Page 11 - 1960-02

Nr 1593
Adunările generale
şi conferinţele de dări
de seam ă şi alegerea
organelor sindicale
(Urmare din pag. l-a)
|-'l r - ¦ ---------- ' ------- - tigată de organizaţia sindicală
sîăiuirile de producţie, aţăiîn-
du-se îmbunătăţirile, obfinute în
organizarea acestora, să critice
cu hotărîre manifestările de sub­
apreciere a consfătuirilor de pro­
ducţie de către unele organe ad­
ministrative şi sindicale, aciua­
rea în seamă a propunerilor fă­
cute de muncitori.
Fără îndoială că dările de
seamă, atializînd activitatea or­
ganelor sindicale, vor scoate la
iveală, şi neajunsurile care exis­
tă în munca sindicală. Ele tre­
buie să cuprindă, pe lingă reali­
zări şi o analiză critică şi auto­
critică a manifestărilor de for­
malism în organizarea întrecerii
socialiste şi a consfătuirilor de
produci'?- în dările de seamă,
organele sindicale trebuie să
adopte o atitudine principială
fată de lipsuri, să critice atitu­
dinile înapoiate în ce priveşte
respectarea disciplinei în pro­
ducţie, lipsurile nemotivate de
Ia lucru, risipa şi lipsa de gos­
podărire în producţie etc. O a-
ţenţie deosebită trebuie acordată
dezbaterii activităţii desfăşurate
de comitetele sindicale şi de în­
tregul activ sindical pentru îm­
bunătăţirea condiţiilor de muncă
şi de trai ale oamenilor muncii.
Contractele colective cuprind
un număr foarte mare de.m ă­
suri menite să contribuie Ia îm­
bunătăţirea condiţiilor de muncă
şi de trai ale celor ce muncesc.
Analiza felului în care s-a în­
deplinit fiecare prevedere din
contractul colectiv, atît în ce pri­
veşte realizarea planului de pro­
ducţie, cît şi problemele care se
referă la condiţiile de muncă şi
de trai ale oamenilor, trebuie să
constituie obiectul discuţiilor.
Alegerile sindicale trebuie să
ducă ia creşterea combativităţii
organelor sindicale pentru re­
zolvarea cerinţelor juste privind
condiţiile de trai şi de muncă ale
oamenilor muncii, pentru respec­
tarea cu stricteţe a legislaţiei
muncii.
In adunările generale şi confe­
rinţele pentru dări de seamă şi
alegeri trebuie să fie temeinic
analizată activitatea cultural-
educativă ce se desfăşoară în
întreprinderi, instituţii şi comu­
ne. Dările de seamă trebuie să
arate cum au fost folosite mij­
loacele cultural-educative de ca­
re dispun sindicatele din regiu­
nea noastră : cluburi, colţuri ro­
şii, biblioteci, activitatea artis­
tică de amatori, universităţile
muncitoreşti şi lectoratele.
Adunările generale şi confe­
rinţele pentru dări de seamă şi
alegeri trebuie să fie un mijloc
de analizare multilaterală de că­
tre membrii de sindicat a tutu­
ror aspectelor activităţii sindi­
NEPALUIJ
Istoria Nepalului îşi are în­
ceputul cu cîteva secole înaintea
erei. noastre. In pitoreasca va­
le Katmandu exista încă din
secolul al IlI-lea (î.e.n.) un mic
principat independent. Mai tîr-
ziu, prin secolul al VlI-lea al
erei noastre, micul principat a
fost nevoit să se închine ma­
relui imperiu Tufan (Tibet).
După cinci secole de vasalitate,
'Nepalul devine din nou inde­
pendent ' în urma căderii mare­
lui imperiu. Războaiele inter­
ne dintre feudali au făcut însă
ca ţara să stea vreme îndelun­
gată despărţită în trei feude. cucerirea Indiei. Reprimind cu mondial Anglia -n-a mai putut rioadă de timp (1952-1956),
1Abia în 1768, in urma ocupă­ cruzime orice încercare a nepa-
rii văii Katmandu de către ar­ lezilor de a scăpa de o tutelă
matele tribului indian Gurkhi nedorită, Anglia a impus Ne­
'de sub conducerea lui Naraian, palului în 1816 un „acord“ prin
cele trei principate se unesc
intr-un. singur stat.
