim la formarea unei temeinice
fontă, 07.000 tone oţel, 12.000 tone la de M. Gorki, pe care le-am ana trăit copiii din vremea copilări educaţii patriotice şi internaţio
minate şi să realizeze însemnate eco cat la nivelul cerinţelor, rezistenţa la ducerea organizaţiilor de partid, în toa Mulţi vorbitori au arătat că pe şan lizat cu elevii clasei a V-a. ei lui Gorki. Pornind de la a- naliste ta' tineretul şcolar, con
nomii la preţul de cost. ceastă idee, le-am vorbit apoi e-
tobă a cocsului fiind încă mică, iar te secţiile au fost dezbătute cu mult tierele l.G.S.H., cele opt ore ale zilei Bazîndu-mă pe cunoştinţele e- levilor despre condiţiile minuna tribuim la creşterea unei gene
Pentru a cîştiga această întrecere, leviîor dobîndite în cadrul celor te care le-au fost create astăzi raţii de cetăţeni demni, de lu
organizaţiile de partid din combinat, procentul de rebut după laminare la simţ de răspundere cifrele de plan pe de muncă nu sînt integral folosite. De lalte discipline şi la orele de ac copiilor din Uniunea Sovietică. ptători activi pentru construirea
sub îndrumarea comitetului orăşenesc oţelăria Martin nri 2 e încă mare. A- anul 1960, au fost analizate posibili asemenea, nu toate utilajele sînt folo tivităţi educative, după lectura Prezentîndu-le elevilor ilustraţii socialismului în patria noastră.
de partid, au desfăşurat o susţinută şi scene din diferite filme sovi
muncă politică şi organizatorică, reu ceasta a atras după sine greutăţi în tăţile existente de îndeplinire şi depă site raţional. A fost combătută în ca explicativă şi după extragorea i- etice în care sînt redate aspecte F. CIOARA
şind astfel să se situeze în fruntea în activitatea furnalîştilor şi pierderi în şire ă planului, s-au scos Ia iveală noi drul conferinţei, tendinţa de a se a- deilor principale din bucăţile de din munca şi viaţa copiilor so
trecerii. După calculele preliminare pen valoare, de milioane do lei la oţelărie. rezerve de sporire a producţiei de me pela la noi dotări de utilaje, renunţîn- lectură amintite, le-am prezen vietici, am sprijinit ideea mai profesor la Şcoala medie din Simeria
tru anul în curs, rezultă că hunedo tal. du-se cu prea multă uşurinţă Ia folo tat elevilor diafilme care înfăţi sus amintită.
renii au produs în afara sarcinilor de ? sirea rezervelor interne. şează frumuseţile şi bogăţiile Carnavalul pionierilor
plan 66.000 tone cocs (la două baterii), Dn Ioc însemnat în darea de seamă Gu prilejul acestor dezbateri, colec patriei, fotografii şi albume cu Legat de aceasta, am vorbit
30.000 tone fontă, 52.000 tone oţel şi şi mare parte din discuţii, au fost axa tivele de cocsari, furnalişti, oţelarî şi Pentru a se asigura creşterea pro eroi ăi clasei muncitoare, foto elevilor despre condiţiile grele în şi şcolarilor din
peste 15.000 tone laminate. De aseme te pe problema respectării termenelor laminatori, s-au angajat să realizeze ductivităţii necesară îndeplinirii Ia ter grafii înfăţiştnd scene din lupta care au învăţat în trecut părin
nea, numai în 11 luni, s-au realizat de dare în folosinţă a construcţiilor şi să depăşească sarcinile de plan pe men a planului fizic de producţie, aşa comună a soldaţilor sovietici şi ţii şi fraţii lor mai mari şi des oraşul Deva
economii suplimentare la preţul de cost industriale. S-a subliniat în cadrul lu anul 1960. Astfel, siderurgiştii hunedo cum au arătat lucrările conferinţei, e romîni împotriva fasciştilor co pre condiţiile minunate pe care
