Page 10 - 1960-02
P. 10
Pag. 2 drumul so w A E im m m Nr. 1590
Atenţie deosebită de masă!
i*E0ăt>âawts ¦?«
Cîndconţinutul lecţiilor este ES \ î\ ID> — \ M C (HI E Y M -i De ce este slabă frecvenţa
legat de problemele producţiei Experienţa a dovedii că invăfibn intui agrozootehnic de măsă are o . deosebită importanţă in privinţa ridi la cursuri?
cării cunoştinţelor profesionale ale colectiviştilor, intovărăşiţilor şi ţăranilor, muncitori -cu gospodării individuale.
In comuna Geoagju au fost col, demonstrează cursanţilor, El contribuie la popularizarea regulii or agrotehnice, la generalizarea expe rienţei înaintate a fruntaşilor recolte
organizate 7 cercuri agrozooteh prin desene făcute pe tablă,
lor bogate şi demonstrează superioritatea agriculturii socialiste faţ'ă de agricultura bazată pe proprietatea in Spre deosebire de anii trecuţi, Atît comitetele executive ale
în anul acesta, în cele mai mul sfaturilor populare comunale cît
nice, pomiviticole şi legumico-ie. planşe, mulaje etc., cum trebuie dividuală. ,
Un număr de 3 din acestea organizată o grădină de legu
funcţionează în G.A.C. din Gel- me, cum se face irigatul sau Pentru a cunoaşte modul in care se desfăşoară învăţămintul agrozootehnic in gospodăriile agricole colec te gospodării agricole colective şi comitetele comunale de partid
tive şi in întovărăşiri, redacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-unchetă. Redăm mai jos con* şi întovărăşiri, învăţămînţul a- respective neglijează într-uh
mar, iar restul în G.A.C. din cum trebuie executată fiecare slaiările de pe teren. grozootehnic se desfăşoară la mod cu totul nepermis învăţă-
Geoagiu. De Ia început, cercu
lucrare în parte. Inginerul Lef Hţ*.•#?*¦*‘ r Hhtţ» •t»«ţbf *•r* *.«.-••-îi un nivel mult mai ridicat. Lec mîntul agrozootehnic.
rile din G.A.C. Gelmar au avut ţiile sînt expuse pe înţelesul
o frecvenţă foarte bună. Aici nu ter Gheorghe, cînd a predat lec cursanţilor, sînt mai interesan In aceste sate atît conducerea
participă Ia lecţii numai cei 72 Aplicaţiile practice ajută !a însuşireatorii pomilor a demonstrat te, se poartă discuţii vii, iar cursurilor cit şi murţea de mobi
cursanţi care au fost înscrişi ţia cu privire la bolile şi dăună frecvenţa este mult mai bună. lizare a cursanţilor sînt lăsate
iniţial Ia începutul anului la în- doar pe seama lectorilor Zeno
văţămîntul agrozootehnic, ci vin ¦ tem einici a cunoştinţelor Şatacate de diferite boli (aceste Pe ici, pe colo se mai ivesc Ardeleana şi Gheorghe Irişoa,
şi numeroşi colectivişti care nu cursanţilor cum arată fructele însă cazuri cînd participarea ambii tehnicieni agricoli. Or, şe
au fost înscrişi. De ce ? Fiindcă celor înscrişi ia cursuri este sla ştie că aceştia avînd de rezolvat
lecţiile sîni .atractive, legate de fructe avîndu-le păstrate în bor In acest an învăţămintului ?Creşterea animalelor de rasă“, sajul ugerului înainte şi după bă. Un astfel de exemplu ni-I şi a|te sarcini, nu au timpul ma
viaţa şi specificul gospodăriei cane cu formol). însoţită de diafiim, îfj afară de muls în scopul obţinerii unei oferă cursurile organizate la în terial necesar să se ocupe efec-
colective. Colectiviştii au văzut agrozootehnic de masă în raio colectivişti a venit să asculte producţii mari de lapte. tovărăşirile agricole din satele itiv şi de mobilizarea cursanţilor.