Pină nu demult, Nepalul, era
numit „Ţara inclusă cu. şapte
lacăte“, „Ţara sihastrilor“, „Ţa­
ra enigmatică“. Situată la o al­
titudine de 1.300 m., pe un po­
diş ' uriaş, ţara este străjuită
în mare parte de munţi. Astfel,
la graniţa cu Tibetul se înalţă
spre cer, ca o gigantică pira­
midă, cei mai înalt pisc din
lume — Chomo Lungma ( Eve-
restul) de aproape 9.000 m. La
nord se întind uriaşele lanţuri
ale masivului Himalaiei supe­
rioare, ale cărui piscuri ating
7-8.000 m. Paralel cu acest
masiv îşi desfăşoară culmile
Himalaia inferioară, iar la sud-
vest se află lanţul aşa-numiţi-
lor munţi Sivali, situaţi la poa­ cu spinarea de peste munţi de ceputul lunii aprilie. Aceasta tind ţăranilor jumătate din
cale, scoţînd în evidenţă reali­
zările şi experienţa pozitivă cîş-
respectivă, arătînd în spirit cri­
tic şi autocritic lipsurile exis­
tente şi mijlocul pentru lichi­
darea lor, constituind astfel o
puternică manifestare,a capaci­
tăţii politice şi organizatorice a
tuturor membrilor de sindicat.
In stadiul actual de dezvol­
tare a construcţiei socialiste
din ţara noastră, cînd sindica­
tele sînt chemate să rezolve sar­
cini tot mai complexe, cînd sar­
cinile comitetelor de întreprinde­
re au crescut, este necesar ca
în organele sindicale din între­
prinderi, instituţii, G.A.S., S.M.T, provizionarea populaţiei din lo­ caţi. Aceasta influenţează nega­
şi comune să fie alese cadre
care să poată rezolva aceste sar­
cini cu pricepere şi iniţiativă.
Membrii de sindicat trebuie
să vegheze ca în organele sin­
dicale să fie propuşi şi aleşi to­
varăşi care iubesc cu înflăcărare
patria şi partidul, care şl-au do­
vedit prin fapte devotamentul
faţă de patrie.
Trebuie să avem grijă ca să
fie propuşi şi aleşi ca activişti
în grupele sindicale, ca membri
ai comitetelor de secţie, membri
ai comitetelor sindicale — mun­
citori fruntaşi în producţie, in­
gineri şi tehnicieni, inovatori şi
raţionalizatori, funcţionari şi in­
telectuali care prin munca şi a-
titudinea lor au dovedit că luptă
cu entuziasm pentru construirea
socialismului în patria noastră.
De asemenea, să fie aleşi acei
activişti sindicali, cu experienţă
şi capacitate, care s-au achitat
cu cinste de sarcinile încredin­
ţate, tovarăşi care se bucură de
autoritate în rîndurile membrilor
de sindicat, care vor desfăşura
şi în viitor o activitate rodnică.
O mare importanţă are şi in­
struirea organelor sindicale nou
alese, astfel îneît ele să-şi cu­
noască de la început sarcinile
ce le revin şi să treacă la apli­
carea lor în viaţă. Acţiunea de
alegeri se consideră terminată
numai atunci cînd s-au instruit
cu minimum de cunoştinţe toţi
activiştii aleşi în grupele sindi­
cale, comitetele de secţii şi co­
mitetele de întreprindere.
Adunările generale şi confe­
rinţele pentru dări de seamă şi
alegeri sindicale trebuie să ducă
la o îmbunătăţire generală a
activităţii sindicatelor din regi­
unea noastră, la un puternic a-
vînt în muncă al oamenilor
muncii.
Organele nou alese, au dato­
ria să activeze în aşa fel îneît
zi de zi, membrii de sindicat să
simtă că organul ales trăieşte şi
munceşte efectiv pentru tradu­
cerea în viaţă a măreţelor sar­
cini de construire a socialismu­
lui în patria noastră.
lele Himalaiei superioare.
După cum se vede, străinii
aveau de ce să numească Ne­
palul „Ţara închisă cu şapte la­
căte“... Această situaţie geogra­
fică deosebită a constituit de-a
lungul veacurilor o piedică se­
rioasă în dezvoltarea relaţiilor
Nepalului cu celelalte ţări ale
lumii. La izolarea acestei ţări au
contribuit foarte mult în ultimii
150 de ani şi colonialiştii bri­
tanici.