planificat în valoare de peste 43.000.000 crărilor conferinţei că f.G.S. Hunedoara reni s-au angajat să producă peste necesară în primul rînd o mai bună tropitori. Elevii au înţeles că le au ei astăzi. Am trezit 'astfel '/-/V\ rv/vy'VVW/\A
Iei, ceea ce însemnează depăşirea an a repurtat succese frumoase în anul sarcinile de plan 17.000 tone cocs, organizare a muncii pe şantiere, o mai viaţa şi condiţiile minunate pe ura elevilor faţă de regimurile
gajamentului anual cu mai bine de o 1959. In acest an au fost date în ex 11.000 tone fontă, 40.000 tone oţel Mar minuţioasă pregătire a lucrului. Se im care le are astăzi tineretul din trecute şi dragostea nemărginita > Duminică, 27 decembrie i
lună înainte de termen. ploatare centrala de aer comprimat, tin şi electric, 10.000 tone blumuri şi pune de asemenea, organizarea lucru patria noastră, se datoresc lu faţă de partidul nostru drag, fa
fabrica de prefabricate de Ia Bîrcea, 15.000 tone Jagle şi laminate finite lui pe trei schimburi, asigurarea tutu ptei clasei muncitoare în frunte ţă de poporul muncitor şi faţă S a.c., in sala festivă a Sfa- ^
La aceste succese s-a ajufts în spe atelierul mecanic al secţiei a 11-a fur pline. ror schimburilor cu cele necesare şi cu partidul ei de avangardă pre de ţara noastră înfloritoare.
cial datorită sporirii necontenite a in nale, melanjorul oţelărie! Martin nr. cadre calificate de ingineri şi tehni cum şi ajutorului frăţesG al U- ţ tutui popular regional a a-
dicilor de utilizare a agregatelor. Poa 2, laminorul de 650 mm. de la Hune Vorbitori ca Andrei Raţ, Gavrilâ Bu- cieni. Va trebui de asemenea, urmă niunii Sovietice. Făcînd analiza Pentru a verifica în ce măsură ? vut loc carnavalul de iar-
te fi amintită în acest sens sporirea doara, bateria a 111-a carbo-fluid şi tulescu, Ştefan Şoimoşi, Gheorghe Ois- rită cu mai mult simţ de răspundere poeziei „Gravata de pionier“, de am reuşit să ating scopul lecţi
indicilor de utilizare cu peste 10 Ia furnalul nr. 1, reconstruit, Ia Gălan. maş, Gheorghe Stoica, Dumitru Fotes- respectarea graficelor de lucru, vor tre poetul sovietic S. Scipaciov, am ei, am dat elevilor ca temă, pen ţ nă al pionierilor şi şcola-
sută faţă de planificat la secţiile oţe- De asemenea, au fost terminate la cu, au anunţat conferinţa că, colecti bui concentrate forţele pe principalele prezentat elevilor ilustraţii care tru acasă să răspundă la unele
lărie Martín nr. 1, laminorul bluming Hunedoara sala de reuniuni, noul sta vele din care fac parte, în frunte cu obiective în lucru, va trebui instituit înfăţişau aspecte din munca pio întrebări. Din răspunsurile ele s rilor din oraşul Deva. La
1000, oţelăria electrică etc. Absolut la dion cu 15.000 locuri, 223 apartamen eomuniştii, sînt hotărîte să nu-şi precu un control sever asupra lucrărilor. E nierilor sovietici şi din' munca vilor am tras concluzia că lec C carnaval au participat pes-
toate agregatele, indicii planificaţi au te ş.a. peţească eforturile în vederea ducerii necesar a se urmări introducerea pe pionierilor din ţara noastră. In tura literară oferă unul dintre
fost depăşiţi de la 1,8 Ia 17,3 la sută, A crescut în acest an capacitatea la îndeplinire a angajamentelor luate. scară cît mai largă a mecanizării mici, conversaţiile cu elevii, am rele } te 300 de pionieri şi şco-
Ca urmare a acestui fapt, precum şi organizatorică a organizaţiilor de ba Ei au arătat că deşi s-a făcut mult în mijlocii şi mari, încărcarea Ia maxi vat fapte ale pionierilor sovietici
a mecanizării şi automatizării procese ză pe şantierele de construcţii. direcţia îmbunătăţirii folosirii agrega mum a utilajelor. şi romţni, privind acţiunile de <, lari, fruntaşi la învăţătu