că aici pot învăţa multe lucruri La cercul agrotehnic a fost nul Ilia i s-a dat o importanţă cele predate şi un nurpăr foarte Sibişel şi Cioara din raionul O- Această treabă ar putea fi aşi-
interesante în legătură cu po predată, printre altele, o lecţie ¦mult mai mare decît în anii tre mare de întovărăşiţi- Printre cei mai activi cursanţi răştie. La aceste cursuri, pe lîn- gurată cu multă uşurinţă de că
sibilităţile de sporire'a produc pe tema : „Ridicarea producti oare ascultă cu interes viu lec gă faptul că nu s-au predat de tre organizaţiile de bază din u-
ţiei şi de aceea sînt dornici cu vităţii muncii şi a producţiei cuţi. Cu cîteva săptămîni înain Cele 7 lecţii care au fost pre ţiile şi îşi ţpsuşesc toafe cunoş cît 5 şi respectiv 4 lecţii (foarte nităţjle respective Ş» de către
toţii să asculte fiecare lecţie. te de deschiderea învăţămintului puţine dacă ţinem seama că în sfatul popular, dacă, bineînţeles,
prin lucrări de hidroamelioraţii agrozootehnici au iost numiţi date pînă în prezent au tratat tinţele predate se numără Mi- văţământul s-a deschis de a- ele ar acorda atenţia cuvenită
Lecţii interesante se predau şi şi îmbunătăţiri funciare“. Pen lectori B’ine pregătiţi şi s-a sta probleme interesante şj folosi hai Stoi-nescu, Maxiimi'lian So- proape 2 luni) frecvenţa este cît învăţămintului agrozootehnic.
la cercurile agrotehnic, zooteh tru ca lecţia să fie cît mai bine toare pracţicij ca asigurarea ba- noc şi alţii. se poate de slabă. La nici una
nic, pomiviticol şi legumicol din înţeleasă, inginerul Pasc Ilisie, bilit în mare tematica specifică pei furajere, prepararea nutrpţu- din şedinţele de curs n-au par Avînd în vedere că o aştţel
fiecărei unităţi. Iui, hrănirea raţională a anima Cele cincj lecţii care se vor ticipat mai mult de 40—50 Ia
G.A.C. Geoagiu. In fiecare din care a predat-o, a explicat par lelor şi altele. Un lucru demn mai preda pînă la l martie vor sută din numărul celor înscrişi. de situaţie nu mai poafe dăinui,'
ticipanţilor cum pot fi preveni Unul dintre cercurile agrozo de remarcat şi care face toto fi tot atît de interesante şi pline Cauza nu este decît una singură.
aceste cercuri s-au predat pînă otehnice care desfăşoară încă dată ca la cursuri frecvenţa să de foloase penţru colectiviştii din se impun măsuri corespunză
te eroziunile pe terenurile "de de la deschidere o activitate fie de 100 la sută, este acela
acum cîte 8 lecţii. Fiecare lecţie coastă din Geoagiu, cum pot fi susţinută este cel de la gospo- că lecţiile sînt însoţite dp apli Bretea Aţureşapă- toare.
caţii practice. Aşa, de pildă, cîpd
este întocmită, de un colectiv de fertilizate terenurile erodate, , dăria agricolă colectivă Bretea a fost predată lecţia „Hrănirea
cum trebuie să se facă şi cum Mureşană. Avîncl în vedere că
ingineri (lectori), pe biţza cu colectiviştii din Bretea Mureşa raţională a animalelor“ lectorul
făcut^diferite lucrări pe a- nă au posibilităţi să dezvolte a stabilit, împreună ou cursanţii
ceste terenuri etc. Inginerul sectorul zootehnic s-a stabilit ca
Medrea Ioan, cînd a predat lec
î n r a i o n u l H a ţ e gţia cu privire la importanţa lu cercul care va funcţiona în a-
noştinţelor lor teoreţţce, a ma crărilor de întreţinerea culturi cest an în gospodărie să aibă
terialului bibliografic cît şi pe lor a arătat colectiviştilor că pe caracter zootehnic. — în funcţie de existenţa de fu Preocupare intensă unele lucruri nu le sînt destul de cla trecuţi, intenţia a fost bună. Rău e
raje din gospodărie — raţiile
baza experienţei cîştigate de lotul experimental de 6 ha. un Faptul că lectorul Dfi'e Stroia pentru animale. In acest fel
Unul din cele 34 cercuri agrozoo re pun . întrebări şi primesc lămuriri însă că lectorul n-a ţinut pîng acum
tehnice ce funcţionează îţi acest an în
gospodăriile colective şi întovă de au fost aplicate regulile a- de la secţia agricolă Ilia, predă cursanţii au învăţat cum să în rajQr)ul Haţeg este şi cpl pu caracter din partea lectorului. Cei 25 de ţă nici una din conferinţele ciclului sta
răşirile din jur. Fiind întocmite grotehnice indicate, s-a realizat lecţii cu conţinut folositor, pe locuiască unele furaje din raţie zootehnic dig cadru) întovărăşirii din rani muncitori înscrişi la cercul zoo bilit. Şi de ce s-ar omorî • s-o facă
în felul acesta, lecţiile şînt .lega o producţie mai mare cu 2.800 înţelesul tuturor şi respectă în care nu există în gospodărie cu tehnic nu lipsesc niciodată de la pre dacă pînă acum nu s-a găsit nimeni
totdeauna ziua de predare fi alte furaje şi totuşi valoarea nu darea lecţiilor, dovadă, că cele discu care să-l .tragă la răspundere penţru
kg. porumb boabe la hectar faţă Şşlaşu Inferior. Tovarăşul Constantin
te de problemele concrete ale de producţia medie obţinută pe xată cu colectiviştii încă de la tritivă a raţiei să rămînă ace Manolache, medic veterinar, lectorul tate aicj îi interesează. pasivitatea sa.