Cuceritorii englezi au pă­
truns in ţara Nepalului la sfîr-
şitul secolului ai 18-lea, după
care ţara era transformată de
fapt intr-un protectorat brita­
nic. Rezidenţii englezi instalaţi
în Katmandu, capitala ţării, se
sprijineau în acţiunea lor co­
lonizatoare pe primul ministru
Rana, care începînd din 1846 a
instituit o dictatură sîngeroasă,
postul de prim ministru trans-
miţindu-se apoi din tată în fiu.
„Clanul prim miniştrilor“
ereditari conducea ţara după
bunul lor plac, foaie posturile
principale fiind acaparate de
membrii numeroasei familii Ra­
na. Primul ministru şi unele
iude ale sale locuiau intr-un
palat ca în basme cu 2.000 ca­
mere, ridicat din sudoarea şi
sîngele poporului. Mobilierul a-
cestui uriaş palat a fost adus
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
aagBBjBE355iSM«3aaSW!g
Să îmbunătăţim munca
de educare patriotică
şi internqţionaliştă
a tineretului şcolar
ucenicilor la locul de muncă
Printre frunţaş'tl secţiei, ă Il-a vagoane 'de la Atelierele C.F.R: Simeria Educarea patriotică şi inter- că ou multă slrguinţă, execută mipiere, începînd cu lucrări de
se numără şi lăcătuşul Ilie Radu. El depăşeşte lunar norma cu 20—22 paţionaiiştă a tineretului şoo- singuri lucrări de o bună cali­ suprafaţă, lucrărj de transport
la sută şi dă lucru de bună calitate. lair se poate face nu numai tate, fiind pregătiţi pentru a in­ subteran, însoţitori de tren, în­
la clasă, prin lecţiile predate, tra orioînd în procesul de pro­ cărcători de rostogol, cuplălori
Mai multă atenţie activităţii unităţilor oi şi în procesul muncii. Aici ducţie. la puţ şi planuri înclinate etc.
este de fapt locul unde se poate şi terminîrid cu operaţiuni de
T. A. P. L. din oraşul Petroşani! urmări şi verifica cel mai bine O preocupare de seamă în ac­ înaintări, au fost reţinuţi la u-
sentimentul patriotic şi inter­ tivitatea mea a fost aceea de nele operaţii fără a avea po­
In ultimii ani reţeaua unită­ mentelor de preparate. Din cauza naţionalist al şcolarului. a face ca fiecare ucenic să' în­ sibilitatea de a trece prin toate.
drăgească munca, să p'arţicipe
ţilor T.A.P.L. din oraşul Petro­ unor pierderi nejustificate, unele Datorită specificului şpoilii activ Ia acţiunile patriotice în­ După ce am luat legătură cu
noastre munca mea ca dirigin­ treprinse de şcoală. Datorită a- organizaţia de partid, conduce­
şani s-a dezvoltat mult. De re­ unităţi nu sînt rentabile. La a- te este într-o oarecare măsură cestui fapt, întreaga olaisă este rea sectorului şi maiştrii, toţi
mai deosebită faţă de munca u- declarată brigadă fruntaşă a ucenicii aiu început să treacă
marcat că prin amplasarea ju­ cea'sta a contribuit şi depozita­ nui diriginte de la sediile de muncii patriotice şi recompen­ pirim toate verigile locului de
cultură generată. In afara ore­ sată ou insigna şi carnetul de muncă şi astfel să-şi însuşească
dicioasă a acestor unităţi s-a rea defectuoasă a' cartof iilor din lor de diriiginţie, care urmăresc brigadier. temeinic cunoştinţele.