lor de producţie, a introducerii tebni Cu toate acestea, conferinţa a criti telor, nu s-a ajuns încă la nivelul strîngere a fierului vechi, înfru
cii noi, aplicării a peste 250 de pro cat modul defectuos în care şi-a des înaltei tehnicităţi a cuptoarelor, lami- Tot în acest scop, organizaţiile de museţarea satelor şi oraşelor, de 7 ră şi în activitatea obş- <
puneri de măsuri tehnico-organizato făşurat în acest an activitatea între noarelor, intrate în funcţiune la Hune partid din cadrul şantierelor de con îngrijire a monumentelor, creş
rice, sarcina de creştere a productivi prinderea de construcţii siderurgice. doara. strucţii vor trebui să mobilizeze masa > tească. <
tăţii muncii a fost cu mult depăşită S-a arătat bunăoară că n-a existat din* constructorilor la un ritm de muncă
La conferinţa organizaţiei orăşeneşti partea conducerii. întreprinderii şi a S-a subliniat că chezăşia succeselor susţinut. Pentru aceasta va trebui fo ...Orele 10: In sală au <
de partid, siderurgiştii hunedoreni au comitetului de partid o preocupare sus de viitor stă în experienţa bogată acu losită experienţa bună acumulată cu
raportat partidului îndeplinirea şi de ţinută înspre îndeplinirea planului fi mulată de către organizaţiile de partid prilejul construirii laminorului de 650 început să sosească oas- {
păşirea sarcinii de creştere a produc zic, accentul punîndu-se pe planul va din secţiile combinatului, în cunoaşte mm.
tivităţii muncii trasată de cel de-al loric. De asemenea, s-a criticat sistemul rea profundă de către comunişti a pro peţii carnavalului. In su- ;
II-!ea Congres al partidului, pentru în dispersării forţelor pe prea multe şan blemelor economice cheie, în întărirea Aşa cum au arătat mulţi.vorbitori,
treg planul cincinal. tiere, controlul slab asupra calităţii u- rolului de conducător şi capacitatea or în vederea îmbunătăţirii muncii, în net de trompetă, carnava- <
zinatelor, neurmărirea pe flux a lucră ganizatorică a organizaţiilor de partid. scopul respectării termenelor de dare
Datorită succeselor deosebite obţinute rilor. Toate acestea au dus Ia neres- în folosinţă a agregatelor şi implicit . Iul tradiţional al pionieri- <
în sporirea producţiei dé metal, colec pectarea termenelor de dare în folosin Conferinţa a arătat că principalele a sporirii producţiei de metal, e nece
tivul Gornbintaului siderurgic din Hu ţă a principalelor agregate în lucru sarcini ale comuniştilor, a organiza sară instituirea unei strînse colaborări > lor a fost declarat deschis. '
nedoara a fost distins cu prilejul zilei (laminorul de 659 mm., bateria a Ill-a ţiilor de partid din combinat constau intre G. S. Hunedoara şi LC.S. Hune
de 23 August a.c., cu „Ordinul Mun de cocs, furnalul nr. t din Gălan), în întărirea controlului şi conducerii doara. A urmat apoi parada măş
cii" clasa I-a. ceea ce a atras după sine pierderea a de către partid a economiei, creşterea tilor prezente la carnaval,
însemnate cantităţi de produse side capacităţii organizatorice şi politice ?
Atît darea de seamă cît. şi discuţiile rurgice. a organizaţiilor de bază, repartizarea F e s t iv a lu l b ie n a l „T. L . C a r a g i a l e “ 'după care copiii grădiniţe
purtate pe marginea ei, au scos în e- forţelor partidului la locurile care ho Tovarăşul Ilie Verdeţ, membru su lor din oraş şi elevii de la
videnţă şi o seamă de deficienţe în ce La niveîuî posibili taţilor tărăsc soarta planului. pleant al C.G. a1 P M.R., adjunct al
priveşte activitatea siderurgiştilor. La create Direcţiei organizatorice, şeful secţiei C ît mai m ulţi recita to ri Şcoala m edie nr. 1 „Dr.