producţiei, de viaţa gospodăriei restul terenului gospodăriei co- prima lecţie, face ca toţi cei 25 eaşi. acestui cerc, a expus ţccţiije cu regu
colective şi prin urmare sînt in leotive. Pînă atunci colectiviştii cursanţi să participe ou regula laritate reijşjnd astfel ca pînă la a- Cursanji ca Petru Iovănescu, Iosif Nu toţi inginerii
teresante şi atractive. nu erau de acord cu o serie de ritate la cerc şi să-şi însuşeas In lecţia care trata problema epaştă dqtă să predea un număr de Taurescu, Ion Jurca, Gavril Iovănes agronomi sînt
lucrări agrotehnice ce se cer a că temeinic cunoştinţele predate. obţinerii unei producţii mari de 6 lecţii. Faptul că s-a prezentat în cu şi alţii, sînt nelipsiţi de la preda
Dar nu numai întocmirea lor îi făcute la cultura porumbului, lapte de la vaci şi menţinerea ei zilele stabilite, că a expus lecţii pe rea lecţiilor. la înălţimea sarcinilor
se face cu grijă. Ele sînt şi pre cum ar îi, de pildă, arăturile a- Faţă de anul trecut cînd la în toată perioada de lactaţie, înţelesul cursanţilor şi că a vorbit în
date cu multă atenţie şi răspun dînci de toamnă şi lucrarea te u.A.G, Bretea Mureşană colecti cursanţii au făcut de asemenea cuprinsul acestora despre lucruri spe Treabă făcută Lucruri cu mult mai îmbucurătoare
dere. Lectorii se folosesc la pre renului cu cultivatorul înainte viştii nu prea frecventau cu re aplicaţii practice. Lecţia predîn- cifice întovărăşirii, a trezit interesul de raîntuială nu se poţ şpune din păcate nici dei-
dare de nenumărate exemple lo de însămînţatul de primăvară. gularitate şi în nurpăr mare cer du-se după-amiază, la mulsul de participanţilor. Aşa se face că de fie pre felul cum se desfăşoară învăţă-
cale, de diferite calcule compa După predarea lecţiei respective cul de învăţămînt agrozootehnic, seara lectorul a arătat cursanţi care dată cursanţii se adună cu toţii Cu un an în urmă la cercul agro mîntul agrozootehnic în cîteva gospo
rative, de grafice, planşe, mu în acest an nu lipseşte nici unul. lor care e cea mai bună me Ia căminul cultural, ascultă cu inte zootehnic din cadrul întovărăşirii a- dării agricole colective din raionul
laje, diafilme şi diferite alte ma Mai mult chiar au fost lecţii la todă de muls şi cum se face ma gricple din Sîntămăria-Orlea fusese Haţeg. Acordînd mai multă priorita
care au participat şi peste 60 de res pe lector, iau note, iar atunci cînd npqit ca lector Augustin Căliţpiu, me te altor preocupări şi mai puţină ac
colectivişti. La predarea lecţiei dic veterinar. Manjfestînd lipsă de in tivităţii cercurilor agrozootehnice, unii
teriale intuitive. Aşa de pildă, şi după exemplificarea ei în felul eţtssţs-: teres. faţă de realizarea sarcinii ceri lectori fie că au predat un număr mic
inginerul Stanciu Gheorghe, ca arătat, colectiviştii s-au convins fusese încredinţată, tov. Căliţoju a ne de lecţii, fie că pur şi simplu nici
re , predă la cercul vlTipomicol, că prin aplicarea acestor lucrări- Cum Iţi îndeplinesc unii lectori sarcinile • glijat mult timp cercul şi abia spre nu au fost încă în mijlocul cursanţi
se îngrijeşte ca la fiecare lecţie agrotehnice vor putea spori sim primăvară s-a gîpdit să facă ceva, lor înscrişi la- cercul de care răspund.