acelaşi ţell comun — educarea
îmbunătăţit în bună măsură a- care 20 la sută sînt deja stri­ tineretului şoofar în spiritul In vederea pregătirii lor te­ Urmărind cu atenţie activi­
dragostei faţă de muncă, faţă meinice la locul de muncă, ţin tatea ucenicilor la locul de mun­
de patrie, faţă de Partidul Mun­ permanent legătură ou maiştrii că, ajutîndu-i să înţeleagă ne­
citoresc Romîn — noi, diriigiin- care au împărţit ucenicii pe e- cesitatea' unei pregătiri temeini­
calitate. tiv şi asupra calităţii mîncăru­ ţii de la şoolile profesionale, chipe, ţin legătura ou fiecare ce, să lupte pentru a-şi însuşi
muncitor calificat oaire are în cît mai bine meseria aleasă,
Rău este însă că în unele uni­ rilor, la prepararea cărora se fo­ avem posibilitatea să vedem primire cîte un ucenic, sau doi sădind în sufletul lor dragos­
tăţi ale T.A.P.L. din oraşul Pe­ losesc cartofi. De asemenea, u- mai mult decît alţi diriginţi, pentru a-i pregăti. Aici am în­ tea faţă de patria noastră so­
troşani deservirea consumatori­ nii gestionari nu respectă ora- cum se reflectă plraicjtic senti­ totdeauna în vedere şi urmă­ cialistă, faţă de Partidul Mun­
lor lasă de dorit. Pe de altă riut de funcţionare a unităţilor, mentul patriotic. resc ou atenţie cum îmbină 'u- citoresc Romîn, faţă de Uniu­
parte, conducerea T.A.P.L. cît şi (cazul gestionarului Petru Picio- conicii cele predate la clasă cu nea Sovietică şi ţările de demo­
unii gestionari nu manifestă su­ rea de la bufetul nr. 6 şi cel Datorită faptului că absolven­ practica, dacă ucenicul esite pus craţie populară, m-alm străduit
ficientă preocupare pentru lăr­ al cofetăriei nr. 10). Din această ţii şcolii noastre devin munci­ să lucreze conform programei să fac elevilor o educaţie pa­
girea sortimentelor la producţia cauză consumatorii sînt nevoiţi tori calificaţi, voi arăta felul analitice, dacă muncitorul ţine triotică şi intern aTonaliistă, să-i
proprie. Din această cauză în să aştepte minute în şir şi chiar cum urmăresc pregătirea uce­ şedinţele de instructaj înainte pregătesc pentru a putea înde­
unele unităţi T.A.P.L. din Pe­ cîte o jumătate de oră pentru nicului pentru a deveni un bun de începerea lucrului şi dacă plini cu cinste sarcinile vii­
troşani nu există întotdeauna a piitea servi un ceai sau o şi conştiincios muncitor. dă indicaţiile necesare la locul torului.
produsele solicitate de consuma­ cafea. Majoritatea gestionarilor de muncă. De asemenea', ur­
tori. Mai mult, în aceste uni­ se limitează la calcularea stocu­ Încă din primele zile de şcoa­ măresc felul puni îşi însuşesc u- PACURAR CAMIL
tăţi se mai găsesc ospătari cu rilor şi mai puţin se ocupă de lă, am căutat să sădesc la uce­ cenioii cunoştinţele gredafe la profesor diriginte
0 ţinută, neîngrijită şi care de aprovizionarea şi de modul cum nici dragostea faţă de meseria lecui de muncă, care este ati­
multe ori servesc... „pe sprin­ ospătarii îşi fac serviciul în sa­ pe care şi-au ales-o şi în care tudinea lor faţă de practică, ia clasa a IV-a A — irsineri
loane. Spre exemplu, bufetul se oalifică. In acest sens nu cum respectă pe muncitorii oa­
ceană“. m-am limitat să le vorbesc nu­ re lucrează, dacă este asigura­ Şcoala profesională Zlatna
„Expres“, timp de 7 zile nu a mai de datoria lor de a-şi în­ tă securitatea muncii etc.
De asemenea, în unele unităţi fost aprovizionat ou bere, iar suşi cît mai bine cunoştinţele, 5 FEBRUARIE 1960
ale T.A.P.L. din Petroşani lasă gestionarul nu a luat nici o mă­ ci am căutat întotdeauna să le In urmărirea practicii uceni­
mult de dorit curăţenia. Printre sură decît atunci cînd a fost o- dau exemple vii din munca mi­ cilor nu pot rămîne niciodată D EVA: Casa părintească!
acestea se numără şi restauran­ bligat. s-o facă. nerilor, din eroismul lor în indiferent fală de situaţia ce­ ALBA IULIA : Ciulinii Bărăga­
tul „Parîngul“ ; (gesţionar Nico- muncă, din viaţa ş i’ preocupă­ lor mai slabi. Am încercat în­ nului: Taina lui Zem skov:
1ae*--Sălaj-a-). -AiGh'4eţeIe*de- mg-* Comuniştii, care dgereuză; -în rile lor înalte. totdeauna să găspsc cauzele BR AD : O întimplare extraordi­
pentru care unii ucenici au ră­ nară ; HAŢEG: Vizita lui N.S.