Lucrările conferinţei au arătat că o organizaţiilor de partid ai G.G. al Petru Groza" au prezentat
secţiile furnale 1—4 şi oţelăria Mar Ani de-a rîndul, partidul, urmărind sarcină de mare însemnătate care tre P.M .R., a arătat în cuvîntul său că
neabătut politica leninistă de industria buie neapărat şi cît mai grabnic înde oamenii muncii din Hunedoara, sub şi cititori artistici ¦> pentru oaspeţi un frumos
tin nr. 2, în primele trei trimestre ale lizare socialistă a ţării, a îndreptat plinită în anul viitor, este asigurarea conducerea organizaţiilor de partid, au \ program artistic.
spre Hunedoara uriaşe forţe materiale. unei aprovizionări ritmice, la timp şi obţinut succese deosebite pe linia spo
anului, procesul de muncă s-a desfă An de an, Combinatul siderurgic din în cantităţi suficiente cu fier vechi şi ririi producţiei de metal. Pentru obţi < După ce programul ar-
Hunedoara s-a extins, s-a îmbogăţit cu cărbune. Trebuie de asemenea să se nerea de noi realizări, a subliniat vor
şurat neritmic, au fost încălcate pres- noi şi noi agregate, de mare capaci facă tot posibilul în vederea realizării bitorul, comitetul orăşenesc de partid In câSrtfl primului festival tă! Aşa se explică faptul că în > fistic a luat sfîrşit, invita-
tate, construite după ultimele cuceriri unor indici de utilizare a agregatelor va trebui să mobilizeze pe siderurgişti „I. L. Caragiale“, recitatorii şi raionul Hunedoara, pînă la data < fii la carnaval au 'dansat
cripţiunile tehnologice, ceea ce a dus ale tehnicii. Au fost date în exploatare cît mai ridicaţi. şi constructori la o muncă şi mai sus de 20 decembrie, numărul citi \ pînă cînd un clopoţel a
furnalele 5 şi 6, fabrica de aglomerare ţinută, să întărească controlul de par cititorii artistici din regiunea torilor artistici şi al recitatori
la însemnate pierderi de metal. Gor.fe- a minereurilor, uzina cocsochimică, o- Problema principală în tid în munca economică, să dezvolte noastră au obţinut succese des lor înscrişi pentru a participa la > anunţat sosirea lui Moş
ţelăria electrică, oţelăria Martin nouă, construcţii: sporirea capacitatea organizatorică a organiza tul de frumoase. Numărul celor festival, era de numai 17, iar în
productivităţii muncii ţiilor de partid. prezenţi atunci la concurs a a- raionul Ilia şi mai' puţini. ţ Gerilă. Acesta, girbovit de
tins cifra de 600, ceea ce dove
Pentru anul viitor, în faţa între Vorbitorul a subliniat că noul comi deşte că a existat o oarecare In raionul Hunedoara există ? ani, a venit însoţit de un
prinderii de construcţii siderurgice din tet va fi capabil să ducă la bun sfîrşit preocupare în acest sens. Totuşi, 49 de cămine culturale iar în
cifra de mai sus nu a reflectat raionul Ilia 100. Pot oare aces ) grup de copii care l-au a-
posibilităţile existente în regiu tea să se declare mulţumite cu
nea noastră. In ceea ce. priveşte ceea ce au realizat? Credem că l jutat să transporte daru-
calitatea artistică a recitatorilor nu. In raionul Petroşani, spre e- ? rile.