să aducă diferite planşe colora ţitor producţia la hectar. Toc Colectiviştii din scitul Răhău, Nedumeriţi de absenţa lectoru ori cu probleme neclarificate măcar aşa de ochii lumii. Pînă la ur
te cu ajutorul cărora demon mai de aceea au şi prevăzut în mă, din cele 14 lecţii planificate el Inginerii agronomi de la secţia agri
strează colectiviştilor cum tre planul de producţie pe anul 1960 raionul Sebeş au înţeles im lui, colectiviştii îşi ziceau că îndeajuns. Atît pricepea omul njj a predat decît 6. Toate aceste fap colă, lectori la cercuri agrozootehnice
buie organizată o livadă, cum să sporească simţitor producţia portanţa pe care o are îmbo nu e nici un rău dacă această şi mai mult nu. Din ce cunoş te erau bine cunoscute de tqv. Liviu din diferite gospodării colective, nu
trebuie îngrijiţi pomii, care sînt la toate culturile, precum şi pro găţirea cunoştinţelor la cursul lecţie, care avea de fapt un tea împărtăşea cursanţilor. Dar Gîrlea, şeful secţiei agricole, şi de tov. răspund aşa cum ar trebui la sarci
soiurile cele mai productive etc. ducţia din sectorul zootehnic. agrozootehnic. Drept urmare caracter mai general, a fost — aşa cum mulţi cursanţi au Dumitru Ifrim, inginer principal la a- nile ce le revin. Ei nu se prezintă în
Cînd descrie soiurile, arată co In acest scop colectiviştii s-au mulţi dintre ei, neîndemnaţi spus-o la o şedinţă a comite ceastă secţie. Nu se ştie însă după gospodăriile colective la datele stabi
lectiviştilor şi fructe din soiul angajat să pună în aplicare toa ce criterii s-ap condus aceştia atunci lite p'entru ţinerea lecţiilor, iar în alte
respectiv. Inginerul Prică Dumi te cele învăţate Ia cursurile a- de nimeni, au cerut să fie în expusă de un om tinăr, cu mai tului executiv al sfatului popu cînd au făcut recomandări pentru oa cazuri însărcinează pe diferiţi tehni
tru care predă la cercul legumi grozootehnice. meni cărora Comitetul executiv al Sfa cieni sau cadre didactice să predea
scrişi la cursul agrozootehnic paţină experienţă. Să predea lar comunal în care s-a anali tului popular raional Haţeg le-a eliberai lecţiile în locul lor. E suficient să a-
mintim că la Ostrov (lector ing. N.
organizat în cadrul gospodă leptorul celelalte lecţii că tot zat învăţămintul agrotehnic — decizii de lectori la cercurile învăţă- Toma), s-au predat abia 3 lecţii, la
riei. Erau convinşi oamenii că bine va fi — gindeau mulţi. colectiviştii din Răhău sînt mîntului agrozootehnic din anul acesta, Tuştea, deşi s-au predat 5 lecţii, ing.