Cu fiecare ocazie cînd le vor­ mas în urmă cu pregătirea lor Hruşciov în America; HUNE­
beam despre eroismul în muncă practică. Spre exemplu, la un DOARA : Misiune periculoasă:
control efectuat, am constatat ILIA : Nevăzut... necunoscut ;
a unor muncitori calificaţi în că ucenicii care au goluri în ac­ ORĂST1E: Virsta dragostei:
meseriile pe care ei le urmează, tivitatea practică se datoresc. S.O.S. în Cosmos: PETROŞANI:
ucenicii erau entuziasmaţi şi faptului că în loc să treacă Avalanşa'; SE B E Ş: Tam ango:
îşi manifestau dorinţa de a fi treptat, de la simplu la com­ S IM E R IA : Poemul mării î
ca ei. plex în efectuarea operaţiunilor BARU, M A RE: Burghezul gen­
tilom ; TE1UŞ: Soarta unui
Datorită pasiunii cu care în­ om ; ZLATNA: Fata din Kiev;
vaţă, mulţi dintre ucenici lu­ LO N EA: Omul cu pantaloni
crează astăzi la locul de mun­ scurţi; APOLDU DE S U S : Fe­
te de aceeaşi vîrstă: CALA N :
să se schimbă la... zile mari, acest sector s-au angajat ca în Manifestări culturale închinate Cintecul matrozilor.
iar localul este neîncălzit. primul trimestru al acestui an Centenarului P. Cehov -O - ^
Sîntem în plin sezon de iar­ să reducă numărul reclamaţii lor, La clubul Tribunalului La staţia de ratifloficare m u rm m m m m k
să depăşească cu 2 la sută pla­ regional
nă. Or, se ştie că în acest se­ nul de desfacere, să reducă cu La staţia de radioficare din PENTRU 24 ORE:
zon au căutare băuturile calde. 1 la sută cheltuielile de circu­ In sala clubului Tribunalului Praştie, membrii cercului lite­
Dar în unităţile T.A.P.ţ:. din Pe­ laţie, să introducă noi sortimen­ regional din Deva, a avut loc rar din localitate au închinat un Vreme schimbătpare, cu cerul mai
troşani nu se găsesc asemenea te de preparate ş.a. Este de da­ de curînd o manifestare cultural- frumos progrpm cultural aniver­ mult noros. Temperatura în uşoară
băuturi. Aceasta fiindcă condu­ toria conducprii întreprinderii să artistică închinată sărbătoririi sării naşterii lui A. P. Cehov. creştere, ziua va fl cuprinsă între
cerea întreprinderii nu a luat sprijine îndeplinirea angajamen­ Centenarului A. P. Cehov. Cu minus 6 şi 0 grade, iar noaptea între
măsuri pentru dotarea unităţilor telor luate îp scopul îmbunătă­ acest prilej tov. Nicolae Vidali, In cadrul programului, prof. minus 8 şi minus 12 grade. Vînt po­
cu aragazuri necesare încălzirii ţirii aprovizionării oamenilor preşedintele Tribunalului regio­ Chetreşnu Raisa a vorbit despre trivit din sectorul sud şi sud est.
băuturilor şi mîncărurilor. De a- rnnnpii şi a bunei deserviri în nal, a vorbit despre „A. P. Ce­ viaţa şi opera scriitorului. De Dimineaţa ceafă locală,
semenea, în laboratorul între­ unităţile T.A.P.L. din oraşul Pe­ hov în literatura universală“. asemenea, tov. Elena Ludoşan
prinderii nu există suficientă troşani. Tov. N. Batea, consilier, L. Lu­ şi Dorin P. Mănăştureanu au PENTRU URMĂTOARELE
interpretat sceneta „Vînătorul“
preocupare pentru lărgirea sorti- I. MANEA cian, procuror şi alţii, au citit şi două monologuri , de A. P.
Cehov.
fragmente din opera scriitorului.