şi a cititorilor artistici, ea a fost xemplu, deşi există numai 9 că
deăsemenea slabă. mine culturale, ele au înscris şi 5 Printre copiii care s-au
instruiesc pentru festival 26 de bucurat de darurile oferi-
Acum ne aflăm în preajma ce artişti amatori de acest fel.
lui de-al doilea festival de tea ţ te de Moş Gerilă, se nu-
tru. O grijă deosebită trebuie să Este de datoria fiecărui cămin
laminorul bluming 1000 şi de 650 mm... Hunedoara, stau sarcini mult sporite sarcinile măreţe trasate de plenara acordăm recrutării şi mai ales cultural ca să înscrie şi să in ' m ără Marfa 'Mana, Socol '
Pe parcursul exploatării acestor a- în comparaţie cu anul 1959. Aşa cum G.G. al P.M.R. din decembrie a.c. instruirii recitatorilor şi cititori struiască cel puţin 2-3 recitatori Ionel, Candrea iMminiţa,
lor artistici. In unele raioane, şi cititori artistici.
gregate, colectivele de muncitori, teh au arătat documentele plenarei G.G. al * cum sînt Orăştie si Brad, s-a Sponor Lucia şi alţii, ca
făcut acest lucru. In raionul O- Recrutarea şi instruirea unui
nicieni şi ingineri, sub conducerea P.M.R. din 3—5 decembrie a.c., la Conferinţă a ales noul comitet oră răştie, spre exemplu, au fost re număr mare de recitatori şi ci re s-au angajat să înveţe
crutaţi şi se instruiesc 178 de titori artistici pentru festivalul
organizaţiilor de partid au acumulat Hunedoara vor fi date în funcţiune şenesc de partid. In prima sa şedinţă recitatori şi cititori artistici, iar bienal de teatru „I. L. Garagia- şi mai bine pe trimestrul
în raionul Brad 127. In alte ra le“, trebuie să devină o preocu următor şi să ia parte ac
o bogată experienţă, reuşind să se ri cuptorul nr. 4 la oţelăria Martin nouă, plenară comitetul a ales biroul şi se ioane însă, nu s-a acordat aces pare de seamă a căminelor cul
tei probleme importanţa cuveni turale şi caselor raionale de cul tivă la toate acţiunile pio
dice la nivelul înaltei tehnicităţi a a- bateria IV-a de cocs, va începe con cretarii comitetului orăşenesc de par tură. niereşti.
cestor agregate. Acest lucru este do struirea unei noi secţii de furnale. Pe tid. Ga prim-secretar a fost ales tova La sfirşiiul acestei fru
vedit de faptul că la furnalele 5 şi 6 lingă acestea, se prevede să se con răşul Aron Golceru, iar ca secretari m oase sărbători., Moş Ge
s-au obţinut de mai multe ori în acest struiască cîteva grupuri de cuptoare tovarăşii Ladislau lacob şi Tiberiu rilă şi-a luat rămas bun
an indici de utilizare de peste o tonă adinei Ia laminorul bluming 1000, o Francfurt. de la toţi copiii, urlndu-le
de fontă pe m.c. volum util, iar la instalaţie de minereu autofondant, ba A. JURGA spor la învăţătură şi ani
mulţi si fericiţi.
S. MUNTEANU
Audienţe l a locul de m uncă Să fie înfiinţate şi ta Ilia corespondentă
WVAAAAAAAVSA/VVtWNAAA ^
(U rm are din pag. l- a ) magazinelor cu mărfuri de se brigăzi ştiinţifice Pdărfuri din abund enţă
zon etc. Membrii comitetului e-
cătţăinirite sau să se ia măsuri
pentru ca la atelierul existent xecutiv al sfatului popular oră Una din formele de activitate (şeful secţiei Peica Andronic),
să se aplice un program adecvat
nevoilor locale. O propunere im şenesc Simeria au dat răspun eficace care contribuie la răspân au „uitat“ de această sarcină, La magazinul de menaj din
portantă au făcut şi muncito O. M. Hunedoara au sosit şi so
rii GheorgHe Roşu şi Lazăr Sa- surile cuvenite, tuturor şi s-a direa ştiinţei şi culturii la sate, deşi Comitetul raional de partid sesc noi mărfuri şi articole mult
ranficeanu, în legătură cu des solicitate de oamenii muncii.