aveau de învăţat numai lucruri Dar, au sperat zadarnic acest dornici să ştie cît mai multe Realitatea e că — cu toate lipsg- Dumitru Fîntînă, lectorul cercului, a
-Hfl- bune datorită mai ales faptului lucru. Lectorul cursului, ing. lucruri bune. Dacă în trecut rile sale dig anul trecut — Augustin predat doar două din ele, la Uric şi
că lector la cursul lor fusese Nicolae Albu n-a venit să le n-a avut cine să le spună că
Conferinţe agrozootehnice repartizat tovarăşul NHcolae expună încă nici o lecţie. Toate pămîntul lor poate fi şi mai Căliţoiu a fost din nou numit respon la Hobiţa, ing. Ifrim Dumitru nu s-a
Albu, şeful secţiei agricole a cele opt cîte s-au ţinut darnic dacă i se aplică cutare
la căminul cultural Sfatului popular raional, om pînă în prezent au fost sau cutare metodă agrotehni sabil Ia un ciclu de conferinţe cu ca prezentat niciodată pentru a preda lec
priceput şi cu bogată experien expuse de „subalternul“ şe că, dacă este îngrăşat raţional
Din învăţămintul agrozootehnic de cării regulilor agrotehnice, s-a ară ţă în domeniul agriculturii. fului secţiei agricole. E etc. apoi acum o vor cu orice racter agrozootehnic ce trebuiau ţinute ţiile. Cele 3—4 lecţii au fost predate
masă fac parte şi ciclurile de confe tat că pe terenul întovărăşirii, unde drept că tov. Beşchiu s-a stră preţ. Sînt dornici să facă din
rinţe organizate în cadrul căminelor au fost aplicate regulile agrotehnice, Prima lecţie, lecţia introduc duit, pe măsura posibilităţilor gospodăria lor o unitate pu tot la întovărăşirea Sîntămăria-Orlea. de o tehniciană din Pui. Lp cercul
tivă, n-ij fost predată însă de sale, să prezinte lecţiile cît ternică în care să fie atraşi din Haţeg de care răspunde ing. Li
lectorul titular. Tovarăşul Ni Dacă s-au gîndit cumva să-i dea to
culturale. Un astfel de ciclu de con s-a obţinut o producţie de porumb colae Albu fiind şef al secţiei 'mai viu, mai atractiv, să le toţi ţăranii muncitori cu gos- ţ varăşului Căliţoiu posibilitatea de a-şi viu Gîrlea situaţia nu-i cu nimic mai
ferinţe a fost organizat şi în comuna mai mare cu 700 kg. la hectar faţă şi avînd la Răhăiu un... subal îmbogăţească cu exemple luate podării individuale clin saţ. corecta anul acesta lipsurile din anii mulţumitoare.
Gut, raionul Sebeş. In planul tema de cea pe care au obţinut-o ţăranii tern, pe tehnicianul agricol din sat sau din satele vecine. Vor oamenii şi secţia agricolă Un cerc agrozootehnic activ
tic al acestui ciclu este prevăzut să muncitori individuali. De asemenea, Aurel Beşchiu, l-a însărcinat Dar, fără a diminua cu nimic raională, în frunte cu tov.
se ţină săptămînal cîte o conferinţă pe acesta să o ţină. Şi tehni- capacitatea acestui tehnician Albu, este obligată să-i ajute. In G.A.G. din Ribiţa a luat fiinţă Lecţiile cu qpracter zppţehqic le
pe teme c a : principalele lucrări ale întovărăşirea a realizat cu .300 kg. dianul agricol, avînd sarcina tinăr, cu multă voinţă, trebuie Nu e lucru prea greu i se cere
solului, cum trebuie folosite îngrăşă- să arătăm că unele din lecţii
grîu Ia !hectar mai mult decît secto
rul individual prin faptul că a însă-
mintele naturale şi chimic.e, dăună mînţat numai sămînţă aleasă şi a din partea şefului său direct nu s-au ridicat la nivelul ce însă mai mult simţ de răspun un cerc agrozootehnic la care au predă inginerul zootehnist Lăpuşan
torii culturilor şi combaterea lor, lu îngrijit bine culturile. ,a expus lecţia introductivă. rinţelor, cursanţii plecînd une dere faţă de sarcini. fost înscrişi 30 de colectivişti. Mihaj. Aceste lecţii se reţeră la modul
crările de întreţinerea culturilor, cul Rău este însă că asemenea exem Pînă acum tehnicianul agronom în care se face retribuirea muncii in
tura legumelor, cum trebuie organi ple se dau puţine în conferinţele ce
zată o livadă de pomi etc. se expun. Există în comună şi multe Cine participă la învăţămintul Lucaci Ştefan a predat 7 lecţii de fermele de animpţe, la hrăni*Ţa ani?