?XXXXXXXXXXXXXXXXXXXKX^OCOCQOCCOQOaCCCCOCCCQCOCOOGO 3 ZILE
Vreme schimbătoare, favorabilă
se explică prin faptul că în Ne­ griul recoltat şi in unele re­ care S.U.A. îl dau ţărilor slab precipitaţiilor. Temperatura m uşnafă
pal comunicaţiile sînt extrem de giuni aproape patru cincimi din dezvoltate, primul ministru creştere.
anevoioase din lipsă de şosele orez, deoarece majoritatea ţăra­ Koirala' a arătat de aurind că
şi căi ferate. (1rţir-o fără cu o nilor nu au pământ, fiind ne­ S.U.A. leagă prea multe con­ m mOSMMUL BL
suprafaţă de peste 140.000 km. voiţi să muncească pe ogoare­ diţii de acordarea ajutorului lor
le latifundiarilor. Cei mai mulţi economic. Premierul nepalez a !III sjfjjHj 3
p. nu sînt decît două linii în­ subliniat că Nepalul, nedispu- LxaraTTeS»L5fcFuaae
ţărani nu ştiu carte. nînd de fondurile necesare pen­
sclavii nepalezi. in acelaşi fel guste de •cale ferată pe o dis­ Industria este în embrion. In tru formarea de învăţători, a 5 FEBRUARIE 1960
au fost transportate, mai târziu, tanţă de 127 km. şi mai puţin solicitat S.U.A. un ajutor finan­
luxoasele limuzine pentru mem­ de 500 km. de şosele. Aşa se ţară există doar mici întreprin­ ciar, dar americanii i-au tri­ Programul I : 6,30 Jocuri
brii clanului, întrucit pe văile face că in Nepal distanţele se deri pentru prelucrarea iutei, de mis... proiecte de construcţii şco­ populare romîneşti ; 7,30 Melodii
munţilor şi în cea mai mare măsoară in... zile, nu in kilo­ textile, pentru decorticarea o- lare şi consilieri. Koirala com­ populare romîneşti : 9,20 Muzică
parte a ţării nu şînt decît po­ metri). Majoritatea locurilor în rezului. Micq producţie meşte­ pară această atitudine cu cea de estradă ; 10,45 Melodii popu­
teci de picior. Luxul şi desfrîul parlament an fost cîştigaie de şugărească este în continuă dez­ a U.R.S.S. şi R.P. Chineze care, lare romîneşti din B anat; 11,03
în care trăiau odioşii dictaţori Partidul Congresul Nepalez, al voltare. Mari bogăţii stau încă spune el, acordă ajutor „fără Teatru la microfon : „Recolta de
se vede şi .din aceea că din .cete- cărui lider, B.P. Koirala, a şi nepuse în valoare. Subsolul Ne­ nici un fel de condiţii“. aur“ ; 12,35 Muzică uşoară ;
2.000 camere ale palatului din . fost chemat să formeze noul palului ascunde cărbune, fier, 13,05 Concert simfonic; 14,00
Katrpandu, 500 erau. rezervate guvern. In Nepal există peste aramă, sulf, argint, aur, petrol, Nepalul îşi dezvoltă necon­ Din cîntecele şi dansurile po­
cadânelor „dinastiei“ R ana! Şe­ 90 partide politice şi grupări wolfram, mică etc. Ţara este tenit relaţiile cu ţările din Eu­ poarelor ; 14,30 Arii şi duete din
fii guvernelor aveau obiceiul s ă . de diferite nuanţe. Unui 'dintre bogată in păduri şi resurse hi­ ropa şi Asia. După cum s-a de­ operete; 15,10 Gintă Ion Luican;
droenergetice. Nu este greu de clarat în sesiunea primului par­ 15.30 Program de muzică instru­
vindă şi oameni. ¦ cele mai influente este Parti­ înţeles cit de necesară este în lament al ţdăi, Nepalul pro­ mentaiă ; 15,50 Muzică uşoară;
prezent lupta activă pentru dez­ movează o politică de neparti- 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 17,45
-k dul Comunist din Nepal înfiin­ voltarea economică a ţării prin cipare la blocuri, de stabilire a Program muzical dedicat frun­
unor relaţii prieteneşti cu toa­ taşilor în producţie din indus­
După cel cle-al doilea război. ţat in anul 1949. O bună pe­ punerea in valoare a acestor te ţările şi în special cu vecinii trie şi agricultură ; 1B,05 Din
bogăţii. săi. marile poeme ale lumii ; 19,05
Gîntece revoluţionare romîneşti ;
'Actualul guvern, condus de Vizita oamenilor de stat so­ 20,20 „Noapte bună, copii“ :
B.P. Koirala, a luat unele mă­ vietici Kliment Voroşilov, Eroi „Iepurele şi ariciul", de Fraţii
suri menite că contribuie la în­ Kozlov şi Ecaterina Furţeva Grimm ; 21,00 Cîntece patrioti­
tărirea economiei. In 1956 a în Nepal, constituie un eveni­ ce ; 22,30 „Festival Haydn —
fost elaborat primul plan cinci­ ment de seamă in viaţa poporu­ Budapesta 1959“.