congestionarea circulaţiei de pe stabilit totodată să se treacă ne- o constituie brigăzile ştiinţifice. le-a atras atenţia încă mai de Astfel, în aceste zile au intrat în
strada 23 August, circulaţie ca magazin aparate de radio, ma
re tulbură liniştea pacienţilor tntîrziat ta rezolvarea multor Aceste brigăzi ştiinţifice funcţio mult de necesitatea înfiinţării u- şini de spălat rufe, motociclete
internaţi la Spitalul C.F.R. Ei etc.
au propus să se ia măsuri de problem e de interes gospodăresc nează pe lingă casele raionale nor brigăzi ştiinţifice pe cuprin
reparare a străzii Filimon Sir- Numai în ultimele zile s-au
bu, iar circulaţia tuturor auto cu ajutorul cetăţenilor. de cultură, iar acoto unde nu sul raionului. vîndut din acest magazin 20 ma
vehiculelor să se facă numai pe şini de spălat rufe, 69 aparate
această stradă. La despărţire, muncitorii au sînt asemenea aşezăminte cultu In planul de activitate al sec de radio „Concert“ şi „Român
ia“ şi 10 motociclete K-58. Prin
Munciiorii din cele 'două sec rugat p e membrii comitetului e- rale, pe lingă secţiile de învăţă- ţiei — după spusele tovarăşului tre cei care şi-au cumpărat, ase
ţii d e ta Atelierele C.F.R. Sime- menea articole, fac parte mun
ria, au făcut in cadrul orelor xecutiv să continue si pe viitor mînt şi cultură ale sfaturilor Peica — s-a prevăzut înfiinţarea citori ca, Gheorghe Moţ de la
de audienţe la tocul 'de muncă a trei brigăzi ştiinţifice: una la grupul 4 şantiere l.G.S.H., pare
şi alte propuneri c a : deschide a acorda audienţe la locul de populare raionale. Ilia, alta la Certej şi alta la
rea de noi străzi, aprovizionarea muncă, întrucît in cadrul a c e s - . Din păcate însă, mai există ra Dobra. Păcat însă că acestea e- a cumpărat o maşină de spălat
ioane unde nu se acordă atenţia xistă doar în plan. rufe, Ioan Drăgoi, Gherasim Sîr-
tor audienţe se pot discuta pro cuvenită acestor brigăzi ştiinţifi bu şi Constantin Ciobanu de ia
Este de datoria tovarăşilor de aceeaşi întreprindere, care şi-an
bleme foarte utile pentru buna ce, deşi ele sînt aşteptate cu in cumpărat aparate de radio.
gospodărire a oraşului. teres de către ţăranii muncitori. lă secţia de învăţămînt şi cultu MAR IA STOICA
Trebuie remarcat şi faptul că Aşa' stau lucrurile în raionul I- ră a sfatului popular raional Ilia corespondentă Pentru adăposlirea animalelor, membrii gospodăriei argico-,
să ia măsuri urgente pentru a le colective „30 Decembrie“ din ŞeuteşU au construit din ere- >
pe baza problemelor ridicate, co lia". Aici,"datorită faptului că nu da viaţă pianului pe care îl au, \dite de la stat şi din resurse proprii, un grajd de bovine cm
mitetul executiv al sfatului popu există casă raională de cultură, înfiinţînd în cele trei centre men { o capacitate de 50 capete.
lar orăşenesc Simeria, şi-a în sarcina înfiinţării brigăzilor ţionate brigăzi ştiinţifice — for
tocmit un plan ele măsuri cu ştiinţifice revine secţiei de învă- me eficace de răspîndire a ştiin I In clişeu : Grajdul nou de la C.A.C. Şeuleşii, dat în folo-
ţămînt şi cultură a sfatului
} sin fă de curînd.
sarcini precise pentru fiecare j popular raional. Dar, toyarăşii ţei şi culturii în rîndul oameni
membru al comitetului executiv. c'a<re lucrează în cadrul secţiei lor 'muncii ele la sate.