Pînă la 1 februarie a.c. s-au ţinut alte exemple concludente care puteau agrotehnică pe teme c a : „Importanţa matelor, importanţa creşterii |pr e}c.
fi folosite pentru susţinerea sau pen îngrâşării terenului“, „Ce sînt asola-
un număr de 7 conferinţe la cămi Toţi cursanţii participă cu regulari?
nul cultural de către tehnicianul a- tru înţelegerea unor probleme teore agrozootehnic! mentele şi cum trebuie organizate", tafe şi ascultă cu interes lecţiile ce
gronom al comunei, tovarăşul Bera „Cum se organizează munca în şe predau. Ei sînt hot^riţi ca tot ceea
Liviu. La aceste conferinţe au parti tice. Puteau fi date exemple compa Q.A.G.", „importanţa cultivării porum- ce învaţă la curşiiri să traducă Ih
cipat în total un număr de 5-10 înto bului-siloz" şi altele. viaţă.
vărăşiţi şi ţărani muncitori indivi rative prin care să se arate în mod
duali. Dacă ţinem seama de faptul că,
Gutui este una din cele mai mari comune concret cît pierpl cei care nu îngrijesc De la începutul anului de în Deosebit de preţioase au electiv în sectoarele de produc
din raion, se poate spune că numă văţămînt agrozootehnic, în sa fost învăţămintele împărtăşite ţie. De ce s-a întîmplat o ase
rul participanţilor este destul de mic. bine culturile sau care întîrzie recolta tul Beriu, raionul Orăştie, lec cursanţilor de către lectorul ţie menea anomalie la G.A.C. Be
Aceasta din cauză că, conferinţele se ia cursul zootehnic cu privire riu ? Pentru că — cel puţin aşa
ţin ocazional, mai ales atunci cînd tul. Se putea arăta, de pildă, că torii au dat o mare atenţie pre la hrănirea şi îngrijirea anima credem noi — personalul admi
rulează filme. Faptul că conferinţele se gătirii unei tematici corespunză lelor în scopul creşterii produc nistrativ şi membrii consiliului
fin numai cu ocazia rulării filmelor Vlad Vasile, Moise Vasile, Rahovean toare cerinţelor locale şi predă ţiei de' lapte şi carne. pot fi mobilizaţi fără prea mari C O N C L U Z I I ____ _
are şi un alt neajuns : ele se expun rii cunoştinţelor într-un mod cît eforturi. Or, este ştiut că tre
in mod fugitiv pentrucă oamenii sînt Ilie şi alţii care nu au plivit griul, mai atractiv. Lectorii, inginerul Acestea ar fi, în mare, părţile buie înarmaţi cu cunoştinţe a- Cu prilejul raidului-anchetă s-a constatat că există nu
nerăbdători să înceapă filmul. bune ale cursurilor organizate la grozootehnice în mod deosebit
au realizat o producţie mai mică cu Florian Mihu şi medicul vete gospodăria colectivă din Beriu. şefii de echipă, colectiviştii care meroase gospodării agricole colective şi întovărăşiri unde curşu-t
Era bine dacă organizaţia de bază rinar Mihai Bunea, s-au îngri Ce lipsuri se manifestă însă muncesc în cîmp ori în sectorul
şi sfatul popular comunal luau mă 700-1.300 kg. la hectar faţă de Bitea jit să alcătuiască expuneri in aici ? La cursuri nu sînt în zootehnic avînd în vedere că de
suri ca aceste conferinţe să se ex teresante şi pe înţelesul cursan scrişi decît 22 membri ai gos îelul cum ei cunosc şi aplică în
pună separat şau dacă nu se putea Vasile, Bitea Ilie, Bria Vasile şi al ţi Iqr. Sursa de culegere a exem podăriei colective. Din cele con practică regulile agrozootehnice, rile agrozootehnice legumicole şi pomicole se desfăşoară lă un
ca toate să se expună în acest fel plelor o constituie activitatea statate de noi, aceştia partici depinde în mare măsură spori
atunci cel puţin un număr din e]e să ţii care au îngrijit bine culturile. gospodăriei colective care cu pă şi Ia cursul agrotehnic şi la rea producţiilor vegetale şi ani nivel corespunzător. In acele locuri unde organizaţiile de par
se fi expus în mod separat. In acest prinde tot satul. In lecţiile pri cel zootehţiic. Cu alte cuvinte, male. Trebuie amintit apoi şi