D ocum entar nal. Nspatul, ca ţară slab dez­ lui de la poalele Himalaiei, un
voltată, are fireşte nevoie de nou prilej pentru dezvoltarea Programul I I ; 14,30 Muzică
sprijin din afară. Anul trecut şi consolidarea relaţiilor de prie­ populară romînească ; 15,00
ţine Nepalul in' vechea stare de partidul a activat în ilegalita­ in aprilie, guvernul nepalez a tenie dintre poporul sovietic şi Concert popular ; 16,15 Program
izolare. Retrăgindu-şi trupele te. Forţa sa politică şi organi­ semnat un acord economic în cel nepalez. de melodii populare romîneşti ;
din India, imperialiştii englezi zatorică este in continuă creş­ virtutea căruia Uniunea Sovie­ 16,50 Curs de limba rusă:
nu şi-au mai putut menţine tere. In programul său politic tică acordă Nepalului un aju­ Nepalul, care a aderat la cele 17.30 Sfatul medicului : Nevral­
drepturile de monopol în Nepal, figurează căile principale şi me­ tor tehnic şi economic gratuit dinei principii ale coexistenţei gia intercostală ; 19,00 Actua­
ţara devenind obiect de „aten­ todele de rezolvare a celor mai in valoare de 30.000.000 ruble. paşnice, înfăptuieşte in practică litatea în ţările socialiste; 10,40
ţie“ pentru alte state imperia­ urgente năzuinţe ale, poporului, Ajutorul este folosit pentru con­ hotăririle istorice ale conferin­ Muzică uşoară de Ştefan Kar-
liste, în special pentru S.U.A. struirea unei hidrocentrale (la ţei de la Bandung. Politica co­ doş şi Teodor Sibiceanu ; 20,05
? Katmandu, capitala ţării, nu au existentei crează pentru Nepal Melodii .populare romîneşti ;
După înlăturarea în 1951 a lumină electrică decît locuinţe­ condiţii care favorizează lupta 21.15 „Peisaj de iarnă“ — pro­
odioasei dictaturi a „dinastiei“ In această tară, întinsă pe le citorva privilegiaţi), a unei gram de muzică uşoară; 21,45
Rana, a fost format un parla­ o suprafaţă de 140.700 km.p. fabrici de zahăr, a uneia de ţi­ poporului pentru democratiza­ Album artistic ; 22,00 Muzică
ment „de tranziţie“ cu deputaţi trăiesc aproape opt milioane şi gări etc. De asemenea, U.R.S.S. populară romînească ; 22,30 Mo­
numiţi de rege. Primele alegeri jumătate de oameni. Trei sfer­ a acordat Nepalului un ajutor rea continuă a sistemului de ment poetic : Magda Isanos ;
parlamentare din istoria ţării au turi din întindere este regiune gratuit pentru construirea unui 22,35 Muzică uşoară; 23,15
avut loc anul trecut şi aceasta pietroasă, săracă, de munte. spital. conducere existent, pentru o Concert de noapte.
constituie una din etapele de Majoritatea populaţiei se o-
seamă în lupta poporului nc- cupă cu agricultura in valea Referindu-se la „ajutorul“ pe viaţă mai bună.
palez pentru democratizarea ţă­ mănoqsă Katmandu şi in
rii. Alegerile au început ta 18 alte văi, locuind in sa­ MIRGEA IORDA
februarie şi au ţinut pină la în­ te situate la mari distanţe
unele de altele. Moşierii pre­