fel se puteau trata mai bine proble Intovărăşiţii şi ţăranii muncitori in vind cultura cerealelor s-a vor nu se poate vorbi de existenţa faptul că la G.A.C. Beriu exis tid şi sfaturile populare s-au preocupat de controlul şi îndru
mele producţiei agricole, puteau fi bit despre agrotehnica şi siste a două cursuri, cîte figurează tă şi o serioasă rămînere în ur
date mai multe exemple din viaţa sa dividuali din comuna Gut, pe lingă mul asolamentelor folosite în de fapt pe hîrtie, ci de unul mă în privinţa expunerii lecţii marea învăţămintului agrozootehnic lecţiile se predau cu regu
tului, iar ţăranilor muncitori fi s-ar gospodărie, care fac ca colecti singur cu caracter agrozooteh lor. Pînă la ora actuală, aici
fi creat posibilitatea să pună o sene cultura cerealelor, se mai ocupă şi viştii să obţină an de an în me nic. Şi, nu aceasta ar fi cel mai s-a predat un număr redus de laritate, conţinutul lor esţe legat de problemele concrete şi de
de întrebări în legăfpră cu pfpblenţe- die cu 3D0—400 kg. mai mult m.are rău. Aici, însă, pe lîngă lecţii. Această stare de lucruri
1c neclare. cu creşterea animalelor. De acest lu grîu Ia hectar decît ţăranii în faptul că nu sînt cuprinşi nici se datoreşte în mare măsură viaţa satelor respective, iar frecvenţa este bună.
tovărăşiţi din satele din jur. A- măcar 6 la sută din numărul faptului că atît organizaţia de
In conferinţele expuse ap fpst date, cru nu s-a ţinut însă seama atunci vantajele culturii sfeclei de za membrilor gospodăriei colective, bază din gospodărie (secretar Se constată însă că există multe gospodării colective, înto
ce-i drept, unele exemple destul de hăr şi altor plante tehnice au cei înscrişi fac parte din perso
interesante. De pildă, în cenferinţa cînd s-a întocmit planul tematic al ÎQşţ de asemenea viu discutate nalul administrativ (contabil, Gh. Bodea), cît şi sfatul popu vărăşiri şi sate unde învăţămintul agrozootehnic nu se des
care s-a referit la însemnătatea apli la cursul agrozootehnic accen- lar comunal, nu se interesea
conferinţelor. Numai aşa se explică tuîndu-se gsupra veniturilor ma socotitor, magazionier etc.), din ză îndeajuns de bunul mers al făşoară ia nivelul cerinţelor. In multe cercuri frecvenţa ebte
ri ce le-ar putea aduce aceste consiliul de conducere şi foarte
faptul că în acest plan nu se găseş culturi gospodăriei colective. puţini colectivişti care lucrează învăţămintului agrozootehnic. încă slabă, iar conţinutul lecţiilor care se predau nu este adap• j
te nici măcar un cuvînt, decum o ' lat specificului satelor respective. Se constată de asemenea că *
temă, în legătură cu creşterea anima unii lectori nu privesp cu răspundere sarcina ce li s-a incredin- j
lelor. In această privinţă se face în ţat predînd lecţii la generat sau lipsind de la predări. Lipsa- j
primul rînd vinovată tovarăşa Preda rile semnalate se datoresc în primul rînd faptului că organiza- l
Marja, tehniciană zootehnistă a co ţiile de partid şi sfaturile populare nu se ocupă îndeajuns de
munei, care se ocupă în mod cu to îndrumarea învăţămintului agrozootehnic, nu analizează perio
tul nesatisfăcăfor de învăţămintul dic modul in care şe desfăşoară el, pentru a putea lua măsurile
zootehnic de masă. Vinovat este corespunzătoare.
şi sfatul popular pentru faptul Intrucît învăţămintul agrozootehnic are o importanţă deo- !
că a aprobat planul tematic în felul sebită în ce priveşte sporirea producţiei agricole, este necesar {
în care a fost întocmit şi nu a cerut ca organizaţiile de bază şi sfaturile populare să ia măsurile j
zootehniste) să ţină conferinţe în ca cuvenite pentru ca învăţămintul agrozootehnic să fie ridicat la !
drul căminului cultural în legătură înălţimea cerinţelor. 4 |
cu creşterea animalelor: ' “ • r-v" 4